Acţiunea pe care au organizat-o a avut genericul: “Acţionează astăzi pentru o Moldovă fără tuberculoză. Stop tuberculoza”.

 “Ne-am gândit să organizăm flash-mobul într-o zi de joi, pentru că la Ungheni e zi de piaţă şi vine foarte multă lume, inclusiv din satele raionului. De ce să nu profităm de acest lucru şi să nu le vorbim oamenilor despre tuberculoză şi despre profilaxia acestei maladii”, ne-a spus Tatiana Cheptonar, psiholog la Centrul comunitar de suport al pacienţilor bolnavi de tuberculoză Ungheni.

Voluntarii au împărţit trecătorilor materiale informative, pliante, stilouri, calendare, baloane, broşuri, chipiuri şi maiouri. Suplimentar, i-au informat şi despre simptomele tuberculozei, despre căile de transmitere şi metodele de profilaxie.

Şi copiii, şi tinerii, şi persoanele mai în vârstă s-au apropiat de voluntari pentru a solicita informaţii. “Chiar dacă, la moment, omul pare că a luat doar o hârtiuţă şi a plecat mai departe, totuşi, până la urmă, o va citi. Dacă nu toţi, atunci măcar jumătate dintre ei”, a remarcat Tatiana Cheptonar.

Timp de două zile, aceeaşi echipă a fost, cu acelaşi scop, şi în satele Floriţoaia Veche şi Cetireni. Aici, s-au întâlnit cu copiii din instituţiile şcolare şi părinţii acestora, informându-i despre tuberculoza la copii.

Flash-mobul a fost organizat de Centrul comunitar de suport al pacienţilor bolnavi de tuberculoză Ungheni.

Informaţie de Natalia Junghietu

http://www.expresul.com

 

 

Studiul îşi propune să evidenţieze principalele bariere în accesul la servicii CTV a adolescenţilor şi să identifice pârghiile de sporire a accesului acestei categorii de persoane la serviciile respective. În vederea atingerii acestor obiective a fost realizată cercetarea sociologică „Opinii, percepţii, atitudini şi experienţe ale adolescenţilor privind consilierea şi testarea voluntară la HIV.”

Studiul calitativ „Opinii, percepţii, atitudini şi experienţe ale adolescenţilor privind consilierea şi testarea voluntară la HIV” a fost realizat de Asociaţia Obştească "Tinerii pentru dreptul la Viaţă", Bălţi.

Acest studiu s-a desfăşurat în cadrul proiectului regional UNICEF "Sporirea capacităţilor actorilor nonstatali în prestarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară pentru adolescenţii şi tinerii cu risc sporit de infectare cu HIV". Proiectul a beneficiat de suportul financiar al Uniunii Europene.

Autor: Natalia Vladicescu

Pentru a face cunoştinţă cu conţinutul integral al analizei, accesaţi linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Studiu%20sociologic%20calitativ%20Opinii,%20perceptii,%20atitudini%20si%20experiente%20ale%20adolescentilor%20privind%20CTV.pdf

 

 

 

Începutul anului 2013 te-a găsit acasă, în Moldova. Cum e să revii după o perioadă de timp în care te afli departe de ţară? Cum ai regăsit domeniul în care ai activat, ce schimbări pozitive sau negative ai observat?

Într-adevăr, ultimii doi ani mă aflu departe de casă. În plan profesional, aceasta mă ajută să privesc oarecum altfel cum stau lucrurile aici. Aş zice, să analizez şi să interpretez detaşată de la context ceea ce realizam singură zi de zi. Chiar dacă am schimbat accentul, am rămas fidelă domenului în care am activat până acum în cadrul fostei Secţii Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate de la Centrul Naţional de Management în Sănătate. Transformările pe care le simt de fiecare dată când vin în Moldova sunt salutabile şi îmbucurătoare. Cu regret, nu întotdeauna sunt în volum suficient, dar poate aşteptările mele sunt prea mari.

 

Ştim că scopul principal al misiunii tale de această dată ţine de monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB. Ai putea să ne dai mai multe detalii?

