Potrivit Silviei Munteanu, director al Reprezentanţei în Moldova a Fundaţiei SIDA Est-Vest (AFEW), la concurs au aplicat 16 reprezentanţi mass media (jurnalişti care activează în presa scrisă, la posturile de radio, televiziune, agenţiile de presă şi reviste electronice naţionale şi locale), care au prezentat peste 80 de materiale la tematica HIV/SIDA. Scopul concursului a fost de a intensifica rolul mass-media în elucidarea tematicii HIV/SIDA/infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) pentru informarea publicului larg despre necesitatea şi importanţa prevenirii infecţiei HIV/SIDA/ITS, reducerea stigmei şi discriminării faţă de persoanele infectate cu HIV. 

Membrii juriului (specialişti din domeniul sănătăţii şi specialişti în comunicare) au apreciat materialele expediate la concurs prin prisma următoarelor criterii: relevanţa informaţiei, documentarea profundă, veridicitatea şi imparţialitatea informaţiei, respectarea normelor etice şi a terminologiei internaţionale aprobate vis-a-vis de HIV şi SIDA, accesibilitatea informaţiei pentru auditoriul ţintă şi conlucrarea cu specialiştii  în domeniu.

În rezultatul examinării şi evaluării materialelor înaintate la concurs, au fost oferite 7 premii şi o menţiune. Cine sunt premianţii concursului din acest an – aflaţi în paginile Buletinului Informativ din luna decembrie curent.

Vizita este o acţiune organizată de Secretariatul CNC TB/SIDA, în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional CNC TB/SIDA referitor la supervizarea granturilor Fondului Global pentru componentele TB/SIDA, implementate în Republica Moldova de către Recipienţii Priincipali (IP UCIMP RSS şi Centrul PAS) şi subrecipienţii acestora.

Ca puncte de destinaţie pentru actuala vizită de supervizare au servit: Centrul Social Regional de susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV din Tiraspol (proiect implementat de Centrul PAS) şi Spitalul de tuberculoză din Bender şi Laboratorul de referinţă din aceeaşi localitate (proiecte susţinute de IP UCIMP RSS).

Cu detalii vom reveni în Buletinul Informativ , ediaţia lunii decembrie.

Prezent la eveniment, dl Andrei Usatîi, Ministru al Sănătăţii,a menţionat că Proiectul „mSănătate” este absolut nou pentru Republica Moldova şi este implementat de către compania Moldcell, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Institutul de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială, Centrul Naţional de Management în Sănătate, sub egida Ministerului Sănătăţii. Serviciile „mSănătate” includ: „mSupraveghere tratament” – adresat pacienţilor care se tratează de tuberculoză şi persoanelor care se află în tratament ARV şi tratament profilactic, precum şi „mGraviditate fără risc” –  adresat femeilor gravide şi lăuzelor.

Rodica Verbeniuc, şef secţie comunicări corporative ÎM Moldcell SA a opinat că conceptul serviciilor „mSănătate”  a fost iniţiat în urma studierii cazurilor de succes de implementare a asistenţei medicale prin SMS în alte ţări. Astfel, există dovezi clare că prin utilizarea tehnologiilor mobile (transmiterea mesajelor de notificare despre administrarea medicamentelor la ore exacte, conform indicaţiilor medicului; respectarea graficului vizitelor la medic; continuarea tratamentului până la vindecarea completă) se poate de redus rata abandonului şi de crescut rata de cazuri tratate cu succes. Referindu-se la costurile de implementare a serviciilor „mSănătate”, dna Verbeniuc a menţionat că Moldcell pune la dispoziţia pacienţilor cu tuberculoză şi celor care vor deveni beneficiari ai Proiectului, 2000 de telefoane mobile şi 3000 de cartele SIM. De asemenea, toate SMS-urile expediate pe parcursul a doi ani de beneficiarii Proiectului vor fi gratiuite.  

Potrivit dlui Dorin Rotaru, director al Institutului  de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială (ISAMS), serviciile „mSănătate” vor avea un rol de asistent medical, simplificând astfel munca medicilor, care sunt prinşi cu completarea unui volum prea mare de documentaţie medicală. Serviciile „ mSănătate” îşi propun să contribuie la sporirea calităţii actului medical prin intermediul unei administrări sistematice a informaţiilor, care se adresează direct pacienţilor.

