Rezultatele celei de-a 38 ședințe a Bordului FG

Aceasta va fi memorată pentru mai multe elemente remarcabile – alegerea noului Director Executiv al FG, integrarea unor donatori netradiționali în componența CA al Fondului, ajustarea politicii de eligibilitate pentru granturile FG, evoluția CCM-urilor, aprobarea bugetului operațional al Secretariatului FG, care prevede și costuri pentru schimbarea sediului FG (în așa zis-ul Global Health Campus).

Pe parcursul celor două zile, 20 membrii cu drept de vot și partenerii strategici din cadrul Consiliului Administrativ al FG, reprezentând 20 constituente organizate geografic și corporativ în două blocuri importante – al donatorilor și al implementatorilor, s-au întrunit în ședința semestrială de toamnă pentru a delibera și decide asupra unui număr impunător de chestiuni axate pe implementarea Strategiei FG 2017-2022; evaluarea performanțelor organizatorice; rapoartele administrative ale FG și a celor trei comitete ale sale, precum și raportul TRP; managementul riscurilor, politicile FG de combatere a fraudelor și corupției etc.

1. Desemnarea Directorului executiv al FG

Prima zi a ședinței a demarat cu procedura de desemnare a Directorului executiv al FG – funcție vacantă după încheierea mandatului lui Mark Dybul, la 31 mai a.c. Procesul de selectare a noului Director Executiv s-a manifestat printr-un proces complex (cu mulți candidați, din care au ieșit în finală 4), de durată (cu încercări repetate), dar și participativ (oferind posibilitate tuturor grupurilor constituente din Consiliul FG, inclusiv celui din Europa de Est si Asia Centrală (EEAC), de a interacționa online cu fiecare dintre cei patru candidați). În urma unei ”curse de bătaie lungă”, care a scos în evidență și lupta pentru influență în cadrul FG, în dimineața de 14 noiembrie, membrii Bordului FG au fost puși în situația de a alege între:

Simon Bland - director al Biroului din New York al Programului comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA. A fost președinte al Bordului Fondului Global în perioada 2011-2013. În trecut a lucrat timp de trei decenii la Departamentul pentru Dezvoltare Internațională din Regatul Unit al Marii Britanii și a condus operațiunile acestuia în Kenya.
Frannie Leautier - fostul vicepreședinte al Băncii Africane pentru Dezvoltare. Anterior, a lucrat la Fundația Africană pentru Dezvoltarea Capacitaților, după o carieră de succes la Banca Mondială.
Peter Sands - fostul director executiv al grupului Standard Chartered Bank. Și-a început cariera la McKinsey & Company. După o experiență reușită de conducere a unei bănci majore cu operațiuni globale, a obținut o bursă la Harvard și s-a aprofundat într-o serie de proiecte globale de sănătate publică.
Anil Soni – director executiv la Mylan, corporație farmaceutică mondială, lider în dezvoltare, vânzări și parteneriate pentru medicamente pentru prevenirea și tratarea HIV / SIDA, tuberculozei, malariei și hepatitei C. A fost activ implicat în activitatea primilor ani al Fondului Global, după care a condus activitatea de advocacy a Prietenilor Luptei Globale de la Washington, DC. El a petrecut șase ani la Clinton Health Access Initiative, inclusiv în calitate de șef executiv.

În urma câtorva runde de votare secretă, câștigător a ieșit Peter Sands, care a trecut, pe ultima sută de metri, și printr-o etapă de auto-excludere și apoi reintrare în cursa electorală. Peter Sands va ”cârmui” GF si Secretariatul acestuia timp de patru ani zile.

2. Extinderea numărului de donatori reprezentați în Bordul FG

În ultimii ani, "peisajul" donatorilor FG este schimbat de apariția unor noi (7) donatori "netradiționali" - Arabia Saudită, China, India, Coreea de Sud, Qatar, Kuweit și Rusia. În perioada 2001-2016, cele 7 țări (cu excepția Qatar) au contribuit cumulativ în cadrul FG - circa 503,64 mln. USD, iar pentru perioada 2017-2019, cei 7 donatori au promis alocarea a circa 80 mln. USD. În pofida acestor contribuții, până în prezent, acești donatori netradiționali nu au vot sau grup constituent în Bordul FG.

