Stimată Svetlana Doltu, cum apreciaţi situaţia privind tuberculoza în penitenciare? Este o creştere sau o descreştere a cazurilor noi depistate în acest sector?

Noutatea cea bună este că pe parcursul ultimilor 5 ani se atestă o tendinţă stabilă de micşorare a numărului de cazuri de tuberculoză depistate la deţinuţi. Comparativ cu anul 2008, această cifră s-a micşorat de circa 4 ori. În acelaşi timp, creşte ponderea cazurilor TB, înregistrate la intrarea în sistemul penitenciar de la 20% până la 30%. Astfel, conform datelor preliminare, în anul 2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 4690 cazuri noi şi recidive de tuberculoză, inclusiv 161 cazuri - la deţinuţi (3.5%).

Ce factori pozitivi sau negativi au condus la această stare de lucruri?

În primul rând, măsurile pentru controlul răspândirii tuberculozei, implementate în concordanţă cu Planul complex de prevenire şi control al tuberculozei în rândul deţinuţilor. Acestea se referă la: depistarea tuberculozei, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, profilaxia tuberculozei, activităţi în domeniul TB/HIV, activităţi cu personalul penitenciar, controlul administrativ al infecţiei tuberculoase. Astfel, în subdiviziunile Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) este organizată examinarea radiologică obligatorie a organelor cutiei toracice la intrarea în sistemul penitenciar a deţinuţilor şi a deţinuţilor asimptomatici la intervale stabilite de timp, precum şi screening-ul sănătăţii în perioada intermediară. Persoanele diagnosticate cu TB sunt spitalizate şi asigurate cu tratament antituberculos conform strategiei DOTS şi DOTS Plus. Bolnavii de tuberculoză multidrogrezistentă (TB MDR), care refuză tratamentul conform strategiei DOTS Plus, bolnavii cu tuberculoză cronică şi cu termen lung de detenţie sunt internaţi la Spitalul penitenciar (Penitenciarul nr.17 din Rezina), unde este organizată o secţie specială pentru izolarea şi administrarea tratamentului simptomatic. În prezent, aici se află 37 deţinuţi cu tuberculoză rezistentă din categoria abandon, eşec terapeutic şi/sau refuz al iniţierii tratamentului cu preparate de linia a doua.

Există cazuri de diagnosticare a tuberculozei la personalul din sistemul penitenciar?

Protecţia sănătăţii în detenţie se referă nu numai la deţinuţi. Instituţia penitenciară reprezintă o comunitate mică de persoane, care include şi colaboratorii serviciului medical şi nemedical, care zilnic vin şi pleacă la serviciu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) include deţinuţii şi personalul penitenciar în acelaşi grup de risc sporit de a face tuberculoză.

Pe parcursul anilor 2007-2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 39 cazuri de tuberculoză la angajaţii sistemului penitenciar. Pentru asigurarea securităţii ocupaţionale a personalului penitenciar a fost elaborat şi emis ordinul DIP nr. 177 din 25.07.2012 „Cu privire la distribuirea echipamentului individual de protecţie respiratorie şi unele măsuri de securitate ocupaţională în activitatea sistemului penitenciar”. De asemenea, în scopul prevenirii infectării cu tuberculoză a personalului penitenciar, din mijloacele bugetare şi sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) sunt procurate şi distribuite respiratoare/măşti de protecţie.

Cum este organizat procesul de depistare a tuberculozei în sistemul penitenciar?

De două ori pe an, instalaţia radiologica mobilă a Spitalului-penitenciar se deplasează în 9 subdiviziuni ale DIP pentru a efectua examinări radiologice. În perioada 2008-2012, circa 98-99% din deţinuţi au fost investigaţi radiologic. O examinare medicală privind tuberculoza se efectuează pe parcursul primelor 72 ore de la intrarea în penitenciar a deţinutului în Izolatoarele de Urmărire Penală (acoperirea cu examinări radiologice este de 85-90%).

