Accesarea resurselor financiare a devenit posibilă graţie lansării de către Fondul Global a unui nou mecanism de finanţare, despre care s-a anunţat oficial la sfârşitul lunii februarie.

În cadrul şedinţei, Violeta Teutu, consultant în coordonare/comunicare (Secretariatul CNC TB/SIDA), a prezentat principiile noului mecanism de finanţare, adresat, în primul rând, ţărilor cu povara cea mai mare a tuberculozei şi HIV/SIDA şi cu posibilităţi financiare minime de acoperire a necesităţilor pentru controlul acestor maladii. Noul mecanism de finanţare oferă oportunitate de a aplica pentru surse de finanţare ţărilor cu potenţial de a atinge un impact rapid în răspunsul naţional la HIV/SIDA şi tuberculoză; ţărilor aflate în situaţia de întrerupere a activităţilor/serviciilor acordate beneficiarilor din lipsa fondurilor financiare şi ţărilor, care, la moment, beneficiază de fonduri mai mici decât au nevoie.

Reieşind din contextul actual al ţării, cei 20 de constituenţi /parteneri din domeniul TB/SIDA, participanţi la şedinţă, au reiterat în unanimitate necesitatea de a aplica pentru un grant în valoare de 8 milioane dolari pentru o perioadă de aproximativ trei ani (2014-2016). Banii vor fi utilizaţi pentru extinderea granturilor existente şi acoperirea activităţilor de prevenire în grupurile cu risc sporit sporit de infectare la HIV şi acooperirea tratamentului antiretroviral pentru persoanele infectate cu HIV. 

O scrisoare de confirmare cu privire la decizia Republicii Moldova de a aplica în calitate de solicitant interim pentru accesarea surselor suplimentare la Fondul Global prin intermediul noului mecanism de finanţare a fost deja expediată pe adresa Fondului Global din partea preşedintelui CNC TB/SIDA.

Specialiştii din domeniul HIV/SIDA urmează să se întrunească şi să elaboreze o versiune de proiect pentru această aplicaţie, care ulterior va fi circulată pentru completări şi îmbunătăţiri tuturor partenerilor.

Stimată Svetlana Doltu, cum apreciaţi situaţia privind tuberculoza în penitenciare? Este o creştere sau o descreştere a cazurilor noi depistate în acest sector?

Noutatea cea bună este că pe parcursul ultimilor 5 ani se atestă o tendinţă stabilă de micşorare a numărului de cazuri de tuberculoză depistate la deţinuţi. Comparativ cu anul 2008, această cifră s-a micşorat de circa 4 ori. În acelaşi timp, creşte ponderea cazurilor TB, înregistrate la intrarea în sistemul penitenciar de la 20% până la 30%. Astfel, conform datelor preliminare, în anul 2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 4690 cazuri noi şi recidive de tuberculoză, inclusiv 161 cazuri - la deţinuţi (3.5%).

 

Ce factori pozitivi sau negativi au condus la această stare de lucruri?

În primul rând, măsurile pentru controlul răspândirii tuberculozei, implementate în concordanţă cu Planul complex de prevenire şi control al tuberculozei în rândul deţinuţilor. Acestea se referă la: depistarea tuberculozei, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, profilaxia tuberculozei, activităţi în domeniul TB/HIV, activităţi cu personalul penitenciar, controlul administrativ al infecţiei tuberculoase. Astfel, în subdiviziunile Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) este organizată examinarea radiologică obligatorie a organelor cutiei toracice la intrarea în sistemul penitenciar a deţinuţilor şi a deţinuţilor asimptomatici la intervale stabilite de timp, precum şi screening-ul sănătăţii în perioada intermediară. Persoanele diagnosticate cu TB sunt spitalizate şi asigurate cu tratament antituberculos conform strategiei DOTS şi DOTS Plus. Bolnavii de tuberculoză multidrogrezistentă (TB MDR), care refuză tratamentul conform strategiei DOTS Plus, bolnavii cu tuberculoză cronică şi cu termen lung de detenţie sunt internaţi la Spitalul penitenciar (Penitenciarul nr.17 din Rezina), unde este organizată o secţie specială pentru izolarea şi administrarea tratamentului simptomatic. În prezent, aici se află 37 deţinuţi cu tuberculoză rezistentă din categoria abandon, eşec terapeutic şi/sau refuz al iniţierii tratamentului cu preparate de linia a doua.

