Potrivit Liliei Todiraşcu, şeful secţiei „Studii comportamentale” de la Centrul Naţional de Management în Sănătate, studiul va fi realizat în rândul consumatorilor de droguri injectabile cu scopul de a determina prevalenţa infecţiei HIV, HVB, HVC, sifilisului şi de a identifica comportamentele cu risc sporit de infectare, care există în rândul persoanelor utilizatoare de droguri injectabile. Prin intermediul acestui studiu se doreşte evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi practici despre HIV/SIDA, hepatitele virale B şi C şi sifilis, asociate consumului de droguri în rândul grupului ţintă; identificarea seroprevalenţei anticorpilor la HIV, VHC, VHB şi sifilis în rândul grupului ţintă; precum şi estimarea numărului consumatorilor de droguri în Republica Moldova.

Studiul va fi realizat în patru teritorii: municipiile Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Râbniţa. În studiu se preconizează includerea a 1320 respondenţi, volumul eşantionului consumatorilor de droguri fiind calculat pentru fiecare locaţie în dependenţă de numărul estimat al populaţiei-ţintă din localitatea în care se efectuază studiul. Astfel, în studiu se planifică includerea a câte 360 respondenţi din Chişinău şi, respectiv, Bălţi şi a câte 300 respondenţi din Tiraspol şi Râbniţa.

Pentru a fi incluşi în studiu, persoanele trebuie să corespundă următoarelor criterii: să nu aibă vârsta mai mică de 18 ani, să locuiască în limitele geografice ale teritoriilor menţionate în studiu (Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi Râbniţa), să îşi exprime acordul de participare prin consimţământul informat pentru interviu şi prelevare/testare a sângelui, să întrunească abilităţile fizice şi mentale pentru înţelegerea chestionarului şi a altor instrucţiuni din cadrul studiului. Pentru conformitate, consumatorul de droguri injectabile este considerat persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni anterioare desfăşurării studiului.

Instituţiile care coordonează realizarea studiului sunt: UNAIDS Moldova, Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul SIDA Tiraspol, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Forul de consultare al Grupului tehnic de lucru  pe M&E.

Studiul este realizat în cadrul Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 în Republica Moldova, cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Granturile consolidate pentru TB şi HIV) şi al reprezentanţilor UNODC şi UNICEF în Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

 

Pe parcursul celor trei zile de lucru, experţii de la TBEC (Fanny Voitzwinkler - ONG “Global Health Advocates”, Franţa; Paul Sommerfeld - ONG “TB Alert”, Marea Britanie; Cristina Enache - Fundaţia Romanian Angel Appeal, România) au avut întâlniri cu reprezentanţii Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), ONG “AFI”, Delegaţia Comisiei Europene de la Chişinău, au participat

 la o masă rotundă cu reuniunea principalilor actori implicaţi în implementarea Programului Naţional de Control al Tuberculozei şi s-au deplasat la câteva organizaţii neguvernamentale cu sediul în municipiul Bălţi (ONG “Speranţa Terrei”, ONG “SMIT”).

Целью данной акции было очередной раз привлечь внимание и призвать к срочным действиям Правительство Республики Молдовы для решения проблем, связанных с дефицитом финансирования из средств государственного бюджета на покрытие расходов по закупке АРВ терапии, начиная с 2014 года, а также других жизненно необходимых услуг в контексте ВИЧ инфекции и наркомании.

Более 50 редставителей сообщества, одетые в футболки с cоответствующей символикой образовали живой круг, сидя на земле, при этом рты их были заклеены скотчем, обозначая, что слов и обещаний было сказано уже достаточно, необходимы срочные действия. Перед живым кругом были выставлены песочные часы в знак того, что времени на обещания и разговоры у нас не осталось. Такая молчаливая акция в виде живой композиции из людей с заклеенным ртом продолжалась около 20 минут. Также были растянуты тематические баннеры с вопросом, который задают себе, а также общественности, представители сообщества – «Выполнит ли Правительство свои обещания?». Стоит отметить, что акция привлекла большое внимание представителей средств массовой информации, благодаря чему, послание  было широко освещено.