Biroul regional UNAIDS pentru Europa de Est şi Asia Centrală este implicat, pe anumite segmente, în două activităţi implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul proiectului “Reducerea impactului infecţiei HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Acestea sunt: evaluarea sistemului de monitorizare şi evaluare a activităţilor colaborative HIV/TB şi evaluarea calităţii managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB.

Misiunea în care mă aflu este a treia la număr şi ultima planificată. În cadrul misiunii am avut întâlniri cu reprezentanţii diferitor organizaţii guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale, care implementează sau susţin activităţi în domeniul TB/SIDA. Rezultatele evaluării funcţionalităţii sistemului de monitorizare şi evaluare a activităţilor colaborative HIV/TB au fost prezentate membrilor grupurilor tehnice de lucru (GTL) ale CNC TB/SIDA - GTL mixt pe monitorizare şi evaluare TB/SIDA şi GTL pentru tratamentul TB şi coifecţiei HIV/TB. Rezultatele evaluării managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB urmează a fi prezentate de către Centrul PAS, probabil, la finele lunii martie 2013.

 

În acest sens, te rog să ne spui cum este apreciat sistemul de monitorizare a activităţilor colaborative HIV/TB în Moldova? Cât de funcţional este acesta?

Deoarece monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB depinde de funcţionalitatea şi interacţiunea dintre sistemul de monitorizare şi evaluare HIV şi cel al tuberculozei, au fost evaluate fiecare separat. Dacă primul a mai trecut prin evaluări exhaustive a funcţionalităţii, cel al tuberculozei a fost mai puţin ţinta unor astfel de activităţi. Ca metodă de evaluare a fost aleasă abordarea celor 12 componente pentru un sistem funcţional de monitorizare şi evaluare HIV (UNAIDS), care, după mine, la moment, are cea mai exhaustivă abordare din perspectivele funcţionalităţii.

Rezultatele obţinute în cadrul evaluării denotă că mai avem de investit multe eforturi pentru a atinge un nivel satisfăcător al funcţionalităţii. Moldova a înregistrat progrese recunoscute în implementarea activităţilor colaborative HIV/TB, dar resursele funcţionalităţii verticale deja au fost epuizate. Fără mecanisme de interacţiune pe orizontală, nu vom progresa. Lipsa progresului este deja o stagnare. Cheia succesului ar fi soluţionarea problemei istorice – lipsa mecanismelor de interacţiune bilaterală, proactivă pe orizontală dintre cele două verticale. Această problemă e principala cauză a deficienţelor în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB. Respectiv, se reflectă direct şi asupra funcţionalităţii sistemului de monitorizare şi evaluare. Crearea mecanismelor de interacţiune pe orizontala dintre cele două verticale este imperativă, altfel nu vom reuşi să depăşim acele lacune de funcţionalitate, pe care le avem atât în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB, cât şi în măsurarea rezultatelor eforturilor.

 

Cum se reflectă această situaţie de facto?

Prin indicatori. Să luăm, drept exemplu, testarea la HIV a pacienţilor cu tuberculoză. La acest indicator, în ultimii câţiva ani, avem o acoperire de mai mult de 90%, ceea ce se consideră foarte bine. În acelaşi timp, valorile indicatorilor ce ţin de interacţiunea pe orizontală, cum ar fi screening-ul persoanelor care trăiesc cu HIV la tuberculoză, au o tendinţă descrescătoare. Evaluarea a arătat că nu doar valoarea indicatorului constituie o problemă, dar şi validitatea acestuia. Acolo, unde, în colectare, ar trebui să fie implicate ambele verticale, calitatea datelor este joasă. Această stare de lucruri este amprenta deficienţelor în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB.

 

Ce trebuie de întreprins pentru schimbarea situaţiei?