 

Există cazuri de diagnosticare a tuberculozei la personalul din sistemul penitenciar?

Protecţia sănătăţii în detenţie se referă nu numai la deţinuţi. Instituţia penitenciară reprezintă o comunitate mică de persoane, care include şi colaboratorii serviciului medical şi nemedical, care zilnic vin şi pleacă la serviciu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) include deţinuţii şi personalul penitenciar în acelaşi grup de risc sporit de a face tuberculoză.

Pe parcursul anilor 2007-2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 39 cazuri de tuberculoză la angajaţii sistemului penitenciar. Pentru asigurarea securităţii ocupaţionale a personalului penitenciar a fost elaborat şi emis ordinul DIP nr. 177 din 25.07.2012 „Cu privire la distribuirea echipamentului individual de protecţie respiratorie şi unele măsuri de securitate ocupaţională în activitatea sistemului penitenciar”. De asemenea, în scopul prevenirii infectării cu tuberculoză a personalului penitenciar, din mijloacele bugetare şi sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) sunt procurate şi distribuite respiratoare/măşti de protecţie.

 

Cum este organizat procesul de depistare a tuberculozei în sistemul penitenciar?

De două ori pe an, instalaţia radiologica mobilă a Spitalului-penitenciar se deplasează în 9 subdiviziuni ale DIP pentru a efectua examinări radiologice. În perioada 2008-2012, circa 98-99% din deţinuţi au fost investigaţi radiologic. O examinare medicală privind tuberculoza se efectuează pe parcursul primelor 72 ore de la intrarea în penitenciar a deţinutului în Izolatoarele de Urmărire Penală (acoperirea cu examinări radiologice este de 85-90%).

În sistemul penitenciar există  4 centre de microscopie. Examenul microscopic al sputei la bacilii acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR) se face la prezenţa tusei de orice durată. Instituţiile, care nu dispun de centre de microscopie (14 penitenciare), sunt arondate teritorial  centrului microscopic civil. Cultura sputei pentru deţinuţi este efectuată în Laboratorul de referinţă naţional şi regional. Din anul 2011, în Spitalul penitenciar şi Izolatorul de Urmărire Penală există echipament GenExpert, capabil să stabilească maladia tuberculozei în timp de două ore, precum şi sensibilitatea la unele preparate antituberculoase (rifampicină).

 

Să vorbim şi despre tratamentul TB... Cum este asigurat DOTS şi DOTS Plus în sistemul penitenciar?

Tratamentul pacienţilor este efectuat prin scheme standardizate, conform Strategiei DOTS şi DOTS Plus. Până la sfârşitul anului 2012, asigurarea cu medicamente specifice de linia I şi linia II s-a efectuat la nivel de 100% cu suportul Fondului Global prin intermediul  Programului naţional de control al tuberculozei. Pentru conformitate, la 31 decembrie 2012, din 6532 deţinuţi, 201 (3.1%) erau bolnavi de tuberculoză, 75% din ei aflându-se în tratament DOTS şi DOTS Plus. Din cohorta pacienţilor înrolaţi în tratament DOTS (cazuri noi microscopic pozitive) în anul 2011, rata succesului este de 63,6%, au abandonat tratamentul - 12,5%, au avut eşec terapeutic – 10,5%, au decedat – 2%. Este de menţionat că din anul 2013, medicamentele de linia I şi consumabilele de laborator sunt procurate din sursele bugetului de stat. Deţinuţii incluşi în tratamentul tuberculozei beneficiază zilnic de suport alimentar, procurat din sursele Fondului Global şi distribuit prin intermediul AO „AFI”.

 

Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi în tratament la eliberarea din sistemul penitenciar? Există o evidenţă clară pentru aceşti pacienţi ca să nu se piardă din vizorul specialiştilor?

