Sunt impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în domeniul HIV/SIDA în Moldova




În opinia mea, Conferinţa Naţională HIV/SIDA din acest an este un bun punct intermediar de analiză a ceea ce ne-am propus să realizăm şi a ceea ce n-am reuşit în implementarea activităţilor Programului Naţional de prevenire şi control HIV/SIDA, în contextul unui Program Naţional subfinanţat şi a constrângerilor existente din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.
Concluzia principală pe care am făcut-o în cadrul conferinţei este că trebuie să accelerăm activităţile pe toate direcţiile, în special cele care ţin de procurarea medicamentelor, procurarea serviciilor inclusiv de la ONG-uri. Este necesar să regândim şi să dezvoltăm acele servicii, care sunt cele mai eficiente. Altfel zis, să investim bani puţini, dar să obţinem un impact maxim posibil.
Credeţi că avem asemenea capacităţi?Consider că avem, dar în acelaşi timp trebuie să avem sinceritate şi onestitate personală pentru a aprecia corect ce activităţi merită a fi continuate şi în care activităţi merită să investim pentru a obţine un control mai bun al infecţiei HIV în Moldova. Cu regret, constat că pe lângă capacităţi avem un deficit de timp. Or, în situaţia în care Fondul Global nu va mai putea acoperi finanţarea activităţilor aşa precum a făcut-o înainte, se impune să dezvoltăm un plan de acţiune şi intervenţii urgente.
Într-adevăr, a fost prezentată experienţa României şi Ucrainei şi în ambele ţări am observat situaţii în care: epidemia HIV a fost scăpată de sub control în rândul grupurilor cu risc sporit de infectare în momentul în care Fondul Global s-a retras din România (statul neavând capacităţi să asigure servicii de profilaxie calitative, axate pe necesităţile grupurilor cu risc sporit de infectare); şi limitarea accesului la tratamentul antiretroviral a mai multor persoane în Ucraina din cauza preţurilor exorbitante a medicamentelor, care au fost procurate din bugetul de stat. Doar câţiva ani mai târziu această problemă a fost soluţionată, reuşind ca din aceleaşi surse financiare să fie trataţi mult mai mulţi pacienţi datorită diminuării preţului la medicamentele antiretrovirale.
Sper că Moldova va ocoli aceste dificultăţi. Avem un Minister al Sănătăţii cu experienţă bună în domeniul procurărilor de medicamente, gestionării Programelor Naţionale din resurse proprii. Mai complicat va fi cu identificarea resurselor financiare şi a mecanismului de contractare a ONG-urilor care să presteze servicii de reducere a riscurilor, îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA. Sunt o fire optimistă şi cred că împreună, cu forţele tuturor partenerilor din domeniu, vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii la problemele existente.
Consider Conferinţa Naţională HIV/SIDA cea mai importantă reuniune a celor care activează în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA în Republica Moldova (a factorilor de decizie, persoanelor care trăiesc cu HIV, organizaţiilor şi persoanelor individuale implicate în oprirea epidemiei). Ajunsă la cea de-a cincea sa ediție, Conferinţa oferă o posibilitate unică de a evalua situaţia în care ne aflăm, de a trece în revistă progresele înregistrate, de a identifica lacunele și de a stabili în comun foaia de parcurs pentru perioada următoare.
Programul Conferinței 2013 a fost destul de divers şi a inclus sesiuni plenare tematice, platforme de discuţii paralele focusate pe prevenire, diagnosticare, tratament, îngrijire şi suport în domeniul HIV, coinfecţii, atingerea celor trei de “zero”, precum şi sesiuni de master class, moderate de experţi de valoare. Este îmbucurător faptul că evenimentul s-a desfăşurat cu participarea reprezentanților ministerelor Sănătății; Muncii, Protecției Sociale și Familiei; Educaţiei; Finanțelor; Ministerului Afacerilor Interne; a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, care au manifestat interes pentru toate subiectele abordate, venind cu anumite întrebări şi comentarii, pe marginea rapoartelor prezentate. Evenimentul a servit drept platformă pentru prezentarea realizărilor, provocărilor şi perspectivelor în domeniu și a oferit oportunități pentru dialog structurat cu privire la problemele majore cu care se confruntă răspunsul naţional la HIV.
