La eveniment au participat circa 180 persoane, care, in baza evaluarii rezultatelor inregistrate de catre partenerii activi in raspunsul national HIV/SIDA in perioada 2012-2013, cat si a provocarilor care se mentin, la finele Conferintei au adoptat o Declaratie comuna, prin care sunt recunoscute rezultatele obtinute pina acum, dar in plus confirma actualitatea angajamentelor trasate de catre Rezolutia Conferintei Nationale HIV/SIDA din anul 2011.

 

Este prima Conferinţă Naţională HIV/SIDA la care particip în Republica Moldova şi sunt foarte impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în acest domeniu. Apreciez foarte mult faptul că reprezentanţii ministerelor (structurilor guvernamentale) au participat la această platformă de discuţii cu societatea civilă. M-a impresionat şi felul în care reprezentanţii ONG-urilor conştientizează problemele existente şi se implică în rezolvarea lor. Pe de altă parte, am observat şi barierele care există,  în special cele financiare. Recunosc o situaţie similară din România. Ministerul Sănătăţii este obligat să prioritizeze şi să distribuie banii nu doar pentru HIV, dar şi pentru celelalte maladii, pentru că are responsabilitate pentru întreaga populaţie din Moldova. La fel, cum şi Ministerul Sănătăţii din România are aceeaşi responsabilitate în faţa cetăţenilor. Totuşi, fondurile financiare necesare pentru gestionarea crizei infecţiei HIV şi tuberculozei sunt insuficiente şi este necesar să fie crescute pe viitor, deoarece vorbim despre o problemă de sănătate publică. Diferenţa între sănătatea publică şi alte maladii este că infecţia HIV (asemeni tuberculozei, hepatitei C) nu afectează doar nişte grupuri vulnerabile, ci au potenţialul de a afecta întreaga societate. Din această cauză, pe termen lung, este obligatoriu ca autorităţile să gândească strategic şi să ţină cont de colaborarea cu organizaţiile societăţii civile şi de susţinerea lor. Până în prezent ONG-urile au reuşit să atragă fonduri internaţionale pentru soluţionarea problemelor, dar aceasta nu va mai fi atât de uşor în viitor.

 

Mă voi referi doar la Programele schimbului de seringi, care începând cu anul 2000 până în prezent au fost finanţate exclusiv de fondurile internaţionale. Mă refer la Fondul Global, cu susţinerea căruia am reuşit să extindem serviciile şi să acoperim în anul 2009 circa 9000 de beneficiari, consumatori de droguri injectabile (UDI), cu distribuirea aproximativ a 1,7 milioane de seringi. Din vara anului 2010 situaţia s-a schimbat dramatic: Fondul Global şi-a încheiat finanţarea în România, în plus, ne-am confruntat cu problema comercializării legale a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, care au schimbat profilul consumatorului de droguri injectabile (de la consumul heroinei la stimulentele sintetice). Ca urmare, a crescut numărul de injectări pe zi per persoană şi, în contextul scăderii accesului la echipamentul steril de injectare, a crescut numărul persoanelor infectate cu HIV. Pentru exemplificare: dacă între 2007 şi 2010 au fost înregristrate 28 cazuri noi de HIV în rândul UDI, din 2011 până în prezent au fost înregistrate peste 500 cazuri şi până la sfârşitul anului curent această cifră ar putea ajunge la 600 cazuri. Volumul serviciilor oferite s-a redus foarte mult în ultimii trei ani. Dacă în 2009 acopeream 9000 persoane, acum acoperim în jur de 5000 persoane cu un număr mai mic de seringi. Consider că am atins un punct critic al epidemiei şi din acest considerent este necesară aplicarea unor măsuri urgente.  Dacă nu acţionăm acum, s-ar putea să avem probleme grave pe viitor, care vor creşte atât costurile de vieţi umane, cât şi costurile în bani. Alte probleme vor putea apărea şi pe segmentul coinfecţiilor (TB/HIV), cazul prezentat de Republica Moldova.