 

 

Informaţie şi foto preluate de pe site-ul: http://positivepeople.md/

 

În luna septembrie curent a continuat acţunea de aprovizionare cu pachete alimentare a persoanelor infectate cu HIV prin intermediul proiectului „Asigurarea suplimentului nutriţional pentru persoanele care trăiesc cu HIV (adulţi şi copii) şi acordarea ajutorului prin procurarea articolelor de îmbrăcăminte, încălţăminte şi rechizite şcolare pentru copiii cu diagnosticul HIV”.

Proiectul a fost lansat în cadrul unui parteneriat dintre organizaţiile societăţii civile (inclusiv cele reprezentate de persoanele care trăiesc cu HIV şi cele care prestează servicii în domeniul HIV/SIDA) şi se implementează în Republica Moldova începând cu anul 2010, cu suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Potrivit Olgăi Chilicevschi, asistent social în cadrul proiectului, de repartizarea bunurilor sunt responsabile patru organizaţii nonguvernamentale: ONG „Credinţa” – pentru regiunea centru, ONG „Respiraţia a doua” – pentru regiunea de nord, „Biaz Gul” – pentru regiunea de sud şi „Здоровое будущее” – pentru regiunea transnistreană. La selectarea beneficiarilor şi la repartizarea ajutoarelor sunt antrenate, de asemenea, şi alte organizaţii din Republica Moldova.

În regiunea centru sunt peste 540 beneficiari (copii şi adulţi), cărora, în baza solicitării personale şi a selectării după anumite criterii (starea sănătăţii, nivelul de trai), trimestrial, li se eliberează pachete alimentare în sumă de aproximativ 457 lei fiecare. Un pachet cu produse alimentare cântăreşte 22 kg şi conţine paste făinoase, zahăr, ceai, ulei şi conserve.  

Suplimentar acestora, de două ori pe an, primăvara şi toamna, copiii diagnosticaţi cu HIV sunt ajutaţi să îşi procure rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte, pentru aceasta fiindu-le repartizaţi aproximativ câte 3500 lei pentru fiecare. 

În cadrul proiectului, de ajutor material şi financiar beneficiază femeile însărcinate aflate în tratament profilactic, pesoanele care primesc tratament antiretroviral (inclusiv cele din penitenciare)  şi  copiii infectaţi cu HIV cu vârsta până la 18 ani.

 

În perioada 2005-2008, în țări precum Estonia, Letonia, Peru, Filipine, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud sau Thailanda, s-a înregistrat un număr alarmant de îmbolnăviri de tuberculoză rezistentă la medicamente. Mai exact, aproximativ 44% dintre pacienții care se confruntă cu tuberculoză nu au reacționat la medicamentele puternice administrate, după ce în prima fază medicamentele standard primite nu și-au făcut efectul.
 
Potrivit autorilor studiului, rata îmbolnăvirilor de tuberculoză multirezistentă (TB-MR) este cu mult superioară ratei estimate de Organizația Mondială a Sănătății, cu aproximativ 5%. De asemenea, în cele 77 de țări studiate, rata îmbolnăvirilor de tuberculoză ultrarezistentă (TB-UR), care răspunde la un număr foarte mic de medicamente împotriva tuberculozei și niciodată la medicamentele standard, este de peste 6% din cazurile de îmbolnăvire.
 
Statisticile arată o situație îngrijorătoare, în condițiile în care în 2010 s-au înregistrat 8,8 milioane  cazuri de îmbolnăviri de tuberculoză, dintre care 1,4 milioane de persoane și-au pierdut viața. Pentru anul 2012, Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 500.000 de persoane au dezvoltat o formă de tuberculoză, iar dintre acestea 150.000 au decedat.
 