La 14 noiembrie, Bordul FG a votat pentru 1) actualizarea prevederilor Statutului și procedurilor FG, și 2) crearea unui ”grup constituent de tranziție” – fără drept de vot – pentru donatorii care încă nu sunt reprezentați în Bord, dar care au promis și alocat cel puțin 10 milioane USD în ciclul actual de colectare a fondurilor (Replenishment) și angajamentul de a aloca aceiași sumă în următorul Replenishment.

Noii donatori publici se vor angaja să respecte valorile principiile și procedurile de activitate ale FG.

3. Raportul Comitetului de Revizuire Tehnică (TRP)

Comitetul de revizuire tehnică (TRP) al Fondului Global s-a întrunit de două ori în prima jumătate a anului 2017 pentru a revizui cererile de finanțare depuse de candidați, marcând prima aplicare a abordării diferențiate față de cererile de finanțare. Cererile evaluate de TRP și recomandate pentru finanțare în faza/”fereastra” 1 și 2 au reprezentat 80% din totalul alocărilor 2017-2019 și 47% din fondurile disponibile. În aceste faze, TRP a evaluat: 145 solicitări de finanțare, inclusiv o iterație, 54 de cereri de alocări prioritare și 37 de cereri ”matching funds”. În prima etapă de evaluare TRP au fost evaluate pozitiv și cererile de continuare a granturilor TB&HIV remise de către CNC TB/SIDA din R. Moldova.

TRP s-a reunit pentru cea de-a treia fază de examinare a aplicațiilor în perioada 29 septembrie - 6 octombrie 2017. În cadrul acestei reuniuni, au fost examinate 21 de cereri de finanțare, 7 aplicații repetate, 13 cereri de matching funds și 27 de cereri de alocare prioritare.

Per total, TRP a raportat la ședința Bordului aprobarea a 88% din alocațiile disponibile și înregistrarea a 198 de granturi aprobare în cadrul GAC (Grant Agreement Committee) si Consiliul GF, inclusiv granturile TB și HIV pentru R. Moldova. În viitorul cel mai apropiat, Bordul FG urmează să aprobe (electronic) granturile, iar Secretariatul Fondului să treacă la etapa de semnare bilaterală a acordurilor de grant cu recipienții principali.

Abordarea diferențiată a aplicării și revizuirii a fost recepționată pozitiv atât de solicitanți, cât și de TRP. Majoritatea cererilor de finanțare au fost orientate strategic și au fost sigure din punct de vedere tehnic. Domenii comune care necesită îmbunătățiri:

Optimizarea suplimentară a utilizării datelor de program de rutină pentru luarea deciziilor.
Îmbunătățirea cererilor de solicitare prioritară de fonduri supra-alocare (PAAR).
Creșterea coerenței dintre aplicațiile (RSSH) axate pe sisteme reziliente de sănătate și planurile specifice de control al maladiilor, precum și rezultatele așteptate. Pe componenta ”matching funds”, TRP a recunoscut o oportunitate semnificativă de a cataliza impactul alocării și de a încerca abordări inovatoare. TRP a sugerat o mai mare îndrăzneală în privința aplicării opțiunii de matching funds, precum și investiții mai strategice și mai mari - în mai puține activități. TRP a recomandat ca cererile pentru matching funds să fie depuse, preferabil, împreună cu cererea de finanțare, pentru a îmbunătăți sinergiile (descriind impactul adițional și valoarea adăugată intervențiilor incluse în cererea de finanțare) și să crească eficiența proceselor de aplicare, revizuire și creare a granturilor.
În țările cu o contribuție internă ridicată și în tranziție, atât pentru HIV, cât și pentru TB, accesul la produse de bază și medicamente de calitate și la prețuri accesibile achiziționate pe piața internă ar trebui susținute prin politici naționale de achiziții publice.
Rezistența la droguri este o preocupare crescândă. În cererile de finanțare pentru HIV, majoritatea solicitanților includ intervenții pentru îmbunătățirea aderenței la tratament și introducerea de noi medicamente pentru a preveni apariția rezistenței la medicamente ARV. Cu toate acestea, solicitanții, în special în programele de TB și Malarie, nu acordă suficientă atenție problemei prevenirii rezistenței la medicamente, incluzând o analiză insuficientă a cauzelor care duc la aceasta (care ar putea include sistemul de sănătate și problemele clinice). Având în vedere că Fondul Global este un important cumpărător de medicamente, Comitetul de revizuire tehnică consideră că are o responsabilitate etică de a examina cererile de intervenție pentru a preveni dezvoltarea rezistenței la medicamente.
Propunerile de finanțare mixtă oferă oportunități, dar prezintă și riscuri. Grupul de revizuire tehnică sprijină, de asemenea, investițiile Fondului Global în sisteme de asigurări care sunt aliniate la obiectivele strategice ale Fondului Global.