 

În 2010, când Fondul Global s-a retras din România, am avut o mică susţinere din partea agenţiilor ONU, în special, a Biroului ONU pentru droguri şi criminalitate, iar din 2011 – de programele fondurilor structurale europene, în cadrul cărora una dintre organizaţiile Reţelei a reuşit să obţină finanţare pentru programele de reducere a riscurilor.

 

La acest moment, programele schimb de seringi nu beneficiază de nici o finanţare, se menţin pe bază de voluntariat şi din rezervele/economiile organizaţiilor. Sperăm că în anul viitor vom reuşi să accesăm o finanţare din partea mecanismului de colaborare al ţărilor din spaţiul economic european şi astfel să reuşim să dezvoltăm serviciile de prevenire a infecţiei HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile pentru a asigura un control eficient al infecţiei HIV în această categorie a populaţiei.

 

Pentru viitor ne propunem să determinăm introducerea costurilor acestor servicii în bugetele naţionale. Ca stat membru al UE nu mai putem spune că nu avem capacitate. Acesta a fost motivul pentru care am intrat în UE – demonstrând că suntem o ţară matură, care ştie să-şi gestioneze singură problemele, care are la dispoziţie nişte mecanisme financiare foarte eficiente din partea Comisiei UE. Tot ce trebuie să facem acum este să creştem dialogul între sectorul guvernamental şi sectorul neguvernamental, să planificăm acţiuni concrete şi să le implementăm.

 

 

 

Consider Conferinţa Naţională HIV/SIDA cea mai importantă reuniune a celor care activează în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA în Republica Moldova (a factorilor de decizie, persoanelor care trăiesc cu HIV, organizaţiilor şi persoanelor individuale implicate în oprirea epidemiei). Ajunsă la cea de-a cincea sa ediție, Conferinţa oferă o posibilitate unică de a evalua situaţia în care ne aflăm, de a trece în revistă progresele înregistrate, de a identifica lacunele și de a stabili în comun foaia de parcurs pentru  perioada următoare. 

Programul Conferinței 2013 a fost destul de divers şi a inclus sesiuni plenare tematice, platforme de discuţii paralele focusate pe prevenire, diagnosticare, tratament, îngrijire şi suport  în domeniul HIV, coinfecţii, atingerea celor trei de “zero”, precum şi sesiuni de master class, moderate de experţi de valoare. Este îmbucurător faptul că evenimentul s-a desfăşurat cu participarea reprezentanților ministerelor Sănătății; Muncii, Protecției Sociale și Familiei; Educaţiei; Finanțelor; Ministerului Afacerilor Interne; a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, care au manifestat interes pentru toate subiectele abordate, venind cu anumite întrebări şi comentarii,  pe marginea rapoartelor prezentate.  Evenimentul a servit drept platformă pentru prezentarea realizărilor, provocărilor şi perspectivelor în domeniu și a oferit oportunități pentru dialog structurat cu privire la problemele majore cu care se confruntă răspunsul naţional la HIV.

Conferința Națională HIV/SIDA și-a încheiat lucrările cu recunoaşterea faptului că în pofida eforturilor depuse și a rezultatelor obținute pe parcursul ultimilor doi ani în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA, angajamentele luate în cadrul Conferinței HIV/SIDA 2011 nu au fost realizate pe deplin și implementarea responsabilităţilor asumate anterior rămâne actuală pentru viitorul apropiat. Mă refer aici, în primul rând, la reducerea volumului de finanţare din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi, respectiv, la necesitatea preluării de către stat  a finanțării serviciilor acoperite anterior, parțial sau exclusiv, din resursele donatorului extern. 

În final, aş vrea să mulţumesc tuturor pentru implicare şi participare la Conferinţa Naţională 2013 şi să le urez mult succes în activitatea de mai departe. Împreună să contribuim zi de zi la stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova!