Potrivit autorilor studiului, formele de tuberculoză rezistente la cele mai puternice medicamente sunt rezultatul tratamentelor inadecvate sau de proastă calitate.

http://www.sanatateatv.ro

Reprezentând diferite organizaţii care activează în domeniu, membrii grupului s-au informat reciproc despre iniţiativele planificate la nivelul fiecărei organizaţii, urmând, în final, ca acestea să fie incluse într-un plan comun de activităţi, ce vor fi implementate atât la nivel naţional, cât şi local. 

Programul manifestărilor va include activităţi devenite deja tradiţionale, dar şi activităţi noi, precum, concursul pentru cel mai original filmuleţ realizat la tema: “Un minut despre HIV/SIDA”. Cu suportul UNAIDS, autorii celor mai reuşite şase materiale video, vor fi premiaţi. Concursul se va adresa elevilor din clasele superioare şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior cu scopul de a spori gradul de conştientizare cu privire la infecţia HIV în rândul acestei categorii de populaţie şi a-i determina să demonstreze solidaritate cu persoanele care sunt infectate sau afectate de HIV/SIDA.

Cele mai bune rezultate obţinute pe parcursul anului curent în domeniul HIV/SIDA de către persoane fizice şi/sau organizaţii urmează a fi evidenţiate în cadrul concursului „Panglica Roşie”, ce se va desfăşura pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie, totalurile fiind anunţate în cadrul evenimentului festiv de la 1 decembrie.

ONG-urile active în domeniu pot beneficia de mai multe oportunităţi de finanţare, printre care,  Programul de granturi mici al Fundaţiei Soros-Moldova (FSM). Astfel, Programul Sănătate Publică (PSP) al FSM a lansat în această toamnă o nouă competiţie de stimulare a iniţiativelor, care vor contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate cu HIV/SIDA prin promovarea şi sporirea aderenţei la tratamentul ARV şi sporirea calităţii serviciilor psihosociale, prestate persoanelor infectate/afectate de HIV/SIDA. Competiţia este lansată în cadrul proiectului „Îngrijire şi suport pentru persoanele cu HIV”, implementat de FSM în parteneriat cu Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei și organizațiile active în domeniul HIV şi are drept scop reducerea morbidităţii, mortalităţii şi impactului HIV asupra persoanelor infectate/afectate de HIV/SIDA. O altă oportunitate de finaţare oferă şi Fundaţia SIDA Est-Vest, care, prin programul de granturi pe care îl oferă ONG-urilor în acest an, încurajează iniţiativele axate pe activităţile de prevenire a infecţiei HIV în înstituţiile educaţionale.

Pentru ca acţiunile consacrate zilei de 1 decembrie să aibă un răsunet şi un impact cât mai pozitiv în societate, membrii grupului au reiterat necesitatea implicării tuturor partenerilor sociali interesaţi (APL, profesioniştii din medicină, reprezentanţii societăţii civile, mass media) în elaborarea şi implementarea planului de acţiuni pentru marcarea Zilei Internaţionale de combatere HIV/SIDA.

Doritorii de a participa la definitivarea acestui plan, pot expedia până la sfârşitul lunii septembrie pe adresa preşedintelui grupului (silviaST@yandex.ru) informaţii cu privire la activităţile pe care intenţionează să le desfăşoare, indicând: organizatorii evenimentului, tipul de activitate, locul de desfăşurare, partenerii, beneficiarii etc. Propunerile parvenite vor fi incluse într-un plan detaliat al activităţilor şi vor fi examinate de către membrii Grupului “Comunicare şi prevenire HIV” la următoarea şedinţă de lucru, planificată pentru 2 octombrie, orele 14.00. Tot atunci, membrii grupului urmează să evidenţieze principalii mesageri şi mesaje-cheie, ce vor fi promovate în cadrul acţiunilor dedicate Zilei de combatere HIV/SIDA în Republica Moldova. 