Liliana Domente, director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”şi coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei, a reiterat, la rândul său, că pune mari speranţe în implementarea cu succes a acestei aplicaţii, în special, în rândul pacienţilor mai puţin compleanţi până acum – consumatorii de alcool şi consumatorii de droguri. „Scopul noilor servicii este de a trezi interesul pacienţilor pentru urmarea până la vindecare a tratamentului tuberculozei, de a nu le permite să întrerupă şi să abandoneze tratamentul. Tuberculoza este o maladie care se tratrează o perioadă îndelungată, deaceea şi rezultatele vor fi vizibile peste 1-2 ani. Sper ca prin intermediul telefoniei mobile (a SMS-urilor de informare şi educare, transmise repetat, pe care le vor primi pe toată durata aflării în tratament) să fie sensibilizaţi şi influenţaţi pozitiv asupra aderenţei la tratament”, a concluzionat Liliana Domente.

Serviciile „mSănătate” în Republica Moldova sunt considerate cu un grad înalt de confidenţialitate şi vor fi disponibile exclusiv pentru abonaţii Moldcell.

Informaţie de Victoria Tataru

P.S. Cu mai multe detalii vom reveni în Buletinul Informativ din luna decembrie curent.

Recent, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA a fost informat despre aprobarea continuării finanţării Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT) de către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru următoarea perioadă (anii 2013-2015). Cum aţi primit Dumneavoastră această informaţie în calitate de coordonator PNCT şi director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”?

Liliana Domente: Evident, am primit-o cu bucurie, ceea ce înseamnă că activităţile legate de diagnosticul şi tratamentul tuberculozei vor fi acoperite din sursele externe până în anul 2014, iar unele activităţi ce ţin de acordarea suportului pacienţilor vor fi extinse până în 2015. În acelaşi timp, menţionăm că începând cu 2013, din bugetul de stat, se prevede alocarea surselor pentru acoperirea  tratamentului tuberculozei cu preparate de linia întâi şi, parţial, pentru acoperirea serviciilor de diagnostic prin microscopie. În perioada de tranziţie (trecere de la finanţarea externă la cea de stat) este necesar să ne asigurăm că ţara va reuşi să-şi asume treptat responsabilitatea pentru preluarea finanţării activităţilor de bază a Programului naţional de control al tuberculozei, cum ar fi diagnosticul şi tratamentul.

Suntem la finele celui de-al doilea an de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei (2011-2015) în Republica Moldova. Care ar fi principalele rezultate obţinute pe parcursul acestui interval de timp?

Liliana Domente: În primul rând, aş menţiona accesul universal la metodele rapide de diagnostic a tuberculozei rezistente (TB MDR), în special, implementarea metodei GeneExpert, prin care se confirmă rezistenţa la tuberculoză. La moment, în republică, există un sistem de laboratoare bine structurat, care permite diagnosticarea rapidă a TB MDR în teritorii. În rezultatul accesului universal la aceste servicii, este în creştere numărul pacienţilor diagnosticaţi cu tuberculoză rezistentă, ceea ce ne permite să-i încadrăm la timp în tratamentul TB MDR corespunzător.  Făcând o analiză a situaţiei epidemiologice pe 9 luni ale anului curent, constatăm că rata de succes al tratamentului în 2012 este cu 3% mai mare printre cazurile clasice decât în aceeaşi perioadă a anului 2011 ( 57,3% comparativ cu 54%). Aceasta a fost posibil şi graţie creării reţelei centrelor comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză în zece teritorii-pilot din ţară (Străşeni, Orhei, Rezina, Glodeni, Ungheni, Hânceşti, Ialoveni, Criuleni, Cahul, Râbniţa), care şi-au început activitatea în vara anului trecut şi datorită cărora putem menţiona că mulţi pacienţi au fost reîntorşi în tratament. Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, rata de abandon al tratamentului a scăzut cu 2-3 % (8,8 % faţă de 12% în anul 2011). Sunt primele rezultate intermediare de impact pe care le avem, dar rămâne să urmărim evoluţia situaţiei în continuare. La capitolul suportul pacienţilor bolnavi de tuberculoză, este de remarcat că începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011 au început să primească ajutor social şi pacienţii cu TB clasică, nu doar cei cu TB MDR.  

Referindu-ne la controlul coinfecţiilor, trebuie să menţionez că dacă în anii precedenţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză nu erau încadraţi în tratamentul antiretroviral (ARV), în prezent, aceştia sunt testaţi la HIV şi cei care necesită tratament specific antiretroviral sunt luaţi în tratament.