De menționat că, actualmente, întregul TRP are o componență de 156 membri, din care 115 sunt membri noi. TRP este condus de un președinte recent ales (Dr Jeremiah Chakaya Muhwa din Kenya), și doi vicepreședinți (inclusiv dna Stela Bivol din Moldova).

4. Aprobarea Planului de lucru corporativ și Bugetul Secretariatului FG pentru 2018

Bugetul pentru anul 2018 este destinat pentru continuarea direcției stabilite pentru 2017, pe măsură ce Fondul trece în al doilea an de implementare a Strategiei 2017-2022: Investiții pentru a pune capăt epidemiilor. Strategia și planul său de implementare au un tempo bun de realizare. Secretariatul își menține angajamentul de a rămâne în limita unui pachet de cheltuieli de funcționare de 900 milioane USD în perioada 2017-2019.

Planul de lucru al Secretariatului FG este structurat pentru a asigura atingerea a 4 obiective majore ale strategiei:

Obiectivul 1 – Maximizarea impactului împotriva HIV, TB și malariei. În bugetul 2018 sunt prevăzuți 184 mln USD pentru activitățile axate pe atingerea acestui obiectiv.
Obiectivul Strategic 2: Dezvoltarea sistemelor de sănătate reziliente și sustenabile va avea un buget total de cca 12 mln USD.
Pentru atingerea Obiectivului strategic 3: Promovarea și respectarea drepturilor omului și egalității de gen – se solicită 5 mln USD.
Iar pentru activitățile aferente Obiectivului Strategic 4: Mobilizarea resurselor – sunt planificate 20 mln USD.

Bugetul total votat de CA pentru activitatea Secretariatului/ Fondului în 2018 are o valoare totală de 312 mln USD. Totodată, 12 mln din acest buget vor fi utilizați pentru a facilita trecerea Secretariatului într-un nou sediu – Global Health Campus.

5. Mobilizarea surselor în cadrul Ciclului VI de colectare a fondurilor

FG se pregătește pentru următorul ciclu de colectare a fondurilor. Consiliul Administrativ al Fondului a discutat raportul Secretariatului privind procesul de colectare a fondurilor promise de donatori la Conferința de la Montreal - în ciclul curent (al V-lea) de mobilizare a fondurilor. Membrii Bordului au solicitat noului Director executiv al FG să dezvolte, în regim prioritar și în consultanță cu partenerii, și să prezinte la următoarea ședință a CA un cadru planificat de acțiuni pentru organizarea și realizarea următorului ciclu de mobilizare a fondurilor.

În paralel, FG a intrat în negocieri cu autoritățile din Coreea de Sud și Franța privind organizarea conferințelor preliminare și finale ale Replenishmentului VI.

6. Adaptarea Politicii de eligibilitate pentru accesarea granturilor FG

Cu referire la Politica privind eligibilitatea pentru accesarea granturilor, o parte din constituentele blocului implementator au ținut să atragă atenția asupra unor probleme de importanță majoră, care afectează posibilitățile țărilor din unele regiuni de a ține sub control situația epidemiologică, în special TB și HIV.