În sistemul penitenciar există  4 centre de microscopie. Examenul microscopic al sputei la bacilii acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR) se face la prezenţa tusei de orice durată. Instituţiile, care nu dispun de centre de microscopie (14 penitenciare), sunt arondate teritorial  centrului microscopic civil. Cultura sputei pentru deţinuţi este efectuată în Laboratorul de referinţă naţional şi regional. Din anul 2011, în Spitalul penitenciar şi Izolatorul de Urmărire Penală există echipament GenExpert, capabil să stabilească maladia tuberculozei în timp de două ore, precum şi sensibilitatea la unele preparate antituberculoase (rifampicină).

Să vorbim şi despre tratamentul TB... Cum este asigurat DOTS şi DOTS Plus în sistemul penitenciar?

Tratamentul pacienţilor este efectuat prin scheme standardizate, conform Strategiei DOTS şi DOTS Plus. Până la sfârşitul anului 2012, asigurarea cu medicamente specifice de linia I şi linia II s-a efectuat la nivel de 100% cu suportul Fondului Global prin intermediul  Programului naţional de control al tuberculozei. Pentru conformitate, la 31 decembrie 2012, din 6532 deţinuţi, 201 (3.1%) erau bolnavi de tuberculoză, 75% din ei aflându-se în tratament DOTS şi DOTS Plus. Din cohorta pacienţilor înrolaţi în tratament DOTS (cazuri noi microscopic pozitive) în anul 2011, rata succesului este de 63,6%, au abandonat tratamentul - 12,5%, au avut eşec terapeutic – 10,5%, au decedat – 2%. Este de menţionat că din anul 2013, medicamentele de linia I şi consumabilele de laborator sunt procurate din sursele bugetului de stat. Deţinuţii incluşi în tratamentul tuberculozei beneficiază zilnic de suport alimentar, procurat din sursele Fondului Global şi distribuit prin intermediul AO „AFI”.

Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi în tratament la eliberarea din sistemul penitenciar? Există o evidenţă clară pentru aceşti pacienţi ca să nu se piardă din vizorul specialiştilor?

Pentru a asigura finalizarea tratamentului deţinuţilor, care sunt eliberaţi din sistemul penitenciar, începând cu 2007 există un proiect comun între DIP şi AO ”AFI" privind acordarea sprijinului psihosocial deţinuţilor cu TB după eliberare. Astfel, din 2011, pentru menţinerea pacienţilor în tratament la eliberarea din penitenciar, acestora li se oferă un suport de 22 euro pe lună şi 150 euro la finalizarea curei de tratament. La fel, pentru menţinerea în tratament, sunt desfăşurate diferite campanii de informare şi sensibilizare a populaţie (în sectorul civil) şi printre deţinuţii aflaţi în tratament sau care se pregătesc pentru eliberare (din sectorul penitenciar).

Care ar fi cele mai mari realizări şi provocări pentru controlul TB în sistemul penitenciar?

Printre realizările cele mai importante ar fi: implementarea strategiei DOTS din 2001 şi DOTS Plus din 2006; implementarea activităţilor colaborative în controlul coinfecţiei HIV/TB cu elaborarea recomandărilor metodice speciale pentru penitenciare în 2008. La moment, în sistemul penitenciar există 19 cabine pentru colectarea sputei; a fost achiziționată o instalaţie  radiologica digitală mobilă pentru depistarea activă a TB. Foarte multe schimbări pozitive au fost operate la nivel de organizare a serviciilor de acordare a asistenţei medicale pentru deţinuţii bolnavi de TB. Deschiderea în anul 2004 a Spitalului penitenciar în Rezina pentru bolnavii TB MDR a permis obţinerea condiţiilor de izolare pentru aceşti pacienţi (similar sectorului paliativ). Doi ani mai târziu (2006), în cadrul penitenciarului adiacent spitalului Pruncul, a fost deschis un sector de reabilitare pentru perioada posttratament (3-6 luni), cu confirmarea analizei culturale la finele curei de tratament. Accesul la metodele de diagnostic rapid al TB a dat posibilitate ca pacienţii să fie depistaţi la o fază cât mai timpurie şi să fie plasaţi în saloane în dependenţă de spectrul rezistenţei la medicamentele antituberculoase. Implementarea SIME TB (modulul clasic şi modulul MDR) şi dotarea cu computere a secțiilor TB din cadrul Spitalului penitenciar, inclusiv conexiunea la internet este un alt rezultat pozitiv, care a deveniit posibil graţie colaborării cu organizaţiile partenere în controlul tuberculozei.