Eforturi sporite au fost întreprinse în ultimii ani şi pentru informarea populaţiei despre tuberculoză. Campaniile de comunicare ce derulează în fiecare an în Moldova au scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a-i determina pe oameni să consulte medicul în cazul suspectării anumitor simptome caracteristice tuberculozei.

O intervenţie nouă a PNCT este orientarea spre tratamentul în condiţii de ambulator al pacienţilor bolnavi de tuberculoză. Este un proiect pilot, ce a demarat în vara anului 2012 în două localităţi (Orhei şi Cahul). Rezultatele pe care le vom obţine sperăm să îi convingă atât pe pacienţi, cât şi pe lucrătorii din sistemul medical, că această metodă este mult mai cost-eficientă. La moment, implementarea proiectului este dificilă din cauza mentalităţii vechi precum că tuberculoza se tratează în staţionar, iar pacienţii bolnavi de TB MDR trebuiesc izolaţi. Adevărul este că pericol nu prezintă pacientul care se află în tratament, ci persoana care nu este depistată la timp şi fiind bolnavă (purtătoare de TB) prezintă o sursă de infecţie pentru cei din jur. Convingerea mea este că viitorul aparţine tratamentului de ambulator al tuberculozei.

În cadrul ultimei şedinţe a CNC TB/SIDA v-aţi referit la mai multe provocări de ordin social, economic, comportamental etc., cărora R. Moldova trebuie să le facă faţă pentru atingerea indicatorilor stabiliţi. Cum putem asigura succesul implementării PNCT pentru perioada 2011-2015?

Liliana Domente: Tuberculoza este o boală socială şi provocarea cea mai mare o constituie criza social-economică. În Europa de Vest tuberculoza a început să scadă înaintea apariţiei preparatelor antituberculoase. Acest exemplu ne orientează spre ideea că aspectul social contează foarte mult. Pe plan comportamental, evident, trebuie să continuăm activităţile de informare pentru a convinge populaţia să consulte medicul la suspectarea primelor simptome caracteristice tuberculozei, pentru a nu lăsa ca boala să fie diagnosticată în stadii avansate, când se supune mai greu tratamentului şi când persoanele bolnave pot transmite uşor infecţia celor cu care vin în contact. Referitor la aspectele de finanţare, Programul naţional de control al tuberculozei are un deficit de buget de 35 %. Ca să atingem indicatorii stabiliţi trebuie să existe şi o acoperire financiară adecvată. Sperăm că pe parcursul următorilor ani vor fi acoperite activităţile pentru cele trei obiective principale: diagnosticul, tratamentul şi suportul social al pacienţilor.

La aceste aspecte principale ce ţin de implementarea PNCT în Republica Moldova şi anume – diagnosticarea persoanelor cu tuberculoză şi acordarea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză, am dori să ne referim în continuare. Realitatea din ultimii ani ne arată că reuşim să diagnosticăm, dar nu şi să tratăm. Este aşa sau altfel?

L.Domente: Deficienţele care există se referă atât la diagnosticare, cât şi la tratament şi explicaţia trebuie găsită în mecanismul de conclucrare a diferitor structuri implicate în controlul tuberculozei. Tratamentul tuberculozei este de durată (6 şi 24 de luni) şi pentru ca pacienţii să se menţină şi să urmeze tratamentul până la sfârşit este necesară o mai bună conlucrare a tuturor actorilor implicaţi în controlul TB (asistenţa medicală primară, serviciul de ftiziopneumologie, inclusiv comunitatea) pentru a-i ajuta pe pacienţi să se trateze de această boală. Tuberculoza nu este o sentinţă, dar o maladie care se tratează şi pacientul nu trebuie izolat, dar susţinut de medic, de familie, colegi, prieteni etc. Nimeni nu este protejat de riscul de a se îmbolnăvi de tuberculoză.

Cine, în opinia Dvs., se face mai mult vinovat de eşecul tratamentului tuberculozei: prestatorii de servicii medicale (începând cu medicii de familie) sau pacienţii cu tuberculoză, care nu conştientizează că sănătatea este, în primul rând, o responsabilitate personală? 

Liliana Domente: Consider, cu toţii avem o parte de vină în situaţia creată: începând cu serviciul medical şi terminând cu pacienţii. Carenţele cele mai mari ţin de asigurarea tratamentului strict supravegheat. Foarte mult depinde de atitudinea pacientului faţă de sănătate, dar, până la urmă, serviciul medical este responsabil de controlul acestei infecţii în ţară. 

