Mihai Moldovanu, Viceprimier pe probleme sociale
Noul mecanism de salarizare pentru medicina primară, care a intrat în vigoare din 1 ianuarie curent, este un stimul pentru medicii de familie de a acorda servicii mai calitative. Astfel, este un stimul pentru ei de a ridica un salariu mai mare. Noul mecanism nu este o problemă mai ales pentru medicii de familie de la sate, unde adresările la medic sunt mai frecvente decât în oraşe.
De exemplu, noi avem centre ale medicilor de familie raionale, avem centre ale medicilor de familie autonome, dar şi neautonome. Din ultimele fac parte medicii de familie, care deservesc câte un sat sau două, deoarece avem lipsă de medici în localităţileâ rurale. Astfel, acest medic, când ajunge în localitatea pe care o are în gestiune, are un număr foarte mare de adresări. În baza noii metodologii, aceasta ar însemna că poate ridica şi un surplus la salariu. Este adevărat că şi până acum aceşti medici lucrau pe 1,25-1,5 salarii.
De asemenea, nu cred că noua metodologie lasă loc pentru „vânătoare” de pacienţi. Un medic bun este găsit şi solicitat de pacienţi. Or, acum aceştia vor fi motivaţi să acorde servicii mai bune, pentru a fi solicitat în continuare. Actualmente, 60 la sută din bugetul global al unii instituţii este acordat pentru salarii. Iar indicatorii de performanţă vor îmbunătăţi remunerarea lucrătorilor medicali. Bani în aceste scopuri sunt prevăzuţi pentru anul curent.
Mircea Buga, Directorul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină
Noul mecanism de finanţare, intrat în vigoare din 1 ianuarie, nu schimbă mecanismul de salarizare. Instituţiile medicale primare primesc bani pentru numărul de persoane înregistrate la acest centru (85%) şi pentru indicii de performanţă înregistraţi (15%). În anul curent se atrage o atenţie suplimentară indicilor de performanţă. Astfel, instituţiile medicale, care asigură o calitate mai bună a serviciilor, vor beneficia de un bonus suplimentar. Salarizarea nu se face în baza acestei metodologii, ci în baza unei hotărâri de Guvern anterioare.
Fiecare instituţie medicală are indicatorii săi de performanţă. La medicina primară este vorba despre calitatea serviciilor pe care le acordă medicii de familie mamelor, copiilor, persoanelor cu hipertensiune arterială, celor bolnavi de tuberculoză. Aceştia sunt patru indicatori la care trebuie să se atragă atenţie, iar în capul listei trebuie să fie puse necesităţile pacienţilor.
Metodologia dată nu este una defectuoasă şi nu lasă loc pentru acţiuni ilegale, deoarece fiecare instituţie prezintă rapoarte de activitate, inclusiv pe indicii de performanţă, care ulterior se verifică. Şi dacă se înregistrează nereguli, atunci banii sunt reţinuţi. Este o practică mai veche şi instituţiile medicale sunt conştiente când depun aceste rapoarte.
Viorel Soltan, Directorul Centrului de politici şi analize în sănătate
Nu este corectă informaţia apărută în presă privind numărul obligatoriu de pacienţi, care trebuie să fie examinaţi de medic, pentru a-şi ridica salariul deplin. Este vorba despre indicii de performanţă ai instituţiei, nu a medicilor, or aceşti indici sunt introduşi din anul 2005. De aceea, ministerul Sănătăţii nu a făcut mare treabă acum. Iar norma metodologică despre care se vorbeşte a fost aprobată încă în decembrie 2012 şi tot nu prezintă mari schimbări.
Moldova are nevoie de câţi mai mulţi indicatori de performanţă, pentru că doar astfel vom merge înainte şi vom asigura calitate serviciilor prestate. Ceea ce trebuie să se cunoască este faptul că metodologia de calculare a indicatorilor de performanţă nu are nicio treabă cu salarizarea medicilor. Salarizarea cadrelor medicale se face în baza unei hotărâri de Guvern anterioare, iar ministerul Sănătăţii nu va face mare lucru în acest domeniu până nu va duce până la capăt reforma salarizării în domeniu.
Deci ce reprezintă această metodologie? Este o formă de a stimula instituţia medicală să acorde servicii mai bune, iar în baza acestor indicatori centrul medicilor de familie primeşte mai mulţi sau mai puţini bani de la CNAS. Astfel, pentru fiecare pacient cu hipertensiune arterială, care este depistat şi pus la evidenţă Centrul primeşte trei puncte bonus, ceea ce stimulează medicii să fie atenţi şi să depisteze aceşti pacienţi. Pentru fiecare bolnav de diabet depistat şi luat la evidenţă, Centrul primeşte patru puncte bonus. Pentru fiecare gravidă, care stă la evidenţă într-o instituţie medicală se dau 10 puncte bonus, etc. Astfel, la sfârşit să acumulează toate aceste bonusuri şi se calculează indicele de performanţă.
Nu are treabă această metodologie cu salariul medicului, care investighează pacienţii. Medicul poate fi premiat doar, dacă managerul instituţiei este bun. Dacă managerul este unul prost, atunci aceşti medici rămân la salariu anterior, sau poate la unul mai mic, chiar dacă instituţia beneficiază de o finanţare mai bună.