Pentru a asigura finalizarea tratamentului deţinuţilor, care sunt eliberaţi din sistemul penitenciar, începând cu 2007 există un proiect comun între DIP şi AO ”AFI" privind acordarea sprijinului psihosocial deţinuţilor cu TB după eliberare. Astfel, din 2011, pentru menţinerea pacienţilor în tratament la eliberarea din penitenciar, acestora li se oferă un suport de 22 euro pe lună şi 150 euro la finalizarea curei de tratament. La fel, pentru menţinerea în tratament, sunt desfăşurate diferite campanii de informare şi sensibilizare a populaţie (în sectorul civil) şi printre deţinuţii aflaţi în tratament sau care se pregătesc pentru eliberare (din sectorul penitenciar).

 

Care ar fi cele mai mari realizări şi provocări pentru controlul TB în sistemul penitenciar?

Printre realizările cele mai importante ar fi: implementarea strategiei DOTS din 2001 şi DOTS Plus din 2006; implementarea activităţilor colaborative în controlul coinfecţiei HIV/TB cu elaborarea recomandărilor metodice speciale pentru penitenciare în 2008. La moment, în sistemul penitenciar există 19 cabine pentru colectarea sputei; a fost achiziționată o instalaţie  radiologica digitală mobilă pentru depistarea activă a TB. Foarte multe schimbări pozitive au fost operate la nivel de organizare a serviciilor de acordare a asistenţei medicale pentru deţinuţii bolnavi de TB. Deschiderea în anul 2004 a Spitalului penitenciar în Rezina pentru bolnavii TB MDR a permis obţinerea condiţiilor de izolare pentru aceşti pacienţi (similar sectorului paliativ). Doi ani mai târziu (2006), în cadrul penitenciarului adiacent spitalului Pruncul, a fost deschis un sector de reabilitare pentru perioada posttratament (3-6 luni), cu confirmarea analizei culturale la finele curei de tratament. Accesul la metodele de diagnostic rapid al TB a dat posibilitate ca pacienţii să fie depistaţi la o fază cât mai timpurie şi să fie plasaţi în saloane în dependenţă de spectrul rezistenţei la medicamentele antituberculoase. Implementarea SIME TB (modulul clasic şi modulul MDR) şi dotarea cu computere a secțiilor TB din cadrul Spitalului penitenciar, inclusiv conexiunea la internet este un alt rezultat pozitiv, care a deveniit posibil graţie colaborării cu organizaţiile partenere în controlul tuberculozei.

Problemele sistemului penitenciar în controlul tuberculozei sunt în mare parte cunoscute: asigurarea insuficientă cu cadre medicale (la nivel de 50%); aderenţa joasă a deţinuţilor la tratamentul DOTS şi DOTS Plus; rata înaltă de abandon şi eşec terapeutic; rata de succes a TB şi TB MDR joasă comparativ cu indicele recomandat de 75-85%.; impactul infecţiei HIV/TB şi rata deceselor prin coinfecţie. Probleme serioase există şi la nivel de dotare tehnică a instituţiilor din sistemul penitenciar; utilajul radiologic depăşit, în special în Izolatoarele de Urmarire Penală, care sunt filtrele între societatea civilă şi sistemul penitenciar. Pe acest fondal, există riscuri de condamnare la CEDO pentru îmbolnăvirea în detenţie din partea condamnaţilor şi a personalului penitenciar.

 

Gândind la situaţia din domeniul tuberculozei în ţară, în general, şi, în sistemul penitenciar, în particular, sunteţi optimistă sau pesimistă?.. 

Dacă aş fi pesimistă – ar trebui să răspund: „mai rău nu se poate“. Dar eu sunt o fire optimistă şi răspunsul meu este: „ba se poate“... (zâmbeşte). A fost o glumă, desigur, dar, ca să Vă răspund la întrebare, accentuez că deţinuţii şi medicina penitenciară sunt parte a societăţii în care trăim. Orice acţiune ori inacţiune pe acest segment îşi lasă amprentele. Există succese, există probleme şi, ca în orice alt sector, există resurse umane capabile să transforme eşecul într-o victorie. Cred în forţele noastre şi am speranţa că putem obţine multe lucruri bune doar prin eforturi comune! 

 

Vă mulţumesc pentru interviu.