Cine ar putea să contribuie la schimbarea situaţiei? Cine ar trebui să aibă rolul de lider în controlul tuberculozei în Republica Moldova (Asistenţa Medicală Primară, Centrele Medicilor de Familie, specialiştii  ftiziopneumologi, ONG-urile, mass media, comunitatea, pacienţii)?

Liliana Domente: Fiind parte a sistemului sănătăţii, nu aş putea delega aceste responsabilităţi altor structuri. Consider că sistemul sănătăţii îşi are rolul său important în controlul tuberculozei. Totodată, de unul singur, s-a dovedit a fi neputincios în faţa provocărilor legate de tuberculoză. De aceasta, este necesar ca fiecare structură să îşi conştientizeze rolul pe care îl are în combaterea acestei maladii şi să fie responsabilizat de sarcinile pe care le are.

Ce ne puteţi spune despre vizitele pe care le organizaţi în teritoriu cu scopul monitorizării acţiunilor de control al tuberculozei de către prestatorii de servicii medicale de diferite niveluri?

Liliana Domente: Într-adevăr, există o echipă de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de control al tuberculozei, care, merge prin toate raioanele republicii şi face anumite recomandări specialiştilor din domeniu (ftizopneumologilor, medicilor de familie). Totuşi, echipa respectivă nu are împuternicirea de a influenţa asupra carenţelor care au fost depistate, pentru a fi ulterior înlăturate. Echipa de monitorizare şi evaluare vine cu recomandări, dar rămâne ca administraţia instituţiei să îşi asume responsabilitatea şi să ia în calcul recomandările propuse.

Pe parcursul lunii octombrie curent (8-11 octombrie), Republica Moldova a fost gazda unui atelier regional pe problemele tuberculozei, eveniment organizat sub egida Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS  şi al Parteneriatului Stop TB. Ce ne puteţi spune despre acest eveniment?

Liliana Domente: A fost un eveniment cu participare internaţională, care a avut drept scop evaluarea planurilor naţionale pentru controlul tuberculozei a ţărilor participante (Azerbaidjan, Albania, Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, România, Serbia, Tadgikistan, Uzbekistan, Ucraina). Delegaţia din Republica Moldova a prezentat Programul naţional pentru controlul tuberculozei pentru 2011-2015, care a fost recunoscut ca unul bine structurat, ce răspunde necesităţilor ţării. Rămâne deja să progresăm în implementarea acestui plan de acţiuni.

De aproximativ un an, Vă aflaţi în fruntea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi, în paralel, deţineţi poziţia de coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei. Cum e să porţi pe umeri toată această responsabilitate? Vă întreb, pentru că, din câte ştiu, sunteţi prima femeie aleasă în aceste două funcţii...

Liliana Domente: Nu este uşor şi sunt conştientă de faptul că îmi asum o mare responsabilitate pentru tot ce urmează să realizez. Întrucât am activat în domeniul tuberculozei şi mai înainte, cunosc problemele care există din interior, nu din auzite. Mizez pe echipa nou-creată, pentru că foarte mult depinde şi de echipa pe care o ai în spate.  Sper cu bună înţelegere, chibzuinţă să reuşim să dăm un impuls nou activităţilor din domeniul tuberculozei şi să contribuim la promovarea acelor reforme, care se lasă prea mult timp aşteptate pe acest segment.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!                                     

 A intervievat Victoria Tataru

Potrivit estimărilor, până la sfârşitul anului 2013, de tratamentul antiretroviral vor beneficia 2982 pacienţi. Costul total al medicamentelor procurate (pentru anul 2013) este de 619 779 dolari SUA. Procurările vor fi livrate în două tranşe: ianuarie şi iulie 2013. Conform estimărilor, 90 la sută dintre pacienţi se vor trata potrivit schemelor de medicamente din prima linie (2677 pacienţi), costul tratamentului fiind în jur de 200 dolari SUA pe an per pacient. Alţii 9,5 la sută (286 pacienţi) se vor trata cu medicamente de linia a doua, costul tratamentului per pacient pe an fiind de aproximativ 800 dolari SUA.  De scheme alternative de tratament vor beneficia 0,5% (19 pacienţi).