Deși Fondul Global celebrează un impact semnificativ în atingerea multor obiective cheie ale Strategiei, există câteva domenii în care politica de eligibilitate nu oferă Fondului Global flexibilitatea necesară pentru a atinge obiectivul legat de eradicarea celor trei maladii. Principalele probleme identificate de unii membri ai Consiliului sunt următoarele:

Cele 3 epidemii în țările cu venit mediu superior (UMIC) sunt depriorizate/neeligibile și, respectiv, bolile revin acolo:

Fondul Global a depriorizat controlul maladiilor în țările cu venituri medii superioare, ceea ce rezultat în ”descalificarea” acestor țări pentru alte granturi și scăderea rapidă a alocărilor. În multe cazuri guvernele nu au intervenit pentru a acoperi decalajul în finanțare sau servicii, iar bolile au revenit în forță. De exemplu, povara HIV, TB și MDR-TB este în creștere în mai multe regiuni cu țări UMIC în mare parte. Acest lucru este valabil în special în țările BRICS pentru TB și Europa de Est și Asia Centrală (EECA) pentru DR-TB și HIV. Cauzele majore?

A. Fondul Global iese/se retrage din țări înainte ca bolile să fie aduse sub control

B. Dacă Fondul Global nu iese, câștigurile de sănătate realizate de Fond dintr-o anumită țară nu sunt adesea susținute.

Lipsa unor mecanisme de susținere, de către FG, a țărilor ineligibile pentru granturi care se confruntă cu situații de criză în controlul celor 3 maladii – cel mai recent exemplu fiind Venezuela.
Lipsa unui mecanism viabil de a susține societatea civilă să ofere servicii importante în controlul maladiilor. Exemplu – Rusia, unde Regula ONG-urilor poate fi aplicată. Însă, odată cu finisarea grantului FG în reducerea riscurilor la finele 2017, cca 20.000 UDI nu vor mai avea acces la servicii de RR. Unicele țări din EEAC unde poate fi aplicată Regula ONG – Romania și Bulgaria, devin, la fel, neeligibile conform par. 11 al Politicii de eligibilitate, care prevede ”existența unor bariere legale, care împiedică oferirea de servicii în rândul populațiilor cheie”.
Abordarea curentă nu oferă claritate FG cum să procedeze în contexte unde nu există date. Altfel zis, se merge pe logica: no data – no grants.
Coeficientul GNI (Venitul Național Brut), aplicat pentru a justifica eligibilitatea, nu reușește să cuprindă și să explice întregul context economic al țărilor, în special al celor neeligibile. GNI pe cap de locuitor descrie doar veniturile pentru întreaga țară. Acest indicator, însă nu arată unde sunt acești bani, cine are și cine nu, cât de mulți sunt colectați ca venituri fiscale, cât de capabil este o țară să mobilizeze resursele interne și externe pentru sănătate sau cât de rezistentă va fi economia la o criză neașteptată sau un dezastru natural.

Cu privire la granturile de tranziție pentru țările care devin neeligibile. Constituentele din blocul implementatorilor reprezentate în Bord au comunicat poziția lor fermă în acest sens. Acestea consideră că, în cazurile în care s-au înregistrat progrese insuficiente pentru a susține eforturile de control asupra celor trei boli în țări specifice, să fie acordate granturi suplimentare de tranziție. În acest sens, este necesar un cadru normativ care să ghideze luarea deciziilor în legătură cu alocarea granturilor suplimentare de tranziție, precum și un set clar de criterii prin care se alocă aceste granturi.