Una dintre recomandările prioritare ar fi revizuirea şi completarea responsabilităţilor instituţionale cu distribuirea adecvată a funcţiilor în coordonarea activităţilor colaborative şi, neapărat, în monitorizarea şi evaluarea acestora. Schimbările organizaţionale în domeniul HIV şi TB, care au avut loc în ultimul an, au creat un context favorabil pentru depăşirea deficienţelor. Rămâne să vedem cum vor fi implementate în continuare. În procesul evaluării au fost identificate unele lacune şi la alte componente. Totuşi, fără a soluţiona problemele identificate la componenta organizaţională, nu vom înregistra progrese semnificative cu rezultate durabile la celelalte 11 componente, chiar dacă eforturile şi implicarea anumitor organizaţii în fortificarea acestora nu sunt deloc neglijabile şi au efect compensatoriu.

 

Ce alte probleme au mai fost abordate în cadrul şedinţelor grupurilor tehnice de lucru (GTL) ale CNC TB/SIDA?

În afară de rezultatele evaluării sistemului de monitorizare a activităţilor colaborative HIV/TB în Moldova, în cadrul şedinţelor GTL am discutat propunerile de completare a setului de indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB, care ne-ar permite să diagnosticăm deficienţele în timp util. Setul de indicatori propus este conform celui recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. La fel, în cadrul şedinţelor, pentru îmbunătăţirea calităţii managementului clinic, am venit cu propuneri pentru completarea setului de date individuale colectate despre managementul clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB. Aceste propuneri au fost aprobate de către membrii GTL în versiune preliminară. Urmează să definitivăm ajustările după ce avem rezultatele studiului de evaluare a calităţii managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB.

 

Aş avea şi alte întrebări, dar le păstrez pentru viitoarea întâlnire. Pe final, te rog să vii cu un mesaj către cititori…

Cu plăcere. Folosindu-mă de acest prilej, vreau să mulţumesc reprezentanţilor IMSP IFP “Chiril Draganiuc”, Serviciului medical de la Departamentul Instituţii Penitenciare, IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrului Naţional de Management în Sănătate, Centrului PAS, oficiului UNAIDS Moldova pentru colaborarea pe care am avut-o pe în acest răstimp şi pentru faptul că sunt deschişi la tot ce este nou. Le urez sănătate, baftă în tot ce-şi propun să realizeze şi succese!

Mulţumim. Aceleaşi urări de bine şi pentru tine!

 

Interviu de Victoria Tataru

În comunicatul de presă, difuzat special cu această ocazie la sfârşitul anului trecut, se menţionează că progresul obţinut în creşterea numărului de persoane care se află în tratament antiretroviral HIV şi în prevenirea transmiterii infecţiei cu HIV de la mamă la făt este substanţial pe parcursul anului 2012. Rezultatele arată o creștere de 900.000 a numărului de persoane care primesc terapie antiretrovirală de la sfârşitul anului 2011. "Sunt încântat că pe parcursul unui an s-a reușit încadrarea în tratament aproape a unui milion de persoane, care au nevoie de tratament", a declarat Gabriel Jaramillo, Director General al Fondului Global. Creşterea a fost determinată, în mare măsură, de extinderea accesului la tratamentul antiretroviral în ţările din Africa subsahariană, cum ar fi Zimbabwe şi Zambia, dar şi datorită creşterii nivelului de investiţii pentru acoperirea cheltuielilor de tratament în aceste ţări cu sprijinul Fondului Global.

Noile rezultate arată un progres notabil al tuturor intervenţiilor legate de HIV, finanţate prin intermediul granturilor Fondului Global. Astfel, numărul de femei gravide, care primesc medicamente antiretrovirale pentru a preveni transmiterea HIV la copiii nou-născuţi, a crescut de la 1.300.000 la 1.700.000 la sfârşitul anului 2011. Numărul sesiunilor de consiliere şi de testare la HIV a crescut de la 190 milioane la 250 milioane, în aceeaşi perioadă de referinţă. Intervenţiile ce ţin de informare şi comunicare pentru schimbarea comportamentului aproape s-au dublat, de la 160 milioane ajungând la 300 milioane. Serviciile de îngrijire şi suport acordate pacienţilor infectaţi cu HIV au crescut de la 13 milioane la 19 milioane, iar serviciile oferite grupurilor de populaţie cele mai expuse la riscul de a se infecta a crescut de la 23 milioane la 30 milioane (lucrătorii sexului comercial, consumatorii de droguri injectabile, bărbaţii care fac sex cu barbaţi). 

