Alexander Godin trece printr-o serie de uși încuiate, escortat de un gardian, până la farmacia Penitenciarului nr. 16. Aceasta face parte din rutina lui zilnică. El vine să-și ia medicamentul – o doză asemănătoare cu un sirop de metadonă. Metadona este o terapie cu agonist opioid (OAT) pentru a ajuta oamenii să depășească simptomele de sevraj, să scadă dependența de heroină și să prevină infecția cu HIV de la ace infectate.
https://youtu.be/JQYtnsiJKs0
În anul 2000, doar câteva închisori din Moldova oferea acces la astfel de servicii de reducere a riscurilor.
Acum toate penitenciarele le oferă.
„Sunt sub tratament de substituție cu metadonă de 10 ani”, a spus dl Godin. Familia lui l-a îndemnat să profite de astfel de servicii pentru a putea fi din nou sănătos.
„De ani de zile am folosit droguri și opioide iar pentru asta a fost nevoie de bani, așa că au început probleme în familia mea”, a spus el. De când este în program, se simte mult mai bine.
Orice nou deținut în cele 17 penitenciare ale țării se va prezenta la psihiatru, medic și, dacă este necesar, i se va oferi posibilitatea să se alăture unui program de tratament. Serviciile cuprinzătoare de reducere a riscurilor nu includ doar tratamentul dependenței de droguri, ci și schimbul de seringi cu ace și testarea și tratamentul HIV. Prevalența HIV este de 11% în rândul persoanelor care se injectează droguri în Moldova față de 0,36% în rândul populației generale.
Aceste persoane fac parte din unul dintre cele mai afectate grupuri din țară.
Pentru Maria Potrîmba, șefa Bolilor Infecțioase de la Penitenciarul nr. 16 (Pruncul): „Dacă un pacient urmează acest tratament de substituție, persoana este mai conștientă de consecințe și, cel mai probabil, va adera la celălalt tratament”.
De asemenea, penitenciarele asigură seringi sterile, regulat la fiecare două zile, activitate efectuată de prizonierii voluntari.
Șeful unității medicale a Penitenciarului nr. 13 din Chișinău consideră că serviciile de reducere a riscurilor sunt importante atât pentru deținuți, cât și pentru angajații penitenciarului.
„Toți voluntarii sunt prizonieri și marea majoritate dintre ei sunt și oameni care au fost tratați pentru boli transmisibile precum HIV, hepatită sau tuberculoză”, a spus Oleg Costru.
Moldova a alocat mai multe resurse programului penitenciar de-a lungul anilor. „La început, când s-au dezvoltat aceste servicii, ele erau de fapt finanțate din surse externe”, a spus Irina Barbîroș, șeful Direcțieimedicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. „De-a lungul anilor, statul și-a asumat angajamentul și a preluat finanțarea acestor servicii de la bugetul de stat.”
UNAIDS, UNODC și OMS au susținut de multă vreme extinderea acestor servicii în cadrul tuturor penitenciarelor. În prezent, conform Harm Reduction International, doar 59 de țări la nivel global oferă OAT în închisori.
Svetlana Plămădeală, director de țară UNAIDS Moldova, a văzut proiectele pilot câștigând amploare în țară și este destul de mândră de succesul acoperirii la nivel național.
„Este vorba într-adevăr de a pune oamenii în față și oamenii în centru, precum și de a adopta o abordare solidă a sănătății publice”, a spus ea. Pentru ea, pentru a pune capăt SIDA, protecția sănătății și a drepturilor omului ale persoanelor care consumă droguri este esențială. „Este vorba de egalizare.”
Sursa: UNAIDS