7. Noi mecanisme de susținere a eforturilor de control al TB, HIV și malariei

Schimbarea accentelor de intervenții în controlul maladiilor și în sănătatea publică la nivel internațional, „oboseala” donatorilor, reducerea resurselor disponibile pentru controlul TB, HIV și malariei, precum și povara bugetelor locale pentru țările în tranziție, impune FG să caute și să piloteze noi mecanisme de finanțare. Un mecanism inovator discutat activ la ședința Bordului ține de finanțarea mixtă – "finanțarea combinată se referă la combinarea fondurilor nerambursabile cu împrumuturi concesionate pentru sănătate". Blocul implementatorilor a salutat explorarea noilor mecanisme de finanțare, însă s-a arătat îngrijorat de faptul că acest mecanism este aparent concentrat pe împrumuturi. Aplicarea pe scara largă a acestui mecanism cere, în prealabil, o pilotare corespunzătoare și o demonstrare a succesului/viabilității sale.

Contrar donatorilor, implementatorii definesc finanțarea combinată ca o abordare care utilizează surse de finanțare a dezvoltării, cum ar fi asistența pentru dezvoltare durabilă din partea guvernelor donatoare și fondurile oferite de fundațiile filantropice, pentru a mobiliza resurse financiare neexploatate - în special din surse private și comerciale – pentru a rezolva probleme de interes comun, cum ar fi Obiectivele de dezvoltare durabilă (SDG).

Susținem explorarea opțiunilor mecanismului de finanțare care vor contribui la realizarea unei creșteri și la susținerea furnizării de HIV, tuberculoză, malariei și intervenții de sănătate mai largi pentru comunitățile care au nevoie. Cu toate acestea, recomandăm Fondului Global să acționeze cu prudență asupra următoarelor preocupări critice și să solicite să se asigure că acestea sunt abordate în mod corespunzător în documentul-cadru privind finanțarea combinată și să fie luate în considerare și discutate cu atenție în cadrul politicilor și al cadrelor de monitorizare relevante implementate, dezvoltate sau aprobate.

8. Evoluția CCM-urilor pentru a susține implementarea Strategiei FG

Modelul CCM, natura sa multisectorială și multipartită, este foarte apreciat de diversele părți interesate ca fiind un model unic, care leagă diferiți actori din acest sector de un cuvânt egal în chestiunile care le afectează. Aceasta este forța cheie a CCM-urilor. Acest model ar trebui "integrat" în sistemele naționale pentru politica de sănătate, planificare și monitorizare. Aceasta ar fi moștenirea durabilă a Fondului Global, pe care Secretariatul ar trebui să facă mai mult pentru a o promova. Este nevoie să se identifice cele mai bune practici, să se elaboreze un pachet al elementelor cheie al unui CCM ideal, să se promoveze împărtășirea și învățarea, oferind în același timp flexibilitate țărilor pentru a se potrivi contextului țării lor.

Diversitatea complexelor naționale, gruparea țărilor pe principiul eligibilității pentru granturile FG, tranzitarea țărilor către finanțarea locală, cât și necesitatea asigurării durabilității acestei tranziții prin locul catalitic al CCM-ului, sporește rolul acestui mecanism de coordonare națională și solicită integrarea acestuia în structurile naționale de sănătate. Mai mult decât atât, modelul CCM-urilor este tot mai mult exportat și aplicat la nivel regional, prin echivalentul de RCM (Regional Coordinating Mechanism).

Constituentele Bordului au ridicat și alte probleme legate de activitatea CCM-urilor:

Finanțarea CCM și eventualitatea excluderii granturilor CCM din alocările pentru țările eligibile. Cofinanțarea reprezintă o cale de urmat care promovează responsabilitatea țării și sustenabilitatea CCM-urilor, în special în țările care se retrag din Fondul Global. Însă, excluderea acestor granturi va crea un deficit care va afecta grav activitatea și sustenabilitatea CCM și nu va contribui la promovarea responsabilității țării, sau la alinierea programelor Fondului Global în cadrul sectoarelor naționale de sănătate etc.
Performanța CCM și conflictul de interese. S-a recomandat explorarea exemplelor de CCM/RCM-uri reușite în abordarea problemelor precum Conflictul de interese.
Country ownership. Participanții la ședința 38 a Bordului au subliniat necesitatea recunoașterii continue a drepturilor si responsabilității țărilor în cadrul CCM. Totodată, s-a solicitat descrierea de către Secretariatul FG si discutarea diferitor opțiuni și abordări pentru CCM, ținând cont de mediile diferite ale țării (inclusiv considerente juridice privind drepturile omului) și contexte.