 

 

 Înregistrare de Victoria Tataru

 

Conferinţa Naţională HIV/SIDA urmăreşte abordarea celor mai importante probleme cu privire la mecanismele de implementare a programelor îndreptate spre realizarea dezideratului: „Zero infecții noi cu HIV, Zero stigmatizare privind HIV, Zero decese cauzate de SIDA". În opinia participanţilor, acest scop poate fi atins dacă toate eforturile depuse în domeniul HIV/SIDA de către organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale, comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, precum şi alţi parteneri strategici - vor fi orientate spre atingerea obiectivelor comune în baza cărora se vor desfăşura activităţile de viitor. Acestea ar fi: sporirea investițiilor strategice şi de lungă durată pentru domeniul HIV/SIDA, inclusiv prin creșterea ponderii resurselor domestice în finanțarea răspunsului național la epidemia HIV/SIDA; oferirea accesului universal la servicii medicale și sociale de calitate (diaignosticare, tratament, îngrijire şi suport).

 

Agenda de lucru a Conferinței include subiecte de actualitate, prezentate în cadrul sesiunilor plenare, dar şi a sesiunilor tematice, care oferă participanţilor oportunitatea de a discuta şi a se expune liber pe marginea prezentărilor raportorilor. Propunerile şi recomandările care vor fi identificate pe durata lucrărilor Conferinţei vor incluse în textul Rezoluției Conferinței.

 

În deschiderea Conferinţei, mesaje oficiale cu ocazia evenimentului au fost adresate de către Michel Kazatchkine, reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală;  Nicola Harrington Buhay, reprezentant Permanent ONU în Republica Moldova; Andrei Usatîi, Ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova; Ruslan Poverga, reprezentantul comunităţii persoanelor care trăiesc cu HIIV şi a grupurilor cu risc sporit de infectare.

 

În amintirea tuturor persoanelor care au decedat de SIDA în Moldova, participanţii la Conferinţă au păstrat un minut de reculegere.

 

Conferinţa Naţională HIV/SIDA 2013 este organizată de către Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (CNC TB/SIDA), cu suportul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate în cadrul  programului „Reducerea impactului infecției HIV în Republica Moldova”, finanțat de Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei.

 

 

Sunt pentru prima dată în Moldova, dar am auzit foarte multe despre această ţară şi am plăcere să mă aflu aici. Ceea ce-mi doresc personal legat de participarea la acest eveniment – să existe un cadru cât mai larg de dezbateri deschise pentru toate problemele din domeniul HIV/SIDA şi să pot contribui împreună cu alţi colegi de-ai mei din partea Naţiunilor Unite la un mai mare angajament în ceea ce priveşte toleranţa, finanţarea şi elaborarea de răspunsuri sau reacţii la maladiile TB/SIDA în Moldova.

Moldova se confruntă cu dificultăţi în domeniul HIV/SIDA, asemeni altor ţări din regiunea Europei de Est, comparativ cu Europa Occidentală şi Europa Centrală. Ceea ce se poate afirma cu siguranţă este că atât fondurile, cât şi politicile, serviciile trebuie să fie direcţionate spre persoanele care sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere. Ne referim aici, în primul rând, la persoanele sărace, la utilizatorii de droguri injectabile, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi, lucrătorii sexului comercial. În pofida deschiderii sale, în Moldova grupurile vulnerabile sunt lipsite de suport  din partea populaţiei, dar şi al politicilor publice. Pentru schimbarea situaţiei, este necesar de sporit toleranţa, dar şi voinţa politică pentru a avea în vizor anume această categorie de persoane. Sunt optimist cu privire la Moldova, deoarece am observat o deschidere din partea tuturor partenerilor pentru abordarea problemelor HIV/SIDA; există un dialor foarte bun între societatea civilă şi factorii de decizie – ceea ce îmi dă speranţă că problemele vor fi soluţionate cu bine în această regiune.