În cadrul şedinţei din 21 septembrie, dna Silvia Stratulat  (şef secţie „Prevenire în HIV/SIDA”, CNSP) a fost aleasă în funcţia de preşedintele al Grupului. Anterior această funcţie a fost deţinută de Ecaterina Busuioc (Centrul Naţional de Sănătate Publică) care, din proprie iniţiativă, la mijlocul lunii septembrie, s-a retras din această poziţie.

 

În cadrul şedinţei, Diana Doroş (secretar al Grupului, MMPSF) a informat membrii grupului despre faptul că activităţile pe segmentul gender în Republica Moldova, începând cu anul 2010, au căpătat formatul unui cadru naţional numit Agenda UNAIDS privind intensificarea acţiunilor sensibile la dimensiunea de gen în răspunsul naţional la HIV.

Agenda UNAIDS reprezintă o abordare strategică şi prioritizată a politicilor şi programelor naţionale prin prisma dimensiunii de gen în contextul HIV la nivel de ţară şi se adresează femeilor, fetiţelor şi egalităţii gender. Agenda a fost lansată de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii, cu suportul UNAIDS pentru o perioadă de patru ani (2010-2014). 

Cadrul de acţiuni UNAIDS adresat femeilor se concentrează pe trei domenii importante: 1. Consolidarea viziunii strategice şi suportul partenerilor naţionali în cunoaşterea epidemiei HIV şi răspunsului naţional în contextul reflectării în mod eficient a nevoilor femeilor şi fetiţelor; 2. Asistarea ţării pentru ca programele naţionale în domeniul HIV/SIDA, stategiile şi planurile operaţionale, cadrul de evaluare şi monitorizare, resursele financiare/bugetare aferente să fie adresate conform nevoilor şi drepturilor femeilor şi fetiţelor în contextul HIV; 3. Pledoaria, consolidarea capacităţilor şi mobilizarea resurselor pentru a furmiza un set comprehensiv de măsuri adresate nevoilor şi drepturilor femeilor şi fetiţelor, în contextul HIV.

În finalul şedinţei, membrii grupului au completat un chestionar privind implementarea Agendei UNAIDS de accelerare a intervenţiilor axate pe gender şi HIV în Republica Moldova Un chestionar similar a fost expediat pentru completare tuturor ţărilor care implementează o Agendă de intervenţii UNAIDS. Prin această evaluare internaţională la mijloc de termen se doreşte validarea rezultatele bune ce au fost realizate la nivel de ţară şi identificarea măsurilor ce urmează a fi lansate în continuare.

 

Cum caracterizaţi actualul cadru legal privind domeniul HIV/SIDA în Republica Moldova?

A.A.: În linii generale, odată cu introducerea recentelor modificări la Legea Nr. 23 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA (din 16.02.2007), au fost eliminate majoritatea barierelor discriminatorii care existau până nu demult pentru persoanele infectate cu HIV, precum: limitarea dreptului persoanelor HIV-pozitive de a profesa anumite specialităţi; testarea obligatorie înainte de căsătorie; interzicerea aflării pe teritoriul Republicii Moldova a migranților care sunt depistaţi HIV-pozitivi şi altele. De asemenea, au fost introduse prevederi referitoare la vulnerabilitatea femeii la HIV, cu obligații specifice pentru autorități de a implementa acțiuni de prevenire, sensibile la gen. Au fost introduse articole, care expres interzic discriminarea pe bază de statut HIV în orice domeniu al vieții. În actualul cadru legal sunt fortificate, în mod substanţial, garanțiile pentru asigurarea confidențialității informaţiei. Astfel, ne putem mândri cu una dintre cele mai bune legi cu privire la HIV în Europa.

Care, totuşi, rămân a fi problemele cele mai frecvente cu care se confruntă persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA şi tuberculoză în Republica Moldova? În ce situaţii aceste grupuri de populaţie sunt cel mai puţin protejate de lege?