În comunicatul de presă se mai arată, că progrese semnificative au fost obţinute şi în lupta împotriva tuberculozei şi malariei. Astfel, numărul cazurilor noi depistate şi tratate de tuberculoză a crescut de la 8,6 milioane la sfârşitul anului 2011, la 9,7 milioane la sfârşitul anului 2012. În aceeași perioadă, pentru prevenirea malariei, au fost distribuite 80 de milioane de noi plase tratate cu insecticide, numărul total de plase oferite de către Fondul Global până în prezent fiind de 310 milioane.

De la crearea sa în 2002, Fondul Global a aprobat finanţarea a 22.9 miliarde dolari SUA pentru mai mult de 1.000 de programe din 151 de ţări.

Fondul Global este o instituţie financiară internaţională, dedicată atragerii şi disbursării resurselor financiare pentru prevenirea şi tratamentul HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. În activitatea sa, Fondul Global promovează parteneriatele între guverne, societatea civilă, sectorul privat şi comunităţile afectate. Fondul Global lucrează în strânsă colaborare cu alte organizaţii bilaterale şi multilaterale pentru a completa eforturile existente în controlul celor trei maladii.

Pentru mai multe detalii, consultaţi http://www.theglobalfund.org/en/mediacenter/newsreleases/2012-11-29_Global_Fund_support_extends_antiretroviral_treatment_to_4,2_million_people/).

Scopul Atelierului a fost de a prezenta viziunile partenerilor din sectorul public, privat şi societatea civilă vizavi de ceea ce a fost aprobat acum un an, pentru ca în final, cu eforturi comune, să fie elaborat un nou plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi stabilirea termenului limită de implementare a acestora, pentru eficientizarea răspunsului naţional la epidemia HIV/SIDA.

În prima zi a Atelierului, participanţii şi-au actualizat informaţiile referitor la realizările, succesele şi provocările Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS; s-au familiarizat cu activităţile de prevenire în grupurile vulnerabile; au aflat despre măsurile întreprinse pentru prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt şi despre asigurarea accesului şi aderenţei la tratamentul antiretroviral al persoanelor HIV-pozitive. Sesiunile în plen din prima zi au mai inclus prezentări despre: politicile de incluziune socială pentru persoanele infectate cu HIV; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice pentru anii 2014-2016: scenarii posibile; precum şi viziunea societăţii civile asupra tuturor acestor aspecte.  

Agenda Atelierului din prima zi a inclus şi un panel de discuţii, la care experţi din cadrul instituţiilor publice (Ministerul Sănătăţii, Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Dispensarul Republican de Narcologie, Centrul Naţional de Management în Sănătate) au răspuns la întrebările reprezentanţilor societăţii civile. Întrebările au fost foarte diverse şi s-au axat, în special, pe durabilitatea serviciilor de reducere a riscurilor; descentralizarea serviciilor CTV şi posibilitatea contractării serviciilor prestate de ONG-uri de către stat; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice (începând cu anul 2014) şi mecanismele de achiziţii publice; managementul Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (PN); principiile parteneriatului în cadrul PN şi sistemele informaţionale pentru monitorizarea şi evaluarea PN etc.

Discuţiile din prima zi au continuat a doua zi, când participanţii s-au împărţit în patru grupuri de lucru: „Prevenirea HIV”, „Tratamentul HIV”, „Îngrijire şi suport”, „Managementul Programului Naţional”. Fiecare grup a avut sarcina să elaboreze un plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi termenele de implementare a acestora, ce ar conduce în final la realizarea prevederilor stipulate în cadrul Rezoluţiei. Cele patru planuri ale grupurilor de lucru au fost prezentate în sesiunea finală, urmând a fi definitivate şi compilate în unul comun. Planul va fi propus spre aprobare în cadrul şedinţei Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA.

Monitorizarea  progresului implementării noului plan de acţiuni va avea loc în cadrul viitoarei Conferinţe Naţionale pe HIV/SIDA, ce se va desfăşura la sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014.