Cunosc despre dificultăţile care există şi sper pe parcursul săptămânii curente să am posibilitatea să discut aceste chestiuni cu mai mulţi factori de decizie, care pot lua o hotărâre în privinţa soluţionării pozitive a problemelor respective. Moldova este o ţară în tranziţie, se înregistrează o creştere economică şi, în plus, este foarte important că poate beneficia de oportunitatea de a apela la asistenţa internaţională, în special, la suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Următorii 2-5 ani pot fi critici pentru Republica  Moldova. Pentru a depăşi cu succes dificultăţile ce pot apărea, Moldova trebuie să-şi sporească considerabil investiţiile în abordarea problemelor HIV/SIDA şi tuberculozei, aşa cum există nişte costuri enorme umane în spatele acestor maladii. Este o chestiune de mare îngrijorare pentru mine şi o voi aborda pe tot parcursul aflării mele în Republica Moldova.

Cum a fost anul 2013 pentru Fondul Global? Care este evenimentul cel mai important, la care aţi dori să Vă referiţi?

Unul dintre evenimentele cele mai importante pentru Fondul Global a fost  cea de-a patra Reuniune de suplinire a fondurilor globale pentru combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, care s-a desfăşurat chiar luna aceasta la Washington. La moment încă nu cunosc cum vor fi distribuite aceste fonduri, dar după cum am menţionat anterior, este o mare necesitate să fie făcute aceste alocaţii pentru regiunea Europei de Est şi Asia Centrală în următorii 3-5 ani. Sursele financiare acumulate pentru aşa ţări din regiune precum Moldova, Ucraina, Georgia, Belarus, altele sunt necesare anume acum şi nu peste 30 de ani pentru a contribui la soluţionarea problemelor caracteristice perioadei de tranziţie. În lipsa asistenţei din partea Fondului Global, problemele ar fi devenit cu totul critice pentru această regiune. Finanţarea din partea Fondului Global este necesară pentru a crea sustenabilitate intervenţiilor eficiente şi pentru a oferi un răspuns la toate problemele care există, în special în regiunea transnistreană, totalmente dependentă de fondurile internaţionale.

Mulţumim foarte mult Fondului Global pentru sprijinul care îl acordă Republicii Moldova şi Dvs. Vă urăm mult succes în vizita pe care o efectuaţi în ţara noastră!

 

Testarea rapidă din probe de salivă este o metodă calitativă, de unică folosință, care detectează anticorpii anti-HIV din probe de salivă, cu precizia unui laborator, în 20 minute, la locul îngrijirii pacientului.

 

Această metodă de diagnosticare are un șir de priorități:

- este ideală pentru testarea pacientilor atât în unitățile medicale, cât și în cele non-medicale;

- permite testarea pacienților în mediul non-tradițional (programe outreach, centre de testare mobile) etc.;

- oferă pacienților o alternativă extrem de precisă fără a fi nevoie de recoltarea unei probe de sânge cu utilizarea acelor, este fără durere;

 

Testarea rapidă la infecția cu HIV din probe de salivă va fi efectuată în 3 locuri specializate din oraș, unde există încăperi separate, cu condiții de confort, discreție și confidențialitate, dotate cu mobilierul și echipamentul necesar desfășurării consilierii și testării. Testarea va fi efectuată de câte un specialist instruit în domeniul consilierii și testării la HIV cu utilizarea testelor rapide pe salivă.

 

Ala Iațco, președinta Asociației Obștești “Tinerii pentru Dreptul la Viață” (filiala Bălți) a menționat că “testarea rapidă la HIV din probe de salivă înseamnă un număr mai mare de persoane testate, mai mulți pacienţi HIV-pozitivi depistați și direcționați către unitățile medicale de specialitate și mai puțini oameni expuși la infecția cu HIV”.