A.A.: Potrivit studiilor pe care le avem, problemele majore cu care se întâlnesc persoanele cu HIV și tuberculoză sunt: stigma și discriminarea în baza acestor maladii sociale, în special, în instituțiile medicale, la angajare, în instituțiile de învățământ și instituțiile publice; refuzul în acordarea serviciilor medicale (intervenții chirurgicale, stomatologice), alt tip de servicii (la frizerie etc); incălcări frecvente a dreptului la confidențialitatea informației medicale (care duc la refuzul de a se examina medical și de a se încadra în tratamentul antiretroviral pentru a nu suporta consecințele grave ale discriminării după divulgarea numelui); lipsa sau insuficiența serviciilor de prevenire și reducere a riscurilor (tratamentul de substituție, schimbul de seringi și prezervative pentru utilizatorii de droguri injectabile (UDI)); servicii de susținere psihosocială, care previn infectarea și măresc compleanța la tratament pentru persoanele infectate și partenerii lor. Aceste aspecte legale ar fi cele mai vulnerabile din punct de vedere a respectării şi protejării persoanelor HIV-pozitive în ţara noastră.

 

Cum aţi ajuns să va ocupaţi de reglementarea normelor legale în domeniul HIV/SIDA?

A.A.: De 3 ani am fost angajat de către una dintre agenţiile ONU în Republica Moldova pentru a acorda consultanţă specialiştilor de la Ministerul Sănătăţii în efortul de a iniţia modificări şi a ajusta cadrul legal existent la standardele internaţionale pentru respectarea drepturilor omului. În cadrul Ministerului a fost creat un grup de lucru pentru drepturile omului și sănătate, care întrunea specialişti pe diferite sectoare (HIV, TB, sănătate mintală, sănătate reproductivă). La şedinţele acestui grup de lucru am venit cu toate propunerile pe care le-am avut şi împreună cu membrii grupului am pregătit amendamentele legale și actele normative subordinate, pe care ulterior le-am promovat.

 

Ce experienţă internaţională ne-ar mai fi utilă pentru îmbunătăţirea cadrului legal existent?

A.A.: Odată cu operarea modificărilor la Legea nr. 23 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA putem considera că suntem compleanți la standardele internaționale. Posibile arii de îmbunătățire ar mai fi, conform recomandărilor Comisiei Globale pentru HIV şi Lege, iniţiativa de a elimina pedeapsa penală pentru “intenția de a infecta”, ceea ce este recunoscut ca un factor ce împiedică adresarea grupurilor vulnerabile la serviciile de testare și tratament. Acest aspect este complicat şi din punct de vedere procedural, deoarece, chiar când există un caz de infectare cu HIV, este foarte greu de evaluat “în afara oricărui dubiu”, cine a fost sursa infectării.

Altă practică bună în domeniul HIV, reflectată în recomandările internaționale, este de a elimina responsabilitatea penală sau administrativă pentru prestarea serviciilor sexuale, cu acord între adulți. Aceasta, pentru a contribui la atragerea persoanelor (care prestează servicii sexuale şi care constituie un grup cu risc sporit de infectare cu HIV) de a se testa la HIV și a primi tratament. Un cadrul legal foarte bun, în acest sens, il are Noua Zelandă. Având deja prevederile legale care interzic discriminarea, urmează un lucru imens pentru a le aplica efectiv în practică, deoarece stigma şi discriminarea faţă de persoanele care trăiesc cu HIV sau TB este încă foarte pronunţată în Republica Moldova.

Cu ce organizaţii din Republica Moldova aveţi cea mai bună colaborare în domeniul în care activaţi? 

A.A.: Există mai multe organizaţii, cu care am plăcerea de a conlucra. Printre acestea, aş menţiona: oficiul UNAIDS, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), Fundaţia Soros-Moldova, ONG “Viața Nouă”, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), unde activează adevăraţi profesioniști. 

Ce consideraţi cea mai mare realizare, în domeniul în care activaţi, pe parcursul celor nouă luni ale anului curent?