Problemele sistemului penitenciar în controlul tuberculozei sunt în mare parte cunoscute: asigurarea insuficientă cu cadre medicale (la nivel de 50%); aderenţa joasă a deţinuţilor la tratamentul DOTS şi DOTS Plus; rata înaltă de abandon şi eşec terapeutic; rata de succes a TB şi TB MDR joasă comparativ cu indicele recomandat de 75-85%.; impactul infecţiei HIV/TB şi rata deceselor prin coinfecţie. Probleme serioase există şi la nivel de dotare tehnică a instituţiilor din sistemul penitenciar; utilajul radiologic depăşit, în special în Izolatoarele de Urmarire Penală, care sunt filtrele între societatea civilă şi sistemul penitenciar. Pe acest fondal, există riscuri de condamnare la CEDO pentru îmbolnăvirea în detenţie din partea condamnaţilor şi a personalului penitenciar.

Gândind la situaţia din domeniul tuberculozei în ţară, în general, şi, în sistemul penitenciar, în particular, sunteţi optimistă sau pesimistă?.. 

Dacă aş fi pesimistă – ar trebui să răspund: „mai rău nu se poate“. Dar eu sunt o fire optimistă şi răspunsul meu este: „ba se poate“... (zâmbeşte). A fost o glumă, desigur, dar, ca să Vă răspund la întrebare, accentuez că deţinuţii şi medicina penitenciară sunt parte a societăţii în care trăim. Orice acţiune ori inacţiune pe acest segment îşi lasă amprentele. Există succese, există probleme şi, ca în orice alt sector, există resurse umane capabile să transforme eşecul într-o victorie. Cred în forţele noastre şi am speranţa că putem obţine multe lucruri bune doar prin eforturi comune! 

Vă mulţumesc pentru interviu.

A intervievat,

Victoria Tataru

În cadrul şedinţei au fost prezentate şi discutate planurile de lucru ale organizaţiilor la nivel local, a fost prezentat planul Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă”. De asemenea, în scopul planificării şi coordonării activităţilor de advocacy şi consolidare a potenţialului organizaţiilor în anul 2013, participanţii au elaborat, coordonat şi aprobat un plan general al activităţilor pentru prima jumătate a anului 2013. Acesta a inclus propuneri privind realizarea, la nivel naţional, a trei campanii de informare şi advocacy, consacrate: Zilei internaţionale de combatere a tuberculozei, Zilei internaționale de comemorare a victimelor SIDA şi Zilei internaţionale antidrog.

La şedinţă au participat 20 de reprezentanţi din 11 organizaţii neguvernamentale de pe întreg teritoriul Moldovei. 

Informaţie preluată şi adaptată după www.positivepeople.md

La eveniment au participat 39 de membri şi reprezentanţi ai Ligii, care au audiat raportul narativ şi financiar al activităţii Ligii pentru anul 2012, precum şi dările de seamă ale coordonatorilor regionali.

Dl Igor Chilicevschi, preşedintele Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova, în prezentarea sa a relevat că anul 2012 nu a fost uşor pentru activitatea organizaţiei, întrucât secretariatul Ligii a activat fără un suport financiar din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Totuşi, în pofida dificultăţilor legate de finanţare, Liga şi-a continuat activitatea, găsind resurse necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (de arendă şi întreţinere a oficiului, motivarea personalului, coordonarea proiectelor), desfăşurând o activitate destul de productivă.  