 

Extinderea accesului la testarea HIV și micșorarea numărului persoanelor care nu-și cunosc statutul HIV este una din sarcinile de bază ale Asociației Obștești “Tinerii pentru Dreptul la Viață” (filiala Bălți).

 

Date de contact: tel/fax: 373 231 61472, protineret@yahoo.com, secretariat.uniune@yahoo.com,  www.tdvbalti.wordpress.com  

 

Самым важным пунктом повестки дня этого заседания Правления был пересмотр политики Глобального фонда в отношении квалификационных критериев, механизма разделения затрат и приоритизации грантовых заявок, определяющей возможность доступа стран к получению определенного уровня финансирования со стороны Глобального Фонда. Очередные изменения в существующую политику были предложены одним из трех рабочих Комитетов при Правлении Фонда – Комитетом по Стратегии и Инвестициям в контексте разработки более эффективной Новой Модели Финансирования, которая призвана заменить существовавшую ранее по-раундовую модель. Изменения, которые были предложены, в той или иной степени ограничивали доступ прямого финансирования для стран со средним уровнем дохода населения, в том числе для большинства стран из региона ВЕЦА (Восточная Европа и Центральная Азия).

 

Во-первых, изменения касались так называемого «Правила НПО» - условие, касающееся стран с уровнем дохода выше среднего (СУДВС), не состоящих в перечне Комитета содействия развитию (КСР) ОЭСР, как получатели официальной помощи в целях развития (ОПР)[1]. Согласно этому положению, эти страны могут подавать заявки на поддержку программ борьбы с ВИЧ/СПИДом только при условии, что получателями выделенных средств станут не правительства, а организации гражданского общества. Под это правило попадали 5 стран из региона ВЕЦА: Болгария, Латвия, Литва, Россия и Румыния.

 

Одно из предложений в рамках пересмотра «Правила НПО» касалось определения переходного периода, в который для стран, классифицированных Всемирным Банком в 2013 году,  как страны с высоким уровнем дохода и попадающих под это правило, было бы доступно финансирование. Вместо одного года предлагалось предоставить возможность странам подавать заявки на финансирование в период следующих трех лет. По итогам Заседания такую возможность получила Россия, но, к сожалению, Литва и Латвия оказались за бортом, так как они никогда в истории не получали гранты от ГФ. Также, Болгария и Румыния смогут подать заявки в рамках данного правила период с 2014 по 2016 годы, но при этом они должны доказать, что испытывают определенный кризис с выделением государственного финансирования на программы профилактики ВИЧ среди уязвимых групп на момент подачи заявки.

 

Во-вторых, предлагаемые изменения касались доступа стран с высоким и выше среднего уровнями дохода к участию в региональных проектах, а точнее - предлагалось ограничить доступ таких стран к получению прямого финансирования от ГФ в рамках региональных инициатив.

 

В третьих, изменения касались переходного периода для стран, которые перестали подходить критериям для получения финансирования от Фонда по причине изменения уровня дохода, либо по причине того, что страна вступила в  Евросоюз, в то время, как они еще продолжали получать гранты ГФ. Согласно новой измененной политике, таким странам предоставляется возможность подавать заявки в рамках одного дополнительного периода, который составляет три года, для обеспечения плавного перехода на полное финансирование из других источников.

 

Благодаря координации действий и выработке объединенной позиции блока «исполнителей» (implementers) в Правлении Глобального фонда (блок состоит из 10 Делегаций и, соответственно, имеет 10 голосов в Правлении из 20 существующих) нам удалось повлиять на предлагаемые решения по перечисленным выше вопросам, и внести некоторые изменения. Такое объединение среди Делегаций данного блока не наблюдалось уже очень давно в истории ГФ. Также весьма важной была поддержка от  представителей сообществ и НПО из региона, что обеспечило репрезентативность, как минимум Делегацией Сообществ, мнения людей, затронутых эпидемией.