Totodată, participații la ședință au accentuat necesitatea asigurării CCM-urilor cu posibilități de accesare a proiectelor de asistență tehnică și au sugerat asumarea de către agențiile ONU a unui rol mai activ în ”construirea” sustenabilă a CCM-urilor.

Întru consolidarea, operaționalizarea și gestionarea unor chestiuni legate de activitatea CCM-urilor, Secretariatul FG a elaborat un proiect de Cod de Conduită pentru CCM-uri. În viitorul apropiat, acesta urmează a fi consultat cu membrii CCM-urilor din țările beneficiare ale FG și partenerii, iar ulterior propus pentru aprobare la următoarele ședințe ale Bordului.

9. Aprobarea Politicii de combatere a fraudelor și corupției

Bordul FG a discutat proiectul Politicii de combatere a fraudelor și corupției. Acest proiect de document a trezit dezbateri active în cadrul constituentelor CA, în special subiectul ce ține de delegarea Directorului executiv al FG dreptului de a face excepții de la prevederile politicii în cauză.

La 15 noiembrie curent, Bordul a votat pentru:

Elaborarea de către Directorul Executiv Director un plan de implementare a politicii; precum și raportarea periodică privind implementarea acestuia.
Împuternicirea Directorului Executiv de a aproba excepții de la prevederile politicii, cât și raportarea de către acesta pe marginea împuternicirilor acordate.

10. Poziția Bordului FG privind situația din Venezuela

Actualmente, Venezuela se confruntă cu o urgență umanitară și de sănătate fără precedent. Criza dată este alimentată și de accesul limitat la informații oficiale, în special la informațiile actualizate privind bolile transmisibile și situația sistemului de sănătate, pentru a facilita o acțiune urgentă la nivel mondial.

Penuria de medicamente este larg răspândită. În martie 2017, se constatau lipsuri grave de medicamente de bază în 76% din spitale din Venezuela. Iar în iunie 2017, CODEVIDA (o coaliție de ONG-uri venezuelene) a raportat că aproximativ 70% dintre medicamentele esențiale de pe lista Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) au fost absente pe rafturile farmaciei timp de mai multe luni. Potrivit UNAIDS, Venezuela are 120.000 de persoane care trăiesc cu HIV, dar numai 7% au încărcături virale nedetectabile. Până la sfârșitul anului 2017, stocul dintre produsele de bază necesare pentru tratamentul HIV, tuberculozei și a malariei se va epuiza. Cu o populație de 31 de milioane, Venezuela reprezintă 3,2% din totalul populației din America și 43,6% din toate cazurile de malarie din regiune conform Organizației Pan American Health Organization (PAHO). Colapsul economic al Venezuelei a făcut accesul dificil la alimente și servicii de bază pentru majoritatea populației. Până în 2017, Produsul Intern Brut a scăzut cu 12%, calificând economia din această țară drept cea mai prost performantă din lume. Rata inflației pentru Venezuela pentru 2018 prognozată de Fondul Monetar Internațional (FMI) este de 2,350%.

În condițiile create, constituentele Bordului FG au consimțit asupra necesității de a acționa, oferi suport și monitoriza situația din Venezuela: 1) prin contribuții în cadrul mecanismelor PAHO; 2) fonduri direcționate către Societatea civilă din Venezuela, ceea ce ar permite monitorizarea situației și distribuirea de medicamente și mărfuri; 3) țările care primesc persoane HIV+ din Venezuela să ofere, din motive umanitare, serviciile și tratamentele necesare și de calitate și să nu le deporteze; 4) FG să exploreze în continuare mecanismele concrete de asistență a acestei crize de sănătate fără precedent, precum și să dezvolte o abordare mai proactivă și mai eficientă a țărilor aflate în criză.

Material pregătit de Violeta Teutu