A.A.: Cea mai mare realizare, fără îndoială, este modificarea Legii cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA, în care au fost introduse, practic, toate propunerile noastre de modificări. Până la sfârşitul anului așteptăm să fie operate unele modificări semnificative şi în actele normative subordonate acestei Legi, precum ar fi Regulamentul-cadru specific pentru asigurarea confidențialității la nivel de instituții medicale (acesta se impune și prin HG 133 din 14.12.2010) și noua Lege cu privire la protecția datelor cu caracter personal (nr. 133 din 18.07.12).

Urmează să fie operate modificări şi la standardul de supraveghere epidemiologică și la regulile de testare, inclusiv capitolul ce ţine de acordarea serviciilor de către ONG-uri. Odată ce ONG-urile au un acces mai mare la grupurile vulnerabile, şi prestând anumite servicii de consiliere psiho-socială, unele persoane ar veni mai uşor să facă o testare şi consiliere voluntară la HIV în cadrul unui ONG, inclusiv de la egal la egal, decât la un cabinet deschis în rețeaua formală din policlinici. Aceasta este şi mai valoros ca principiu de participare şi solidaritate, colaborare într-adevăr naţională între mai multe structuri ale guvernului, societate civilă, comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV.

Mari speranţe şi aşteptări sunt legate de introducerea serviciilor medico-sociale și sociale pentru persoanele infectate cu HIV și pentru bolnavii de tuberculoză, unde este necesară o abordare multidisciplinară, individualizată, centrată pe persoană și necesitățile ei reale. Această iniţiativă  se impune în contextul lansării serviciilor prestate de către noile centre regionale sociale, dar și de reglementarea ulterioară a procurării serviciilor medico-sociale și sociale de la ONG-uri.

Totuşi, în ordinea priorităţilor ce se impun la moment, pe primul loc se află necesitatea operării unor modificări esențiale de strategii pe segmentul dimensiunilor de politici medicale și sociale, aceasta pentru a menţine progresul activităţilor desfăşurate în domeniul HIV la nivel naţional, odată cu retragerea finanțării de către Fondul Global din Republica Moldova. Pe acest obiectiv important trebuie să ne concentrăm cu toţii în continuare.

Vă mulţumim pentru interviu şi Vă urăm mult succes!

A intervievat Victoria Tataru

Informaţie generală

Organizaţia umanitară neguvernamentală olandeză Fundaţia SIDA Est-Vest
(AIDS Foundation East-West, AFEW), care activează în domeniul prevenirii răspândirii infecţiei HIV în Republica Moldova, Vă invită să participaţi la concursul de proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale partenere, pentru organizarea marcării Zilei Mondiale de combatere SIDA (1 decembrie, 2012). Concursul se desfăşoară în cadrul proiectului Scaling up Access to Prevention, Treatment and Care under the National program for Prevention and Control of HIV/AIDS/STI 2011-2015, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei în cadrul grantului consolidat MOL-H-PCIMU.

Scopul principal al concursului este selectarea proiectelor de impact pentru marcarea Zilei mondiale de combatere SIDA în Republica Moldova.  

Organizaţiile neguvernamentale, proiectele cărora vor fi selectate în bază de concurs, vor primi finanţare pentru implementarea lor. Proiectele originale, care se bazează pe evenimente sociale, cost-eficiente şi cu o putere de acoperire a maselor cît mai largi vor avea prioritate.

Proiectele prezentate vor avea drept scop: sensibilizarea populaţiei Republicii Moldova vis-a-vis de HIV şi SIDA, îmbunătăţirea cunoştinţelor populaţiei generale despre HIV şi SIDA, educarea responsabilităţii pentru sănătatea proprie, a toleranţei şi reducerea stigmei în societate faţă de persoanele care trăiesc cu HIV şi SIDA, promovarea normelor etice de comportament faţă de persoanele care trăiesc cu HIV.