 

Самое большое достижение было сделано в контексте региональных заявок, доступ к которым остался открытым для всех стран, независимо от уровня дохода, в общем подходящих по критерии для финансирования со стороны Фонда. Также удалось сбалансировать текст решения в контексте переходного периода для стран с недавно измененным уровнем дохода. Правление потребовало от Комитета по Стратегии и Инвестициям разработать и предложить более дифференцированный и  индивидуальный подход, который бы включал в себя, кроме показателей дохода и уровня заболеваемости, еще и факторы общественного здравоохранения.

 

На мой взгляд, в этом и заключается ценность и уникальность Глобального Фонда, как организации, которая объединяет в себе всех партнеров – доноров, государства – реципиенты, гражданское общество, сообщества и технических партнеров. Благодаря этому появляется возможность находить сбалансированные решения для инвестиций Фонда, находя «золотую середину» для финансирования самых нуждающихся, обеспечивая максимальную эффективность и устойчивость инвестиций для полной победы над тремя заболеваниями. 

 

Для справки: в настоящее время Глобальный фонд готовится к полномасштабному внедрению новый модели финансирования в марте 2014 года, целью которой является охватить больше людей, затронутых ВИЧ, туберкулезом и малярией, повысить предсказуемость процесса получения доступа к финансированию, повысить оперативность и гибкость процедур, следующее Заседание Правления назначено на начало марта 2-14 года.

В рамках борьбы за доступ стран к финансированию со стороны ГФ нам вскоре предстоит еще одна битва, которая называется «7% для группы стран №4». Согласно новому подходу к финансированию и с учетом квалификационных критериев, все страны из портофолио ГФ (а их около 140) распределены на 4 группы, начиная от стран с наиболее высоким уровнем заболеваемости и низким уровнем дохода  и заканчивая странами с более низким уровнем заболеваемости и высоким уровнем дохода. Соответственно такому подходу работает и новая формула по подсчету того, сколько денежных средств из общего объема ГФ будет инвестировать в каждую из групп. Группа №4, в которую входят страны с уровнем дохода выше среднего и с невысоким уровнем заболеваемости, вместила в себя 60 стран! Большинство стран из региона ВЕЦА находятся именно там. Исторически, из 100% объема финансирования ГФ за последние годы, на эту  группу стран выделялось всего 7%. Если применить формулу, которая разработана в рамках новой модели, то на эту группу будет выделено всего 4 - 5 %.  

 

Заседание Комитета, который уполномочен предложить Правлению окончательный процент от ресурсов ГФ для этой группы, состоится вначале февраля 2014 года. Затем окончательное решение будет принято на 31-м Заседании Правления вначале марта. Но уже на  этом 30-м Заседании, блок заявил для информации и заметки, что крайняя приемлемая точка для нас, которая не поддается обсуждению – это 7% для данной группы. Это позволит, как минимум сохранить существующие достижения, но как максимум нам нужно больше, чтобы еще и повлиять на ситуацию в единственном регионе мира, где эпидемия ВИЧ продолжает стремительно набирать обороты, а также показатели по МДР туберкулезу зашкаливают все допустимые пределы. 

 

Очень надеюсь, что нам удастся также эффективно объединить усилия и повлиять на принятие окончательного решения.

---

Potrivit presei din Ucraina, vor fi organizate patru lecții pentru elevii din clasele 1-a – a 4-a și opt lecții pentru cei care învață în clasele a 5-a  – a 11-a. Cursurile vor fi ținute de dirigintele clasei, iar începând cu clasa a 7-a va fi ales un trainer dintre elevi care vor preda mai departe cursurile. Totodată, autoritățile vor elabora programe speciale pentru profesori și caiete de lucru pentru elevi. Lecțiile nu sunt obligatorii, iar decizia de a le frecventa și organiza aparține părinților și administrației școlii.

 

Potrivit datelor Ministerului Sănătății din Ucraina, 25% dintre elevii care au mai mult de 15 ani, au încercat măcar odată să consume droguri.