În cuvântarea sa, dl Chilicevschi a informat despre cele mai importante realizări obţinute în cadrul fiecărui proiect în parte: „Liderism prin responsabilitate” (finanţatori: Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională şi Fondul de Gestionare şi Transparenţă din Marea Britanie); "O comunitate puternică prin parteneriat." (finanţator: Uniunea Europeană); „Să vorbim despre SIDA” (finanţator: donator din Suedia); ”Evaluarea şi advocacy în domeniul achiziţiilor publice de medicamente, stabilirea preţurilor şi înregistrarea medicamentelor” (finanţator: Fondul ТАЙДС).

Preşedintele Ligii a opinat că succesele obţinute sunt atribuite acelor membri şi organizaţii-membre, care prin experienţa şi efortul depus au făcut ca rezultatele să fie vizibile. În context, dl Chilicevschi a atenţionat audienţa asupra necesităţii onorării tuturor obligaţiunilor de membru ai Ligii pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei şi acceptării sociale a persoanelor care trăiesc cu HIV şi sporirea accesului acestora la procesul de luare a deciziilor privind măsurile de răspuns la infecţia cu HIV în Moldova.

În cadrul Adunării, participanţii au apreciat pozitiv activitatea Preşedintelui pentru anul 2012, acordându-i dlui Igor Chilicevschi încă un mandat pentru următorii doi ani (2013-2014). La fel, din cauza încetării activităţii, prin votul participanţilor la Adunarea Generală din 28-29 martie 2013, trei organizaţii neguvernamentale („Şansa plus”, „Credinţa T” şi „Tineretul pozitiv”) au fost excluse din componenţa Ligii. Cele opt organizaţii, care sunt membre ale Ligii la moment, sunt: "Copilărie pentru toţi", "Credinţa", "Respiraţia а doua", "Reforme medicale", "Credinţa Nord", "Speranţa Vieţii ", "Triniti" „Biaz Gul”.  

Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova a fost înregistrată oficial la 22 iunie 2007 şi are statutul de asociaţie obştească. Liga reprezintă o uniune de mai multe organizaţii ale persoanelor HIV-pozitive sau ale celor afectate de HIV de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Misiunea organizaţiei este promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor HIV-pozitive din Moldova şi a familiilor acestora, precum şi unificarea eforturilor statului, sectorului privat, internaţional şi societăţii civile în soluţionarea problemelor cauzate de epidemia HIV/SIDA.

Informaţie de Victoria Tataru

Evenimentul îşi propune să atragă atenţia asupra necesităţii de a oferi suficient suport politic şi financiar pentru asigurarea unui control eficient epidemiei HIV, cauzată de consumul drogurilor injectabile în diferite ţări ale lumii, precum şi pentru abordarea bazelor etice ale filozofiei „reducerea riscurilor”.

Conferinţa se va focusa în special pe situaţia din regiunea Eurasia (Europa de Est, Europa Centrală şi Asia Centrală), unde locuiesc peste 3,7 milioane utilizatori de droguri injectabile (UDI) sau o pătrime din numărul UDI din lume. Consumul de droguri injectabile are un rol esenţial în creşterea epidemiei HIV în majoritatea ţărilor din regiunea Eurasiei, unde, conform estimărilor,  se înregistrează un milion de persoane infectate cu HIV. De asemenea, în această regiune, este destul de înalt nivelul de răspândire a hepatitei C printre persoanele care îşi injectează droguri, precum şi riscul utilizării supradozelor, principala cauza de deces în rândul consumatorilor de droguri în multe ţări din Europa de Est şi Asia Centrală.

Conferinţa privind Reducerea Riscurilor 2013 va aborda aspectele cheie, care afectează regiunea Eurasia, inclusiv retragerea donatorilor, lipsa bugetelor naţionale pentru susţinerea activităţilor de reducere a riscurilor, impactul legilor represive şi numeroasele cazuri de încălcare a drepturilor omului, care se atestă în prezent în ţările din Eurasia.

Mai multe detalii despre Conferinţa Internaţională privind Reducerea Riscurilor aflaţi la linkul - http://www.ihra.net/about-the-event-2

Starea de vulnerabilitate a femeilor în raport cu cea a bărbaţilor este mai profundă, marcată de un număr mai mare de riscuri, de etichetare şi discriminare dublă, de acces redus la servicii de asistenţă medicală şi socială.

În scopul creării unui mediu prietenos, care să le ofere ajutor în depăşirea situaţiei cu care se confruntă, la iniţiativa Asociaţiei "Tinerii pentru Dreptul la Viaţă" (Bălţi) a fost luată decizia de a organiza primul grup de suport reciproc pentru femeile consumatoare de droguri injectabile din mun. Bălţi.

La 25 martie, invitaţaiei respective i-au răspuns pozitiv 12 femei (mame, soţii). Cu susţinerea activistelor  de la Asociaţia "Tinerii pentru Dreptul la Viaţă" ( Bălţi), participantele grupului au stabilit obiectivele, au planificat activităţile, timpul şi domeniile prioritare de intervenţie.

Această iniţiativă este dezvoltată în cadrul proiectului "Fortificarea capacităţilor ONG-urilor la nevoile în creştere ale femeilor consumatoare de droguri". Proiectul este implementat de Uniunea pentru Prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor din Moldova în parteneriat cu Reţeaua Euroasiatică de Reducere a Riscurilor şi susţinut financiar de Uniunea Europeană.

Informaţie preluată şi adaptată după http://www.uorn.aids.md/   

Dintre acestea - 7 persoane erau suspecte la tuberculoză. Acţiunea a avut loc în parcul ”La izvor” din cartierul Sculeni al capitalei.

Activitatea  a avut drept scop examinarea şi depistarea tuberculozei în rândul persoanelor fără loc stabil de trai, care sunt cel mai mult expuse riscului de infectare cu bacilul Koch.

Acţiunea a făcut parte dintr-un şir de evenimente preconizate în perioada 18-24 martie 2013, când s-a desfăşurat Campania naţională de informare privind tuberculoza.

Campania a fost susţinută de Ministerul Sănătăţii şi realizată de Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc” în colaborare cu Centrul de Dezvoltare în sănătate ”AFI”, Centrul de Politici şi Analize în Sănătate şi Fundaţia Soros-Moldova.

După  www.afi.md

Acţiunea a avut loc în scuarul magazinului UNIC din oraşul Chişinău pe 24 martie – Ziua Mondială de prevenire şi profilaxie a tuberculozei.

Potrivit dlui Nicolae Nalivaico, doctor în medicină, conferenţiar universitar, şef al Serviciului Diagnostic, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, complexul radiodiagnostic digital mobil este unical în Republica Moldova, fiind procurat din sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Echipamentul permite efectuarea unui examen radiologic printr-o metodă rapidă, care oferă informaţii despre localizarea topografică a procesului patologic, urmărirea diagnosticului radiologic clinic şi al celui diferenţial, aprecierea dinamicii procesului pe fondal de tratament antibacterian în cazul tuberculozei pulmonare. Un beneficiu al acestei staţii este şi faptul că se poate de deplasat în teritoriu pentru a depista focarele de tuberculoză. Screeningul expres este recomandat, în special, persoanelor din grupurile de risc (care sunt cu imunitatea compromisă, se află în contact cu persoanele infectate cu TB şi/sau în focarele de TB, sunt din localităţile cu incidenţa tuberculozei mai înaltă decât media pe ţară) etc.

Pe parcursul a cinci ore, cât au durat examinările radiodiagnostice, femei şi bărbaţi, tineri, maturi şi persoane în etate, la dorinţă, au avut posibilitatea să-şi examineze organele toracelului. Cei care au fost depistaţi cu unele manifestări patologice pulmonare sau de altă natură au fost direcţionaţi la medicii de familie şi au primit bilete de îndreptare la medicii specialişti pentru investigaţii suplimentare.

Liliana Domente, director al Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” a menţionat că nu este pentru prima dată când instituţia pe care o reprezintă, în parteneriat cu alte organizaţii din domeniu, desfăşoară acţiuni de sensibilizare a populaţiei în stradă. Scopul acestor acţiuni este de a informa populaţia despre tuberculoză; măsurile de prevenire, diagnosticare şi aderenţă la tratament, în cazul depistării tuberculozei. În pofida eforturilor care se depun din partea sectorului sănătăţii, situaţia privind tuberculoza continuă să fie alarmantă în Republica Moldova. În opinia Lilianei Domente, pentru schimbarea situaţiei este necesar ca şi comunitatea, fiecare cetăţean în parte, să conştientizeze riscurile pentru sănătate şi să se implice în combaterea tuberculozei.

Evenimentele desfăşurate pe parcursul săptămânii de combatere a tuberculozei au fost organizate de către Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Dezvoltare în Sănătate “AFI” şi Centrul Naţional de Sănătate Publică din Republica Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

Potrivit dlui Nicolae Nalivaico, doctor în medicină, conferenţiar universitar, şef al Serviciului Diagnostic, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, complexul radiodiagnostic digital mobil este unical în Republica Moldova, fiind procurat din sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Echipamentul permite efectuarea unui examen radiologic printr-o metodă rapidă, care oferă informaţii despre localizarea topografică a procesului patologic, urmărirea diagnosticului radiologic clinic şi al celui diferenţial, aprecierea dinamicii procesului pe fondal de tratament antibacterian în cazul tuberculozei pulmonare. Un beneficiu al acestei staţii este şi faptul că se poate de deplasat în teritoriu pentru a depista focarele de tuberculoză. Screeningul expres este recomandat, în special, persoanelor din grupurile de risc (care sunt cu imunitatea compromisă, se află în contact cu persoanele infectate cu TB şi/sau în focarele de TB, sunt din localităţile cu incidenţa tuberculozei mai înaltă decât media pe ţară) etc.

Pe parcursul a cinci ore, cât au durat examinările radiodiagnostice, femei şi bărbaţi, tineri, maturi şi persoane în etate, la dorinţă, au avut posibilitatea să-şi examineze organele toracelului. Cei care au fost depistaţi cu unele manifestări patologice pulmonare sau de altă natură au fost direcţionaţi la medicii de familie şi au primit bilete de îndreptare la medicii specialişti pentru investigaţii suplimentare.

Liliana Domente, director al Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” a menţionat că nu este pentru prima dată când instituţia pe care o reprezintă, în parteneriat cu alte organizaţii din domeniu, desfăşoară acţiuni de sensibilizare a populaţiei în stradă. Scopul acestor acţiuni este de a informa populaţia despre tuberculoză; măsurile de prevenire, diagnosticare şi aderenţă la tratament, în cazul depistării tuberculozei. În pofida eforturilor care se depun din partea sectorului sănătăţii, situaţia privind tuberculoza continuă să fie alarmantă în Republica Moldova. În opinia Lilianei Domente, pentru schimbarea situaţiei este necesar ca şi comunitatea, fiecare cetăţean în parte, să conştientizeze riscurile pentru sănătate şi să se implice în combaterea tuberculozei.

Evenimentele desfăşurate pe parcursul săptămânii de combatere a tuberculozei au fost organizate de către Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Dezvoltare în Sănătate “AFI” şi Centrul Naţional de Sănătate Publică din Republica Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

La eveniment au participat 39 de membri şi reprezentanţi ai Ligii, care au audiat raportul narativ şi financiar al activităţii Ligii pentru anul 2012, precum şi dările de seamă ale coordonatorilor regionali.

Dl Igor Chilicevschi, preşedintele Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova, în prezentarea sa a relevat că anul 2012 nu a fost uşor pentru activitatea organizaţiei, întrucât secretariatul Ligii a activat fără un suport financiar din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Totuşi, în pofida dificultăţilor legate de finanţare, Liga şi-a continuat activitatea, găsind resurse necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (de arendă şi întreţinere a oficiului, motivarea personalului, coordonarea proiectelor), desfăşurând o activitate destul de productivă.  

În cuvântarea sa, dl Chilicevschi a informat despre cele mai importante realizări obţinute în cadrul fiecărui proiect în parte: „Liderism prin responsabilitate” (finanţatori: Departamentul pentru Dezvoltare Internaţională şi Fondul de Gestionare şi Transparenţă din Marea Britanie); "O comunitate puternică prin parteneriat." (finanţator: Uniunea Europeană); „Să vorbim despre SIDA” (finanţator: ONG din Suedia); ”Evaluarea şi advocacy în domeniul achiziţiilor publice de medicamente, stabilirea preţurilor şi înregistrarea medicamentelor” (finanţator: Fondul ТАЙДС).
Preşedintele în exerciţiu al Ligii a opinat că succesele obţinute sunt atribuite acelor membri şi organizaţii-membre, care prin experienţa şi efortul depus au făcut ca rezultatele să fie vizibile. În context, dl Chilicevschi a atenţionat audienţa asupra necesităţii onorării tuturor obligaţiunilor de membri ai Ligii pentru a contribui la îmbunătăţirea percepţiei şi acceptării sociale a persoanelor care trăiesc cu HIV şi sporirea accesului acestora la procesul de luare a deciziilor privind măsurile de răspuns la infecţia cu HIV în Moldova.

În cadrul Adunării, participanţii au apreciat pozitiv activitatea Preşedintelui pentru anul 2012, acordându-i dlui Igor Chilicevschi încă un mandat pentru următorii doi ani (2013-2014). La fel, din cauza încetării activităţii, prin votul participanţilor la Adunarea Generală din 28-29 martie 2013, trei organizaţii neguvernamentale („Şansa plus”, „Credinţa T” şi „Tineretul pozitiv”) au fost excluse din componenţa Ligii. Cele opt organizaţii, care sunt membre ale Ligii la moment, sunt: "Copilărie pentru toţi", "Credinţa", "Respiraţia а doua", "Reforme medicale", "Credinţa Nord", "Speranţa Vieţii ", "Triniti" „Biaz Gul”.  

Liga persoanelor care trăiesc cu HIV din Republica Moldova a fost înregistrată oficial la 22 iunie 2007 şi are statutul de asociaţie obştească. Liga reprezintă o uniune de mai multe organizaţii ale persoanelor HIV-pozitive sau ale celor afectate de HIV de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană şi UTA Găgăuzia. Misiunea organizaţiei este promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor HIV-pozitive din Moldova şi a familiilor acestora, precum şi unificarea eforturilor statului, sectorului privat, internaţional şi societăţii civile în soluţionarea problemelor cauzate de epidemia HIV/SIDA.

Informaţie de Victoria Tataru

Potrivit Anei Ciobanu, vicedirector Management şi Strategii (Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”), utilizarea tehnologiilor comunicaţiei mobile în controlul tuberculozei reprezintă o intervenție centrată pe pacient şi constituie o oportunitate fără precedent în Republica Moldova.

Programul „mSupraveghere tratament antiTB”, prin intermediul căruia este experimentată ideea  utilizării celei mai simple tehnologii mobile (telefonul mobil şi SMS) pentru monitorizarea de la distanţă a pacienţilor, prevede remiterea la ore exacte a SMS-urilor privind administrarea medicamentelor şi consilierea zilnică sau de 3 ori pe săptămână a pacienţilor, în dependență de regimul de tratament care îl urmează.

Pacienţii incluşi în programul „mSupraveghere tratament antiTB” vor fi selectaţi potrivit următoarelor criterii: bolnavi cu TB care administrează tratamentul  antituberculos în condiţii de ambulatoriu (faza intensivă sau de continuare după externare); pacienţi cu TB înregistraţi în sistemul informaţional SIME TB; acceptul pacientului de a beneficia de serviciile programului mSănătate.

În vederea aplicării criteriilor de includere a pacienţilor în acest program, circa 60 de medici ftiziopneumologi şi asistente medicale din cabinetele de ftiziopneumologie de pe întreg teritoriul Republicii Moldova au trecut deja un curs de instruire pe parcursul săptămânii curente.

Organizaţiile implementatoare ale programului „mSupraveghere tratament antiTB” sunt: Ministerul Sănătăţii, IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Institutul de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate şi Compania Moldcell.  

Informaţie de Victoria Tataru