 

A intervievat,

Victoria Tataru

În cadrul şedinţei au fost prezentate şi discutate planurile de lucru ale organizaţiilor la nivel local, a fost prezentat planul Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă”. De asemenea, în scopul planificării şi coordonării activităţilor de advocacy şi consolidare a potenţialului organizaţiilor în anul 2013, participanţii au elaborat, coordonat şi aprobat un plan general al activităţilor pentru prima jumătate a anului 2013. Acesta a inclus propuneri privind realizarea, la nivel naţional, a trei campanii de informare şi advocacy, consacrate: Zilei internaţionale de combatere a tuberculozei, Zilei internaționale de comemorare a victimelor SIDA şi Zilei internaţionale antidrog.

La şedinţă au participat 20 de reprezentanţi din 11 organizaţii neguvernamentale de pe întreg teritoriul Moldovei. 

Informaţie preluată şi adaptată după www.positivepeople.md

La eveniment au participat 39 de membri şi reprezentanţi ai Ligii, care au audiat raportul narativ şi financiar al activităţii Ligii pentru anul 2012, precum şi dările de seamă ale coordonatorilor regionali.

Dl Igor Chilicevschi, preşedintele Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova, în prezentarea sa a relevat că anul 2012 nu a fost uşor pentru activitatea organizaţiei, întrucât secretariatul Ligii a activat fără un suport financiar din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Totuşi, în pofida dificultăţilor legate de finanţare, Liga şi-a continuat activitatea, găsind resurse necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (de arendă şi întreţinere a oficiului, motivarea personalului, coordonarea proiectelor), desfăşurând o activitate destul de productivă.  

În cuvântarea sa, dl Chilicevschi a informat despre cele mai importante realizări obţinute în cadrul fiecărui proiect în parte: „Liderism prin responsabilitate” (finanţatori: Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională şi Fondul de Gestionare şi Transparenţă din Marea Britanie); "O comunitate puternică prin parteneriat." (finanţator: Uniunea Europeană); „Să vorbim despre SIDA” (finanţator: donator din Suedia); ”Evaluarea şi advocacy în domeniul achiziţiilor publice de medicamente, stabilirea preţurilor şi înregistrarea medicamentelor” (finanţator: Fondul ТАЙДС).

Preşedintele Ligii a opinat că succesele obţinute sunt atribuite acelor membri şi organizaţii-membre, care prin experienţa şi efortul depus au făcut ca rezultatele să fie vizibile. În context, dl Chilicevschi a atenţionat audienţa asupra necesităţii onorării tuturor obligaţiunilor de membru ai Ligii pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei şi acceptării sociale a persoanelor care trăiesc cu HIV şi sporirea accesului acestora la procesul de luare a deciziilor privind măsurile de răspuns la infecţia cu HIV în Moldova.

În cadrul Adunării, participanţii au apreciat pozitiv activitatea Preşedintelui pentru anul 2012, acordându-i dlui Igor Chilicevschi încă un mandat pentru următorii doi ani (2013-2014). La fel, din cauza încetării activităţii, prin votul participanţilor la Adunarea Generală din 28-29 martie 2013, trei organizaţii neguvernamentale („Şansa plus”, „Credinţa T” şi „Tineretul pozitiv”) au fost excluse din componenţa Ligii. Cele opt organizaţii, care sunt membre ale Ligii la moment, sunt: "Copilărie pentru toţi", "Credinţa", "Respiraţia а doua", "Reforme medicale", "Credinţa Nord", "Speranţa Vieţii ", "Triniti" „Biaz Gul”.  

Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova a fost înregistrată oficial la 22 iunie 2007 şi are statutul de asociaţie obştească. Liga reprezintă o uniune de mai multe organizaţii ale persoanelor HIV-pozitive sau ale celor afectate de HIV de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Misiunea organizaţiei este promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor HIV-pozitive din Moldova şi a familiilor acestora, precum şi unificarea eforturilor statului, sectorului privat, internaţional şi societăţii civile în soluţionarea problemelor cauzate de epidemia HIV/SIDA.

Informaţie de Victoria Tataru

Potrivit Anei Ciobanu, vicedirector Management şi Strategii (Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”), utilizarea tehnologiilor comunicaţiei mobile în controlul tuberculozei reprezintă o intervenție centrată pe pacient şi constituie o oportunitate fără precedent în Republica Moldova.