Conferința Națională HIV/SIDA și-a încheiat lucrările cu recunoaşterea faptului că în pofida eforturilor depuse și a rezultatelor obținute pe parcursul ultimilor doi ani în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA, angajamentele luate în cadrul Conferinței HIV/SIDA 2011 nu au fost realizate pe deplin și implementarea responsabilităţilor asumate anterior rămâne actuală pentru viitorul apropiat. Mă refer aici, în primul rând, la reducerea volumului de finanţare din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi, respectiv, la necesitatea preluării de către stat a finanțării serviciilor acoperite anterior, parțial sau exclusiv, din resursele donatorului extern.
În final, aş vrea să mulţumesc tuturor pentru implicare şi participare la Conferinţa Naţională 2013 şi să le urez mult succes în activitatea de mai departe. Împreună să contribuim zi de zi la stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova!
Sunt pentru prima dată în Moldova, dar am auzit foarte multe despre această ţară şi am plăcere să mă aflu aici. Ceea ce-mi doresc personal legat de participarea la acest eveniment – să existe un cadru cât mai larg de dezbateri deschise pentru toate problemele din domeniul HIV/SIDA şi să pot contribui împreună cu alţi colegi de-ai mei din partea Naţiunilor Unite la un mai mare angajament în ceea ce priveşte toleranţa, finanţarea şi elaborarea de răspunsuri sau reacţii la maladiile TB/SIDA în Moldova.
Moldova se confruntă cu dificultăţi în domeniul HIV/SIDA, asemeni altor ţări din regiunea Europei de Est, comparativ cu Europa Occidentală şi Europa Centrală. Ceea ce se poate afirma cu siguranţă este că atât fondurile, cât şi politicile, serviciile trebuie să fie direcţionate spre persoanele care sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. Ne referim aici, în primul rând, la persoanele sărace, la utilizatorii de droguri injectabile, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi, lucrătorii sexului comercial. În pofida deschiderii sale, în Moldova grupurile vulnerabile sunt lipsite de suport din partea populaţiei, dar şi al politicilor publice. Pentru schimbarea situaţiei, este necesar de sporit toleranţa, dar şi voinţa politică pentru a avea în vizor anume această categorie de persoane. Sunt optimist cu privire la Moldova, deoarece am observat o deschidere din partea tuturor partenerilor pentru abordarea problemelor HIV/SIDA; există un dialor foarte bun între societatea civilă şi factorii de decizie – ceea ce îmi dă speranţă că problemele vor fi soluţionate cu bine în această regiune.
Cunosc despre dificultăţile care există şi sper pe parcursul săptămânii curente să am posibilitatea să discut aceste chestiuni cu mai mulţi factori de decizie, care pot lua o hotărâre în privinţa soluţionării pozitive a problemelor respective. Moldova este o ţară în tranziţie, se înregistrează o creştere economică şi, în plus, este foarte important că poate beneficia de oportunitatea de a apela la asistenţa internaţională, în special, la suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Următorii 2-5 ani pot fi critici pentru Republica Moldova. Pentru a depăşi cu succes dificultăţile ce pot apărea, Moldova trebuie să-şi sporească considerabil investiţiile în abordarea problemelor HIV/SIDA şi tuberculozei, aşa cum există nişte costuri enorme umane în spatele acestor maladii. Este o chestiune de mare îngrijorare pentru mine şi o voi aborda pe tot parcursul aflării mele în Republica Moldova.
Unul dintre evenimentele cele mai importante pentru Fondul Global a fost cea de-a patra Reuniune de suplinire a fondurilor globale pentru combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, care s-a desfăşurat chiar luna aceasta la Washington. La moment încă nu cunosc cum vor fi distribuite aceste fonduri, dar după cum am menţionat anterior, este o mare necesitate să fie făcute aceste alocaţii pentru regiunea Europei de Est şi Asia Centrală în următorii 3-5 ani. Sursele financiare acumulate pentru aşa ţări din regiune precum Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, altele sunt necesare anume acum şi nu peste 30 de ani pentru a contribui la soluţionarea problemelor caracteristice perioadei de tranziţie. În lipsa asistenţei din partea Fondului Global, problemele ar fi devenit cu totul critice pentru această regiune. Finanţarea din partea Fondului Global este necesară pentru a crea sustenabilitate intervenţiilor eficiente şi pentru a oferi un răspuns la toate problemele care există, în special în regiunea transnistreană, totalmente dependentă de fondurile internaţionale.
Mulţumim foarte mult Fondului Global pentru sprijinul care îl acordă Republicii Moldova şi Dvs. Vă urăm mult succes în vizita pe care o efectuaţi în ţara noastră!