Propunerea de proiect va include următoarele capitole:

CV al organizaţiei care va include (denumirea, adresa, contactele organizaţiei, directorul de proiect şi informaţia de contact a directorului, misiunea organizaţiei, domeniile de activitate a organizaţiei, experienţa în organizarea evenimentelor publice, lista proiectelor implementate în ultimii 5 ani)

Propunerea de proiect va include (denumirea proiectului, scopul şi obiectivele propuse, scenariul activităţilor propuse, echipa de implementare propusă, grupul ţintă acoperit de către activităţile propuse, impactul proiectului, metodele de evaluare a eficienţei proiectului, indicatorii de succes, bugetul proiectului.

Criteriile de selecţie: originalitatea ideii proiectului, mobilizarea comunităţii pentru realizarea activităţilor propuse, mărimea publicului acoperit, cost-eficienţa proiectului, impactul proiectului.       
Data limită de depunere a proiectului este 15 octombrie 2012.

Proiectele pentru concurs pot fi prezentate personal sau prin poştă la sediul Reprezentanţei Fundaţiei SIDA Est-Vest (Chişinău, str. Bănulescu-Bodoni, 57/1 of. 324) sau la adresa silvia_munteanu@afew.org.            .
 
Pentru informaţii suplimentare, Vă rog să contactaţi: Silvia Munteanu, Director
Fundaţia SIDA Est-Vest, Reprezentanţa în Moldova
(AIDS Foundation East-West, AFEW)  
Tel/fax 22 84 86
E-mail: silvia_munteanu@afew.org            

Potrivit Liliei Todiraşcu, şeful secţiei „Studii comportamentale” de la Centrul Naţional de Management în Sănătate, studiul va fi realizat în rândul consumatorilor de droguri injectabile cu scopul de a determina prevalenţa infecţiei HIV, HVB, HVC, sifilisului şi de a identifica comportamentele cu risc sporit de infectare, care există în rândul persoanelor utilizatoare de droguri injectabile. Prin intermediul acestui studiu se doreşte evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi practici despre HIV/SIDA, hepatitele virale B şi C şi sifilis, asociate consumului de droguri în rândul grupului ţintă; identificarea seroprevalenţei anticorpilor la HIV, VHC, VHB şi sifilis în rândul grupului ţintă; precum şi estimarea numărului consumatorilor de droguri în Republica Moldova.

Studiul va fi realizat în patru teritorii: municipiile Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi or. Râbniţa. În studiu se preconizează includerea a 1320 respondenţi, volumul eşantionului consumatorilor de droguri fiind calculat pentru fiecare locaţie în dependenţă de numărul estimat al populaţiei-ţintă din localitatea în care se efectuază studiul. Astfel, în studiu se planifică includerea a câte 360 respondenţi din Chişinău şi, respectiv, Bălţi şi a câte 300 respondenţi din Tiraspol şi Râbniţa.

Pentru a fi incluşi în studiu, persoanele trebuie să corespundă următoarelor criterii: să nu aibă vârsta mai mică de 18 ani, să locuiască în limitele geografice ale teritoriilor menţionate în studiu (Chişinău, Bălţi, Tiraspol şi Râbniţa), să îşi exprime acordul de participare prin consimţământul informat pentru interviu şi prelevare/testare a sângelui, să întrunească abilităţile fizice şi mentale pentru înţelegerea chestionarului şi a altor instrucţiuni din cadrul studiului. Pentru conformitate, consumatorul de droguri injectabile este considerat persoana care şi-a injectat droguri cel puţin o dată pe durata ultimelor 12 luni anterioare desfăşurării studiului.

Instituţiile care coordonează realizarea studiului sunt: UNAIDS Moldova, Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul SIDA Tiraspol, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Forul de consultare al Grupului tehnic de lucru  pe M&E.

Studiul este realizat cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Granturile consolidate pentru TB şi HIV) şi al reprezentanţei UNODC Moldova, în cadrul Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 în Republica Moldova.