Programul „mSupraveghere tratament antiTB”, prin intermediul căruia este experimentată ideea  utilizării celei mai simple tehnologii mobile (telefonul mobil şi SMS) pentru monitorizarea de la distanţă a pacienţilor, prevede remiterea la ore exacte a SMS-urilor privind administrarea medicamentelor şi consilierea zilnică sau de 3 ori pe săptămână a pacienţilor, în dependență de regimul de tratament care îl urmează.

Pacienţii incluşi în programul „mSupraveghere tratament antiTB” vor fi selectaţi potrivit următoarelor criterii: bolnavi cu TB care administrează tratamentul  antituberculos în condiţii de ambulatoriu (faza intensivă sau de continuare după externare); pacienţi cu TB înregistraţi în sistemul informaţional SIME TB; acceptul pacientului de a beneficia de serviciile programului mSănătate.

În vederea aplicării criteriilor de includere a pacienţilor în acest program, circa 60 de medici ftiziopneumologi şi asistente medicale din cabinetele de ftiziopneumologie de pe întreg teritoriul Republicii Moldova au trecut deja un curs de instruire pe parcursul săptămânii curente.

Organizaţiile implementatoare ale programului „mSupraveghere tratament antiTB” sunt: Ministerul Sănătăţii, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Institutul de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate şi Compania Moldcell.  

Informaţie de Victoria Tataru

Potrivit dlui Nicolae Nalivaico, doctor în medicină, conferenţiar universitar, şef al Serviciului Diagnostic, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, complexul radiodiagnostic digital mobil este unical în Republica Moldova, fiind procurat din sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Echipamentul permite efectuarea unui examen radiologic printr-o metodă rapidă, care oferă informaţii despre localizarea topografică a procesului patologic, urmărirea diagnosticului radiologic clinic şi al celui diferenţial, aprecierea dinamicii procesului pe fondal de tratament antibacterian în cazul tuberculozei pulmonare. Un beneficiu al acestei staţii este şi faptul că se poate de deplasat în teritoriu pentru a depista focarele de tuberculoză. Screeningul expres este recomandat, în special, persoanelor din grupurile de risc (care sunt cu imunitatea compromisă, se află în contact cu persoanele infectate cu TB şi/sau în focarele de TB, sunt din localităţile cu incidenţa tuberculozei mai înaltă decât media pe ţară) etc.

Pe parcursul a cinci ore, cât au durat examinările radiodiagnostice, femei şi bărbaţi, tineri, maturi şi persoane în etate, la dorinţă, au avut posibilitatea să-şi examineze organele toracelului. Cei care au fost depistaţi cu unele manifestări patologice pulmonare sau de altă natură au fost direcţionaţi la medicii de familie şi au primit bilete de îndreptare la medicii specialişti pentru investigaţii suplimentare.

Liliana Domente, director al Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” a menţionat că nu este pentru prima dată când instituţia pe care o reprezintă, în parteneriat cu alte organizaţii din domeniu, desfăşoară acţiuni de sensibilizare a populaţiei în stradă. Scopul acestor acţiuni este de a informa populaţia despre tuberculoză; măsurile de prevenire, diagnosticare şi aderenţă la tratament, în cazul depistării tuberculozei. În pofida eforturilor care se depun din partea sectorului sănătăţii, situaţia privind tuberculoza continuă să fie alarmantă în Republica Moldova. În opinia Lilianei Domente, pentru schimbarea situaţiei este necesar ca şi comunitatea, fiecare cetăţean în parte, să conştientizeze riscurile pentru sănătate şi să se implice în combaterea tuberculozei.

Evenimentele desfăşurate pe parcursul săptămânii de combatere a tuberculozei au fost organizate de către Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Dezvoltare în Sănătate “AFI” şi Centrul Naţional de Sănătate Publică din Republica Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

La eveniment au participat 39 de membri şi reprezentanţi ai Ligii, care au audiat raportul narativ şi financiar al activităţii Ligii pentru anul 2012, precum şi dările de seamă ale coordonatorilor regionali.

Dl Igor Chilicevschi, preşedintele Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova, în prezentarea sa a relevat că anul 2012 nu a fost uşor pentru activitatea organizaţiei, întrucât secretariatul Ligii a activat fără un suport financiar din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Totuşi, în pofida dificultăţilor legate de finanţare, Liga şi-a continuat activitatea, găsind resurse necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (de arendă şi întreţinere a oficiului, motivarea personalului, coordonarea proiectelor), desfăşurând o activitate destul de productivă.  

În cuvântarea sa, dl Chilicevschi a informat despre cele mai importante realizări obţinute în cadrul fiecărui proiect în parte: „Liderism prin responsabilitate” (finanţatori: Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională şi Fondul de Gestionare şi Transparenţă din Marea Britanie); "O comunitate puternică prin parteneriat." (finanţator: Uniunea Europeană); „Să vorbim despre SIDA” (finanţator: ONG din Suedia); ”Evaluarea şi advocacy în domeniul achiziţiilor publice de medicamente, stabilirea preţurilor şi înregistrarea medicamentelor” (finanţator: Fondul ТАЙДС).
Preşedintele în exerciţiu al Ligii a opinat că succesele obţinute sunt atribuite acelor membri şi organizaţii-membre, care prin experienţa şi efortul depus au făcut ca rezultatele să fie vizibile. În context, dl Chilicevschi a atenţionat audienţa asupra necesităţii onorării tuturor obligaţiunilor de membri ai Ligii pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei şi acceptării sociale a persoanelor care trăiesc cu HIV şi sporirea accesului acestora la procesul de luare a deciziilor privind măsurile de răspuns la infecţia cu HIV în Moldova.

În cadrul Adunării, participanţii au apreciat pozitiv activitatea Preşedintelui pentru anul 2012, acordându-i dlui Igor Chilicevschi încă un mandat pentru următorii doi ani (2013-2014). La fel, din cauza încetării activităţii, prin votul participanţilor la Adunarea Generală din 28-29 martie 2013, trei organizaţii neguvernamentale („Şansa plus”, „Credinţa T” şi „Tineretul pozitiv”) au fost excluse din componenţa Ligii. Cele opt organizaţii, care sunt membre ale Ligii la moment, sunt: "Copilărie pentru toţi", "Credinţa", "Respiraţia а doua", "Reforme medicale", "Credinţa Nord", "Speranţa Vieţii ", "Triniti" „Biaz Gul”.  

Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova a fost înregistrată oficial la 22 iunie 2007 şi are statutul de asociaţie obştească. Liga reprezintă o uniune de mai multe organizaţii ale persoanelor HIV-pozitive sau ale celor afectate de HIV de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Misiunea organizaţiei este promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor HIV-pozitive din Moldova şi a familiilor acestora, precum şi unificarea eforturilor statului, sectorului privat, internaţional şi societăţii civile în soluţionarea problemelor cauzate de epidemia HIV/SIDA.

Informaţie de Victoria Tataru

În cadrul evenimentului se propune examinarea problemelor legate de eficientizarea managementului infecţiei HIV asociată cu tuberculoza în contextul orientării serviciilor cu preponderenţă către pacienţi. Aceasta pentru că tuberculoza continuă să reprezinte principala cauză de deces în rândul persoanelor care trăiesc cu infecţia HIV. Subiectele de pe agendă vor viza, de asemenea, situaţia epidemiologică în cazul infecţiilor asociate HIV/TB; depistarea tuberculozei la persoanele HIV infectate şi viceversa; terapia antiretrovirală în coinfecţia TB/HIV; profilaxia coinfecţiei TB/HIV etc.

Masa rotundă „Managementul infecţiei HIV asociată cu tuberculoza în Republica Moldova” este realizată în cadrul proiectului  ”Implicarea societăţii civile şi a populaţiilor-cheie în răspunsul naţional la HIV/SIDA”, Programul ”Reducerea impactului infecţiei HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, recipient principal - Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Evenimentul este organizat de către Asociaţia “Iniţiativa Pozitivă”, sub egida Consiliului naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei,  în parteneriat cu Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate.