Medicamentele antiretrovirale pentru persoanele infectate cu HIV şi bolnave de SIDA sunt procurate din sursele grantului Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Sursa: www.ucimp.md

Cele mai multe cazuri noi de infecţie cu HIV au fost înregistrate în municipiile Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Bender şi raioanele Râbniţa, Slobozia, Cahul, Grigoriopol, Soroca, Căuşeni, Floreşti.

Ca şi în perioada nouă luni 2011, predomină calea heterosexuală de transmitere a infecţiei cu HIV. Din numărul de cazuri noi depistate, 279 s-au înregistrat în rândul bărbaţilor şi 293 – în răndul femeilor. În segmentul de vârstă 15-24 ani au fost depistate 89 persoane, ceea ce reprezintă 15,5% din numărul de cazuri depistate ( în 2011 – 18,98%).

Supravegherea medicală, iniţierea şi monitorizarea tratamentului antiretroviral (TARV) al persoanelor infectate cu HIV şi bolnave de SIDA se efectuează în 7 teritorii (IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi, IMSP Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Spitalul Penitenciar Pruncul al Departamentului Instituţiilor Penitenciare, Centrul SIDA Tiraspol, Spitalul raional Râbniţa, Spitalul de Ftiziopulmonologie din Bender şi sistemul penitenciar din Transnistria).

Pe parcursul trimestrului trei, tratamentul antiretroviral a fost iniţiat la 139 persoane, inclusiv în teritoriile de est – la 42 persoane. La 1 octombrie 2012, în tratamentul ARV erau încadraţi 2056 persoane care trăiesc cu HIV, inclusiv 638 persoane din teritoriile de est ale ţării.

Informaţie pregătită în baza Buletinului informativ al CNSP

Primul anti-model a ilustrat o situație, în care un fost pacient cu tuberculoză este stigmatizat chiar de către prietenii săi.

Cel de-al doilea anti-model a reflectat o situaţie, în care un copil, fost bolnav de tuberculoză, este discriminate de către cei din jur. Scopul acțiunii a fost de a-i face pe copiii bolnavi de tuberculoză să găsească soluții pentru a elimina fenomenul stigmei și discriminării din societate.

Printre soluțiile propuse de copii, menționăm: ”Persoanele cu tuberculoză trebuie sprijinite mereu”, ”Mamele trebuie să permită copiilor să se joace cu alți copii, chiar dacă au fost bolnavi de tuberculoză”. O soluție a venit și din partea lucrătorului medical, care le-a spus că: ”Tuberculoza se tratează! Persoanele care s-au tratat de tuberculoză nu mai prezintă risc de infectare”.

Echipa de voluntari care a vizitat Moldova este creată din angajați ai echipei farmaceutice Bayer Health Care din Germania, România și Republica Moldova. Voluntarii sunt implicaţi în dezvoltarea unui proiect privind mobilizarea comunitară în sprijinul pacienților cu tuberculoză.

Informaţie după www.afi.md

În cadrul conferinţei au fost prezentate două ghiduri noi: „Controlul infecţiei în instituţiile medicale implicate în managementul tuberculozei rezistente” şi „Diagnosticul microbiologic al tuberculozei rezistente”. Ghidurile au fost elaborate de un grup de specialişti din Republica Moldova în baza a două studii, realizate de Laboratorul Naţional de Referinţă în colaborare cu Laboratorul Supranaţional de Referinţă în Micobacteriologie din Borstel (Germania) şi Laboratorul de Biologie Moleculară din Centrul de Cercetări Ştiinţifice, Universitatea din Liubek (Germania). Lucrările au apărut în cadrul proiectului „Fortificarea controlului tuberculozei în Moldova”, implementat de către UCIMP RSS şi Centrul PAS, cu suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Potrivit dlui Valeriu Crudu, doctor în medicină, conferenţiar, unul dintre autorii ghidului privind controlul infecţiei în instituţiile medicale implicate în managementul tuberculozei rezistente, importanţa cercetărilor este foarte mare, aşa cum acestea au fost elaborate în baza unei analize ample a literaturii de profil, care a apărut pe parcursul ultimilor 15 ani, dar şi prin adaptarea unor publicaţii referitoare la controlul infecţiei tuberculoase la studiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a Centrului privind controlul maladiilor (CDC), altor instituţii internaţionale. Ghidul privind controlul infecţiei în instituţiile medicale implicate în managementul tuberculozei rezistente prezintă date de actualitate şi poate fi utilizat în activitatea practică de medicii ftiziopneumologi, epidemiologi, lucrători din asistenţa medicală primară pentru întocmirea unui plan de control al infecţiei tuberculoase la nivelul instituţiei în care activează.