Raportul reprezintă o analiză detaliată a situaţiei privind asigurarea finanţării durabile a tratamentului cu preparate antiretrovirale (TARV) şi a altor activităţi ale Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi a infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 în relaţie cu iminenţa stopării suportului financiar oferit de Fondul Global începând cu anul 2014. 

Analiza face referinţe la estimarea necesităţilor de tratament ARV în Republica Moldova; mecanismul curent de procurare a preparatelor ARV şi evoluţia preţurilor la preparatele ARV; estimarea costurilor aproximative ale TARV pentru anii 2014-2016 în baza procedurilor de procurare curente pentru Fondul Global; preţul de achiziţie al preparatelor ARV prin mecanismele Fondului Global şi prin mecanismele de achiziţie publică ale altor ţări (Ucraina); acoperirea costurilor ARV din bugetul de stat preconizat a fi alocat pentru Programul Naţional HIV/SIDA pentru anii 2014-2015.

Autorii cercetării: Stela Bivol, director politici şi cercetări; Rita Seicaş, coordonator programe; Ghenadie Țurcanu, coordonator programe; Andrei Mecineanu, coordonator programe; Liliana Caraulan, coordonator programe; Viorel Soltan, Director.

Pentru a face cunoştinţă cu conţinutul integral al analizei, accesaţi linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Asigurarea%20tratamentului%20ARV_scenarii%20posibile.pdf

 

De asemenea, nu sunt elaborate şi aprobate protocoalele de consiliere pre- şi post-testare pentru adolescenţi/tineri şi persoanele cu risc sporit de infectare. Astfel, se recomandă a elabora materiale instructive-metodice în consilierea tinerilor şi adolescenţilor, inclusiv a celor cu risc sporit de infectare.

Asigurarea cu servicii de consiliere şi testare voluntară confidenţială în instituţiile medicale statale, inclusiv în cadrul serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor reprezintă o strategie prioritară a Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală.

Dezvoltarea, oferirea şi promovarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară pentru tineri în centrele de sănătate prietenoase tinerilor, iar pentru tinerii din grupurile cu risc sporit de infectare şi în cadrul ONG-urilor active în domeniul reducerii riscurilor va permite sporirea accesulu şi apropierea acestor servicii de beneficiari.

Autori: Ştefan Gheorghiţă, vicedirector CNSP; Silvia Stratulat, şef secţie CNSP; Andrei Lungu, avocat.

Mai multă informaţie aflaţi la linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Studiu%20sociologic%20calitativ%20Opinii,%20perceptii,%20atitudini%20si%20experiente%20ale%20adolescentilor%20privind%20CTV.pdf

 

 

 

60 de ţări din lume, inclusiv Republica Moldova, au lansat consultări naţionale privind priorităţile de dezvoltare după 2015. În Moldova, consultările se vor axa pe principalele îngrijorări şi aspiraţii ale oamenilor după 2015 prin implicarea persoanelor sărace şi vulnerabile, administraţiei publice locale şi societăţii civile, sectorului privat, sindicatelor şi asociaţiilor patronale, comunităţii academice.

ONU a creat un site cu un auditoriu larg numit “Lumea mea”. Pe site puteţi vota pentru o problemă, care credeţi că trebuie să fie analizată la discuţiile despre Post-2015. Analiştii vor analiza online care sunt problemele cel mai des menţionate şi problemele de top vor fi incluse în agenda reuniunilor din Monrovia, Bali şi New York.

“Lumea mea” oferă opţiunea de a vota pentru 16 probleme diferite, cărora să le fie acordate prioritate. Există şi opţiunea "Propune o prioritate". SIDA nu face parte din cele 16 opţiuni de vot.

Va rugăm să votaţi pentru a stopa SIDA la linkul http://www.myworld2015.org/?partner=unaids

Aceasta este o modalitate de a sprijini platforma, de a aduce părţile interesate împreună la discuţii şi de a convinge oamenii să vorbească despre problemele pe care le consideră importante.

Instrucţiunea de votare pot fi găsite la linkul http://www.ccm.md/uploads/News/5_pasi_voteaza.pdf

 Pentru mai multe informaţii, accesaţi linkul http://aids.md/aids/index.php?cmd=item&id=1294

 

 

 

Ala Iaţco, preşedintele Uniunii organizaţiilor pentru prevenirea HIV şi reducerea noxelor (UORN)
În opinia mea, Atelierul la care am participat a reuşit foarte bine. Au fost examinate subiectele-cheie ce ne îngrijorează cel mai mult şi mă bucur că pentru o parte dintre ele s-au găsit soluţii sau cel puţin se planifică de a face o analiză pentru a afla posibilele variante de rezolvare în viitorul apropiat. Atelierul a oferit o platformă foarte bună de dialog pentru reprezentanţii sectorului guvernamental şi, mai ales, pentru noi, cei din sectorul neguvernamental, care ne-am simţit în drept să adresăm toate întrebările,  ce s-au adunat şi pe care nu avem posibilitatea să le clarificăm în zile obişnuite. Atelierul ne-a ajutat anume în acest sens.

Gabriela Ionaşcu, şeful oficiului UNAIDS Moldova
Sunt absolut convinsă că evenimentul de la 24-25 ianuarie curent a atins nu doar scopurile scontate ale acestui atelier, dar şi unele suplimentare, care la moment sunt invizibile. Însuşi faptul că societatea civilă s-a activizat la aşa nivel şi a pregătit o platformă atât de puternică pentru discuţiile cu colegii lor din Guvern denotă faptul că avem rezultate în domeniul fortificării capacităţilor sectorului neguvernamental pe segmentul HIV/SIDA. Acelaşi progres a fost remarcat şi în consolidarea capacităţilor autorităţilor guvernamentale în conlucrarea cu sectorul neguvernamental, ceea ce este deosebit de important. Aş vrea să cred că acele activităţi prioritare ale Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS (prevenire; îngrijire şi suport; tratamentul ARV; şi managementul Programului Naţional), care au fost abordate în cadrul atelierului, vor fi cu adevărat soluţionate în timp.

Veaceslav Muler, coordonator pentru activităţile de sănătate, Centrul Doc_M
Subiectele incluse pe agenda Atelierului sunt foarte importante pentru mine şi beneficiarii organizaţiei pe care o reprezint. Ne-a interesat, în special, durabilitatea programelor ce ţin de prevenirea infecţiei HIV în rândul bărbaţilor care fac sex cu bărbaţi (comunitatea LGBT) şi organizarea serviciului de consiliere şi testare voluntară (CTV) în cadrul organizaţiei noastre. Cu regret, din cele discutate am înţeles că  programele de prevenire a infecţiei HIV vor fi puţin acoperite financiar în următorii ani, pentru că cea mai mare parte a bugetului, alocat de către stat, va merge pentru procurarea medicamentelor antiretrovirale. Acest lucru ne îngrijorează şi rămâne a fi discutat în continuare.

Roman Sandu, preşedintele Centrului Informaţional „Здоровое будущее”, Tiraspol
Evenimentul ne-a adunat după mai bine de un an de zile de la adoptarea Rezoluţiei Conferinţei HIV/SIDA (din 5-7 decembrie 2011) pentru a confrunta prevederile cu realizările acesteia. Personal, am avut mari aşteptări de la acest Atelier. Cunoscând despre faptul că Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei se retrage din Moldova începând cu anul 2014, am dorit să aud care este planul strategic al Guvernului, în special al Ministerului Sănătăţii privind asigurarea tratamentului antiretroviral (TARV) pentru persoanele HIV-pozitive. Alte întrebări au ţinut de elaborarea noului protocol privind tratamentul infecţiei HIV, mecanismul de procurare a medicamentelor ARV, de înţelegerea reformelor instituţionale care s-au produs în vara anului trecut şi tendinţele epidemiei HIV în ţară. Întrucât reprezint interesele beneficiarilor organizaţiei, nu pot fi indiferent nici de faptul dacă populaţia din regiunea  transnistreană va fi sau nu inclusă în programele de asigurare a tratamentului în anii 2015-2016. De hotărârea care se va lua depinde soarta oamenilor, pentru care trebuie să facem tot ce ne stă în puteri.

A înregistrat Victoria Tataru

Instrucţiunea de votare o găsiţi AICI