 

1. Prezentarea proiectului planului de lucru al  Grupului tehnic de lucru  pentru anul 2013.

    Raportor: Lilia Pascal, preşedinte GTL, şef Direcţie, MMPSF

 2. Cu privire la reforma  pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă. 

    Raportor: Ludmila Sochircă, directorul-general al Consiliului naţional pentru determinarea     dizabilităţii şi capacităţii de muncă, MMPSF

 3. Prezentarea planului de activităţi pentru 2013 propuse spre realizare în cadrul proiectului    ”Îngrijire şi suport pentru persoanele cu HIV”, implementat de Fundaţia Soros-Moldova.   

    Raportor: Angelica Bordeianu, FSM

 4. Cu privire la proiectele în derulare în Republica Moldova în contextul implementării Programului  naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015.

    Raportor: Centrul PAS

 5. Diverse.

 

Şedinţa va avea loc în incinta Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), sala de conferinţe, et. IV. Începutul şedinţei – orele 15.00.

O astfel de analiză sistematică a fost realizată în cadrul Departamentul de Epidemiologie a Şcolii  de Sănătate Publică Harvard din Statele Uniteale Americii. Oamenii de ştiinţă au revizuit mai multe studii publicate în literatura de specialitate biomedicală şidisponibile deja la nivel mondial. Au fost analizate studii din mai multe ţări,publicate în limbile engleză, rusă, chineză şi care au inclus date suficiente pentru a calcula creşterea riscului de tuberculoză.

Evaluări separate au fost efectuate pentru diferite aspecte ale "riscului TB," şi anume, infecţia cu TB, boala TB, şi  mortalitatea din cauza tuberculozei. Datele au arătat o creştere de aproximativ două  ori a riscului de infecţie cu TB în rândul fumătorilor comparativ cu nefumătorii. Cercetătorii au descoperit că în toate studiile de evaluare există o legătură dintre fumat şi boala  sau mortalitatea de TB, însă ei nu au combinat aceste date împreună din cauza diferenţelor mari  între studii.

Un alt studiu realizat în Hong Kong a demonstrat că similar fumatului activ, expunerea pasivă la fumul de tutun în gospodărie, deasemenea predispune la dezvoltarea tuberculozei pulmonare.

Un grup de 15 486 de femei care nu au fumat niciodată, având vârste cuprinse între  65-74 ani şi convieţuind cu soţi fumători aufost  înrolate la 18 Centre de Sănătatepentru Vârstnici din Hong Kong între anii 2000 – 2003. Acestea au fost urmărite apoi prospectiv, prin registrulteritorial de notificare TB, registrul de deces din cauza TB şi deces până la31 decembrie 2008, fiind utilizat un număr de  identificare unic. Studiul a constatat că fumatul pasiv a reprezentat risc în 13,7% din cazurile de  tuberculoză activă şi 18,5% din culturi pozitive TB în acest grup.

Alte cercetări au scos în evidenţă o asociere semnificativă între vârsta la care s-a iniţiat fumatul, durata  fumatului şi TB. Un studiu realizat în spitalul  Taksin din Tailanda în perioada mai-octombrie 2001 arată că fumătorii activi care au început să fumeze la vârsta de 15-20 de ani şi cei care au fumat mai mult de 10 ani au avut un risc mai mare de a se infecta cu TB pulmonară, comparativ cu alţii.  Există o legătură între tuberculoză  şi timpul de expunere la fumat. Cei care au fumat mai mult de 10 ţigări pe zi  sau mai mult de 3 zile în săptămână au avutun risc mai mare de TB pulmonară, comparativ cu non-fumătorii. Acest studiu a constatat, de asemenea, că efectele fumatului pasiv în birou şi / sau în vecinătate au fost puternice. Fumătorii pasivi care au fost expuşi la fumul de tutun mai mult de  3 ori pe săptămână în afara casei au avut un risc mai mare de TB decât cei care s-au expus mai puţin fumului de tutun.

Rezultatele acestor studii sugerează, prin urmare, că este important ca factorii de decizie politică să dezvolte în continuare strategii de control al consumului de tutun, cu scopul de a reduce impactul fumatului asupra sănătăţii publice la nivel mondial. Un sistem eficient de masuri antifumat ar avea o repercusiune pozitivă asupra incidenţei atât a tuberculozei, cât şi altor maladii induse de fumat.

Informaţie preluatăşi adaptată după http://www.ncbi.nlm.nih.gov