Importanţa celui de-al doilea ghid, elaborat de Valeriu Crudu şi Elena Romancenco împreună cu un grup de colaboratori de la Laboratorul Naţional de Referinţă din Moldova prezintă interes şi prin faptul că, potrivit OMS, este o cercetare de pionerat în lume, materialele prezentând interes pentru specialiştii care activează în domeniul diagnosticului microbiologic al tuberculozei din diferite ţări.

Relevanţa ghidurilor trebuie considerată şi sub aspectul analizei situaţiei epidemiologice a tuberculozei în ţara noastră, studierii fenomenului rezistenţei la medicamentele antituberculoase şi al factorilor ce influenţează dezvoltarea rezistenţei antituberculoase, precum şi a necesităţii de a găsi răspunsuri la întrebările ce ţin de dezvoltarea rezistenţei la medicamentele antituberculoase pentru tratamentul tuberculozei clasice, tuberculozei rezistente (MDR), tuberculozei cu rezistenţă extinsă (XDR).

Actualmente, Republica Moldova se situează printre primele locuri în Europa după numărul bolnavilor de tuberculoză şi după numărul bolnavilor cu tuberculoză rezistentă la medicamente. Anual, 700 de moldoveni decedează din cauza acestei maladii şi aproximativ 5000 persoane se îmbolnăvesc de tuberculoză.

Informaţie de Victoria Tataru

Svetlana Plămădeală, coordonator al Programului HIV (IP UCIMP RSS) a reiterat asupra faptului că, în contextul îmbunătăţirii accesului grupurilor cu risc sporit de infectare (GRSI) la servicii de testare rapidă prin intermediul ONG-urilor specializate în domeniu, este necesar de elaborat, până la sfârşitul anului, criterii clare de acordare a acestor servicii de către ONG-uri. Această iniţiativă este una absolut nouă pentru Republica Moldova şi urmează a fi aplicată în practică începând cu anul 2013. Membrii grupului de lucru au discutat şi asupra modalităţilor de implicare şi integrare a ONG-urilor în sistemul/reţeaua cabinetelor de consiliere şi testare voluntară la infecţia HIV, care sunt deschise pe teritoriul ţării.

Întrucât la această etapă există mai multe întrebări legate de crearea unei viziuni şi platforme despre dezvoltarea acestui tip de servicii în ţară, s-a propus ca subiectul respectiv să fie examinat într-un grup restrâns, care să elaboreze un regulament de oferire a serviciilor de testare rapidă de către ONG-uri. IP UCIMP a solicitat, de asemenea, asistenţa instituţiilor (reprezentanţii cărora sunt membri ai GTL) în estimarea, în cel mai scurt timp, a cantităţii de teste pe salivă necesare pentru a fi procurate.

În cadrul discuţiilor, membrii GTL au reconfirmat necesitatea implicării ONG-urilor în oferirea serviciilor de testare rapidă, opinie susţinută şi de Fondul Global de luptă împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei. În opinia specialiştilor, dificultatea realizării acestei acţiuni, la moment, ţine de cadrul normativ, care, deocamdată, nu include astfel de prevederi.

Referitor la următoarele două subiecte din agendă, Lilia Todiraşcu, şeful secţiei „Studii comportamentale” de la Centrul Naţional de Management în Sănătate, a informat membrii GTL despre progresul realizării Studiului Integrat Biocomportamental (IBBS) în rândul consumatorilor de droguri injectabile şi extinderea acestuia asupra altor grupuri cu risc sporit de infectare (lucrătoarele sexului comercial, bărbaţii care fac sex cu bărbaţi). Pentru definitivarea chestionarului şi coordonarea mai multor chestiuni tehnice, ce ţin de efectuarea studiului în aceste contingente, s-a decis convocarea unui grup de lucru restrâns, care să asigure implementarea cu succes a acestei cercetări. Participanţii la discuţii au menţionat că este necesar de a efectua o reconceptualizare a serviciilor sau ajustarea acestora la rezultatele studiului, ce va fi efectuat.

În concluzie, s-a menţionat că este necesară o consultanţă locală şi internaţională (pentru realizarea unei cercetări calitative ca parte componentă a studiului dat) privind oferirea serviciilor de prevenire HIV/SIDA în cadrul programelor de reducere a riscurilor în Republica Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru