La conferinţa de presă, organizată cu ocazia evenimentului de colectare a fondurilor, liderii mondiali și-au exprimat consensul că ne aflăm într-un moment istoric în lupta pentru a învinge SIDA, tuberculoza și malaria. Progresele științifice ne oferă posibilitatea de a controla complet aceste boli. Valorificarea acestor fonduri ar putea transforma viețile a milioane de oameni.

 

Lansată sub sloganul: “Nu avem timp de pierdut. Divizarea responsabilităților pentru a salva vieți”, Reuniunea de suplinire a fondurilor de la Washington reprezintă, de fapt, un angajament al liderilor la nivel mondial pentru a lua în considerare acțiunea comună și a asigura o finanțare durabilă în următorii trei ani a programelor care previn, tratează și oferă suport pentru persoanele bolnave de SIDA, tuberculoză și malarie.

Președintele SUA Barack Obama a proclamat un sprijin puternic pentru Fondul Global în ziua în care a fost lansată cea de-a patra Reuniune de colectare a fondurilor globale pentru combaterea SIDA, tuberculozei și malariei și a îndemnat celelalte țări să atingă contribuția SUA pentru a asigura mult mai multe fonduri în următorii trei ani decât cei 9,2 mln dolari (contribuția Statelor Unite pentru perioada precedență de trei ani). Pentru a oferi o pârghie în asigurarea angajamentelor suplimentare, preşedintele Obama a declarat că Statele Unite vor continua provocarea lansată chiar de SUA de a aloca 1 dolar SUA pentru fiecare 2 dolari contribuiți de alți donatori și va căuta sprijin din partea Congresului pentru o treime din totalul angajamentelor de suplinire a surselor Fondului Global, de până la 5 miliarde dolari SUA.

Secretarul american de stat John Kerry a făcut apel la partenerii din domeniul sănătății din întreaga lume de a utiliza toate instrumentele disponibile pentru a învinge SIDA, tuberculoza și malaria, spunând că responsabilitatea comună a fost singura modalitate de a reuși.

 

Bill Gates, cofondatorul Fundației Bill&Melinda Gates, a anunțat o nouă contribuție majoră la Fondul Global de până la 500 milioane dolari pentru perioada 2014-2016, inclusiv 300 milioane dolari anunțate anterior, și până la 200 milioane dolari, care vor fi utilizați pentru a egala alte angajamente ale donatorilor.

 

Pascal Canfin, ministrul pentru Dezvoltare al Franței, a reafirmat angajamentul Franței de 1,08 miliarde Euro (1,4 miliarde dolari), oferite Fondului Global pentru perioada 2014-2016, și a reamintit apelul președintelui John F. Kennedy referitor la obiectivul ambițios de a învinge SIDA: “Vom face acest lucru, vom reuși împreună!”, a menţionat ministrul Canfin.

 

Marea Britanie a promis un miliard de lire sterline pentru suplinirea fondurilor.

 

Canada a anunțat o contribuţie de 650 milioane dolari canadieni (555 milioane dolari SUA) pentru Fondul Global pentru perioada 2014-2016, profitând de oportunitatea de a pune capăt amenințării la adresa sănătății publice reprezentate de SIDA, tuberculoză și malarie în țările în curs de dezvoltare. Angajamentul reprezintă o creștere cu mai mult de 20% comparativ cu anul 2010, atunci când Canada a contribuit cu 540 milioane CAD pentru Fondul Global pentru perioada 2011-2013.

 

Fondul Global pentru combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei a salutat anunțul Guvernului Japoniei de a contribui cu 800 de milioane dolari în următorii ani, subliniind angajamentul ferm și susținut către Fondul Global. "Nu lăsați banii pe masă" a fost îndemnul Președintelui Obama în cadrul conferinței oficiale. “Acum este momentul pentru a reface Fondul Global.”

 

Sloganul campaniei UNAIDS din acest an derivă din sloganul campaniei mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA pentru perioada 2011-2015: "Tendinţa zero: Zero infecţii noi cu HIV. Zero discriminare. Zero decese prin SIDA”.

 

Avocatul global UNAIDS pentru “Zero discriminare” – Daw Aung San Suu Kyi, care este şi câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, cheamă spre deschidere şi schimbare, spre eliminarea stigmei şi discriminării faţă de persoanele care trăiesc cu HIV, or fiecare are dreptul să trăiască o viaţă plină de demnitate. “Zero discriminare” este unul din elementele principale, care poate contribui la atingerea celorlalte deziderate: “Zero cazuri noi de infectare cu HIV”, “Zero decese cauzate de SIDA”.

 

- Discriminarea în baza de statutul HIV este o piedică în răspunsul SIDA în toate ţările lumii. Avem nevoie de “Zero discriminare”.

- Discriminarea împiedică persoanele care trăiesc cu HIV să acceseze tratamentul. Avem nevoie de “Zero discriminare”.

- Unei persoane din şapte, care trăiește cu HIV, îi este refuzată îngrijirea medicală. Avem nevoie de “Zero discriminare” pentru a atinge “Zero infecții noi cu HIV”.

- Mai mult de unei persoane din zece, care trăiesc cu HIV, le este refuzat un loc de muncă. Avem nevoie de “Zero discriminare”.

- În circa 80 de țări relațiile sexuale cu partenerii de același gen sunt condamnate. Avem nevoie de “Zero discriminare”.

 

Fluturele este simbolul transformării şi de aceasta a fost ales drept simbol pentru “Zero discriminare”.

 

 

Consider Conferinţa Naţională HIV/SIDA cea mai importantă reuniune a celor care activează în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA în Republica Moldova (a factorilor de decizie, persoanelor care trăiesc cu HIV, organizaţiilor şi persoanelor individuale implicate în oprirea epidemiei). Ajunsă la cea de-a cincea sa ediție, Conferinţa oferă o posibilitate unică de a evalua situaţia în care ne aflăm, de a trece în revistă progresele înregistrate, de a identifica lacunele și de a stabili în comun foaia de parcurs pentru  perioada următoare. 

Programul Conferinței 2013 a fost destul de divers şi a inclus sesiuni plenare tematice, platforme de discuţii paralele focusate pe prevenire, diagnosticare, tratament, îngrijire şi suport  în domeniul HIV, coinfecţii, atingerea celor trei de “zero”, precum şi sesiuni de master class, moderate de experţi de valoare. Este îmbucurător faptul că evenimentul s-a desfăşurat cu participarea reprezentanților ministerelor Sănătății; Muncii, Protecției Sociale și Familiei; Educaţiei; Finanțelor; Ministerului Afacerilor Interne; a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, care au manifestat interes pentru toate subiectele abordate, venind cu anumite întrebări şi comentarii,  pe marginea rapoartelor prezentate.  Evenimentul a servit drept platformă pentru prezentarea realizărilor, provocărilor şi perspectivelor în domeniu și a oferit oportunități pentru dialog structurat cu privire la problemele majore cu care se confruntă răspunsul naţional la HIV.

 

Conferința Națională HIV/SIDA și-a încheiat lucrările cu recunoaşterea faptului că în pofida eforturilor depuse și a rezultatelor obținute pe parcursul ultimilor doi ani în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA, angajamentele luate în cadrul Conferinței HIV/SIDA 2011 nu au fost realizate pe deplin și implementarea responsabilităţilor asumate anterior rămâne actuală pentru viitorul apropiat. Mă refer aici, în primul rând, la reducerea volumului de finanţare din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi, respectiv, la necesitatea preluării de către stat  a finanțării serviciilor acoperite anterior, parțial sau exclusiv, din resursele donatorului extern. 

 

În final, aş vrea să mulţumesc tuturor pentru implicare şi participare la Conferinţa Naţională 2013 şi să le urez mult succes în activitatea de mai departe. Împreună să contribuim zi de zi la stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova!

 

Experienţa unui deceniu de activitate în controlul tuberculozei în cadrul organizaţiei neguvernamentale pe care am fondat-o mă avantajează din considerentul că cunosc multe probleme din interior. Aceasta mă ajută să am o mai mare capacitate de a lua decizii în favoarea persoanelor infectate şi afectate de maadiile social condiţionate. Printre cele mai importante hotărâri ale Primăriei municipiului Bălţi, care au fost luate în ultimul timp, este şi cea care ţine de alocarea unui anumit buget pentru procurarea medicamentelor necesare persoanelor care au reacţii adverse la tratamentul antituberculos. Vreau să vă spun că odată cu ocuparea noii funcţii de şef al serviciului sănătate în municipiul Bălţi, percep mult mai complex rolul pe care îl au şi îl pot avea Autorităţile Publice Locale (APL) în soluţionarea problemelor din domeniul la care ne referim. Reprezentanţii APL-urilor locale sunt deschise pentru conlucrare cu toate structurile (medicale, sociale, economice, educaţionale etc.) şi ceea ce contează este stabilirea unei comunicări eficiente, înţelegerea responsabilităţilor părţilor (partenerilor şi actorilor sociali), implicarea tuturor în vederea găsirii unor răspunsuri comune la problemele existente.

 

Cu plăcere am acceptat să particip la această Conferinţă Naţională. În special, am fost interesată de sesiunile axate pe controlul TB/HIV. Mulţumesc tuturor raportorilor pentru informaţia oferită. Întrucât în municipiul Bălţi este în creştere numărul persoanelor cu tuberculoză multidrogrezistentă, consider că sunt necesare mai multe acţiuni bine planificate din partea Ministerului Sănătăţii, a Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, a ONG-urilor şi a APL-urilor pentru controlul acestor infecţii. Se creează impresia că, la moment, toate structurile/instituţiile pe care le-am menţionat activează separat, ceea ce diminuează din rezultatele care pot fi obţinute. Îmi amintesc, acum cinci ani, am depus multe eforturi pentru ca ONG-ul „Speranţa Terrei” să obţină dreptul de a implementa DOT (tratament direct observat) pacienţilor care primesc tratament antituberculos în condiţii de ambulator. Astăzi, alături de „Speranţa Terrei”, încă două organizaţii neguvernamentale implementează activităţi DOT. Totuşi, pentru ca persoanele să activeze în DOT este necesar să fie instruite, să aibă o pregătire specială. În cadrul sesiunii „Implicarea societăţii civile în controlul TB”, la care am participat, am venit cu câteva sugestii:

1. Conlucrarea cu APL-urile este stringentă (unirea eforturilor ONG-urilor, Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Ministerului Sănătăţii şi APL-urilor) pentru controlul tuberculozei;

 2. Elaborarea unei baze de date care ar permite monitorizarea persoanelor bolnave de TB, care primesc sau trebuie să primească diferite forme de suport. În lipsa acestei baze de date, se întâmplă că unele persoane primesc suport social din mai multe surse, iar altele sunt lipsite de această posibilitate;

3. Odată cu crearea Platformei organizaţiilor societăţii civile active în domeniul TB, este necesar ca organizaţiile membre ale acestei platforme să vină cu nişte rapoarte despre rezultatele obţinute, lacunele care există, posibilele soluţii pentru rezolvarea problemelor date, iar informaţia colectată să fie integrată într-un raport la sfârşit de an. 

 

Mesajul acţiunii  este adresat tuturor cetațenilor din Republica Moldova, care sunt îndemnaţi să nu rămână indiferenți față de copiii defavorizați (copiii orfani, copiii din familiile nevoiaşe, copiii străzii şi copiii infectaţi /afectaţi de HIV/SIDA) și să le ofere o jucărie, o hainuță, dulciuri sau altceva în dar de Crăciun.

 

Cu darurile adunate, membrii Asociației îşi propun să aducă o mângâiere copiilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Darurile vor fi oferite în cadrul unui matineu de Crăciun, organizat la finele lunii decembrie. Donațiile vor fi aduse la sediul Asociației (Palatul Municipal de  Cultură, aripa dreaptă, etajul 3, bir. 21) sau vor fi expediate la adresa: mun. Bălți, str. Dostoevschi 3/21. La necesitate, reprezentanții Asociației se vor apropia să preia lucrurile donate.

Vă puteţi alătura acţiunii de binefacere pentru a aduce o mică bucurie de Crăciun!  
Informaţii suplimentare la telefonul: 0231- 6-14-72, Uniunea pentru Prevenirea HIV şi Reducerea Riscurilor.

 

 

Mă bucură faptul că pe parcursul Conferinţei au fost abordate subiecte deosebit de actuale. Posibil, nu întotdeauna ceea ce a răsunat de la tribune a fost plăcut şi însufleţitor, dar însăşi faptul că această Conferinţă a oferit platformă pentru discuţii deschise cu toţi partenerii din domeniu este un lucru de apreciat.

Mi-amintesc o frază a dlui Michel Kazatchkine, reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală, rostită în mesajul de deschidere a Conferinţei: „Ne aflăm în aşa o perioadă, când recunoaştem că epidemia nu este la început şi noi suntem în acest domeniu de mult timp”. Dl Kazatchkine mai spunea că se simte un fel de oboseală a celor care activează în domeniu, explicată de faptul că până în prezent au fost investite multe eforturi, multe resurse de orice fel, mult timp şi această oboseală se face resimţită pe toate segmentele domeniului HIV/SIDA. Ceea ce trebuie să înţelegem este că această oboseală nu va dispărea de la sine. Dacă nu vom depune silinţă să obţinem mai multe rezultate bune astăzi, mâine această oboseală va fi şi mai multă.

Mi-a plăcut că în cadrul Conferinţei am avut curajul să recunoaştem că avem anumite dificultăţi, că pe anumite segmente nu am progresat deloc. Şi chiar dacă la prima vedere acesta nu este un rezultat prea mare, totuşi, este primul pas în contextul oricăror schimbări, pe care ni le dorim cu toţii.

În cadrul Conferinţei am încercat să abordăm anumite dificultăţi/bariere care există. Nu pot afirma că am găsit contact în sensul de a ne auzi unii pe alţii, dar am înţeles că înainte ne aşteaptă discuţii sincere, fără de care nu ne vom putea mişca nicăieri înainte. Am înţeles şi responsabilitatea pe care o avem cu toţii pentru ca schimbările aşteptate să se producă cu adevărat. Ceea ce încerc să conştientizez acum pentru mine şi pentru organizaţia pe care o reprezint este că trebuie să ne focusăm pe un singur scop – oprirea epidemiei. Dacă nu vom avea un singur scop major, putem aluneca uşor în procesele de dezvoltare a programelor, altor iniţiative, care ne vor lua mult timp şi ne vor abate de la scopul propus. Avem nevoie de o ţintă clară, spre care să mergem foarte siguri şi motivaţi. Aceasta ne va determina să monitorizăm şi să evaluăm tot ce am realizat, pentru a cunoaşte dacă ne apropiem de scopul propus sau nu. Dacă nu ne apropiem – va trebui să schimbăm direcţia, acţiunile, strategiile. Scopul final ne va fi unul foarte clar: stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Mă bucur că am avut posibilitatea să particip la această Conferinţă. Am aflat care sunt realizările obţinute în domeniul HIV pe parcursul ultimilor doi ani de către autorităţi şi societatea civilă. Ceea ce am remarcat este că avem încă foarte mult de lucru. Mi-au plăcut toate prezentările, dar aş avea un comentariu pe marginea programelor educaţionale, care se predau astăzi în instituţiile de învăţământ. 

Mai mulţi ani la rând mergem cu lecţii de informare prin şcoli (în baza permisului aprobat de Ministerul Educaţiei) şi descoperim o realitate alarmantă, când elevii din clasele a 9-12 nu cunosc aproape nimic despre infecţiile cu transmitere sexuală, inclusiv despre HIV/SIDA. Şi aceasta, în situaţia când potrivit curriculei şcolare, elevii beneficiază de nişte subiecte la tematica respectivă. În înţelegerea noastră (a reprezentanţilor organizaţiei neguvernamentale), se pare că o mare parte dintre  profesorii care predau elevilor obiectele ce includ capitolele de sănătate pur şi simplu neglijează temele legate de transmiterea infecţiilor sexuale, metodele de protejare împotriva infecţiei HIV etc., chiar dacă statistica arată că un anumit procent de adolescenţi încep relaţiile sexuale în timpul când sunt elevi.

Lecţiile de informare le desfăşurăm în perioada noiembrie-decembrie şi sunt dedicate Zilei Internaţionale de combatere a SIDA (1 decembrie). Deşi suntem puţine persoane, ne străduim să acoperim în fiecare an un anumit număr de instituţii educaţionale din municipiul Chişinău (sectoarele Buiucani, Ciocana, Râşcani, Botanica, Centru). În cadrul sesiunilor de informare le propunem elevilor să completeze un chestionar, în care trebuie să răspundă la câteva întrebări legate de HIV/SIDA. Rămânem surprinşi că doar câţiva elevi din clasă au anumite cunoştinţe despre această infecţie. Ceilalţi nu dispun nici de cele mai elementare informaţii referitor la comportamentul de risc. Nu conştientizează însemnătatea păstrării sănătăţii şi protejării de anumite infecţii, care sunt deosebit de grave pentru sănătate.  Posibil, pedagogii în şcoală nu îşi permit să pronunţe cuvântul prezervativ, le este incomod să le vorbească copiilor cum să se protejeze de infecţiile sexuale şi de sarcinile nedorite. Dar faptul că în clasa a 7-a o mare parte dintre fete deja au început viaţa sexuală – se acceptă şi se consideră normal.

În anul 2014, la sugestia unei doamne învăţătoare, ne propunem să organizăm lecţii pentru elevii din clasele 9-12 la Centrul Social din municipiul Chişinău, unde elevii ar putea să afle mai multe informaţii despre infecţiile cu transmitere sexuală şi despre problemele cu care se confruntă persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA.

 

 

Este prima Conferinţă Naţională HIV/SIDA la care particip în Republica Moldova şi sunt foarte impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în acest domeniu. Apreciez foarte mult faptul că reprezentanţii ministerelor (structurilor guvernamentale) au participat la această platformă de discuţii cu societatea civilă. M-a impresionat şi felul în care reprezentanţii ONG-urilor conştientizează problemele existente şi se implică în rezolvarea lor. Pe de altă parte, am observat şi barierele care există,  în special cele financiare. Recunosc o situaţie similară din România. Ministerul Sănătăţii este obligat să prioritizeze şi să distribuie banii nu doar pentru HIV, dar şi pentru celelalte maladii, pentru că are responsabilitate pentru întreaga populaţie din Moldova. La fel, cum şi Ministerul Sănătăţii din România are aceeaşi responsabilitate în faţa cetăţenilor. Totuşi, fondurile financiare necesare pentru gestionarea crizei infecţiei HIV şi tuberculozei sunt insuficiente şi este necesar să fie crescute pe viitor, deoarece vorbim despre o problemă de sănătate publică. Diferenţa între sănătatea publică şi alte maladii este că infecţia HIV (asemeni tuberculozei, hepatitei C) nu afectează doar nişte grupuri vulnerabile, ci au potenţialul de a afecta întreaga societate. Din această cauză, pe termen lung, este obligatoriu ca autorităţile să gândească strategic şi să ţină cont de colaborarea cu organizaţiile societăţii civile şi de susţinerea lor. Până în prezent ONG-urile au reuşit să atragă fonduri internaţionale pentru soluţionarea problemelor, dar aceasta nu va mai fi atât de uşor în viitor.

 

Mă voi referi doar la Programele schimbului de seringi, care începând cu anul 2000 până în prezent au fost finanţate exclusiv de fondurile internaţionale. Mă refer la Fondul Global, cu susţinerea căruia am reuşit să extindem serviciile şi să acoperim în anul 2009 circa 9000 de beneficiari, consumatori de droguri injectabile (UDI), cu distribuirea aproximativ a 1,7 milioane de seringi. Din vara anului 2010 situaţia s-a schimbat dramatic: Fondul Global şi-a încheiat finanţarea în România, în plus, ne-am confruntat cu problema comercializării legale a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, care au schimbat profilul consumatorului de droguri injectabile (de la consumul heroinei la stimulentele sintetice). Ca urmare, a crescut numărul de injectări pe zi per persoană şi, în contextul scăderii accesului la echipamentul steril de injectare, a crescut numărul persoanelor infectate cu HIV. Pentru exemplificare: dacă între 2007 şi 2010 au fost înregristrate 28 cazuri noi de HIV în rândul UDI, din 2011 până în prezent au fost înregistrate peste 500 cazuri şi până la sfârşitul anului curent această cifră ar putea ajunge la 600 cazuri. Volumul serviciilor oferite s-a redus foarte mult în ultimii trei ani. Dacă în 2009 acopeream 9000 persoane, acum acoperim în jur de 5000 persoane cu un număr mai mic de seringi. Consider că am atins un punct critic al epidemiei şi din acest considerent este necesară aplicarea unor măsuri urgente.  Dacă nu acţionăm acum, s-ar putea să avem probleme grave pe viitor, care vor creşte atât costurile de vieţi umane, cât şi costurile în bani. Alte probleme vor putea apărea şi pe segmentul coinfecţiilor (TB/HIV), cazul prezentat de Republica Moldova.

 

În 2010, când Fondul Global s-a retras din România, am avut o mică susţinere din partea agenţiilor ONU, în special, a Biroului ONU pentru droguri şi criminalitate, iar din 2011 – de programele fondurilor structurale europene, în cadrul cărora una dintre organizaţiile Reţelei a reuşit să obţină finanţare pentru programele de reducere a riscurilor.

 

La acest moment, programele schimb de seringi nu beneficiază de nici o finanţare, se menţin pe bază de voluntariat şi din rezervele/economiile organizaţiilor. Sperăm că în anul viitor vom reuşi să accesăm o finanţare din partea mecanismului de colaborare al ţărilor din spaţiul economic european şi astfel să reuşim să dezvoltăm serviciile de prevenire a infecţiei HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile pentru a asigura un control eficient al infecţiei HIV în această categorie a populaţiei.

 

Pentru viitor ne propunem să determinăm introducerea costurilor acestor servicii în bugetele naţionale. Ca stat membru al UE nu mai putem spune că nu avem capacitate. Acesta a fost motivul pentru care am intrat în UE – demonstrând că suntem o ţară matură, care ştie să-şi gestioneze singură problemele, care are la dispoziţie nişte mecanisme financiare foarte eficiente din partea Comisiei UE. Tot ce trebuie să facem acum este să creştem dialogul între sectorul guvernamental şi sectorul neguvernamental, să planificăm acţiuni concrete şi să le implementăm.

 

 

 

 

În opinia mea, Conferinţa Naţională HIV/SIDA din acest an este un bun punct intermediar de analiză a ceea ce ne-am propus să realizăm şi a ceea ce n-am reuşit în implementarea activităţilor Programului Naţional de prevenire şi control HIV/SIDA, în contextul unui Program Naţional subfinanţat şi a constrângerilor existente din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Concluzia principală pe care am făcut-o în cadrul conferinţei este că trebuie să accelerăm activităţile pe toate direcţiile, în special cele care ţin de procurarea medicamentelor, procurarea serviciilor inclusiv de la ONG-uri. Este necesar să regândim şi să dezvoltăm acele servicii, care sunt cele mai eficiente. Altfel zis, să investim bani puţini, dar să obţinem un impact maxim posibil. 

Credeţi că avem asemenea capacităţi?

Consider că avem, dar în acelaşi timp trebuie să avem sinceritate şi onestitate personală pentru a aprecia corect ce activităţi merită a fi continuate şi în care activităţi merită să investim pentru a obţine un control mai bun al infecţiei HIV în Moldova. Cu regret, constat că pe lângă capacităţi avem un deficit de timp. Or, în situaţia în care Fondul Global nu va mai putea acoperi finanţarea activităţilor aşa precum a făcut-o înainte, se impune să dezvoltăm un plan de acţiune şi intervenţii urgente. 

Din prezentările colegilor din România şi Ucraina, am observat că ţările vecine au trecut prin aceleaşi dificultăţi, în final, reuşind să găsească soluţii la nivel local pentru menţinerea activităţilor. Credeţi că Republica Moldova ar putea ocoli dificultăţile cu care s-au confruntat aceste două ţări?

Într-adevăr, a fost prezentată experienţa României şi Ucrainei şi în ambele ţări am observat situaţii în care: epidemia HIV a fost scăpată de sub control în rândul grupurilor cu risc sporit de infectare în momentul în care Fondul Global s-a retras din România (statul neavând capacităţi să asigure servicii de profilaxie calitative, axate pe necesităţile grupurilor cu risc sporit de infectare); şi limitarea accesului la tratamentul antiretroviral a mai multor persoane în Ucraina din cauza preţurilor exorbitante a medicamentelor, care au fost procurate din bugetul de stat. Doar câţiva ani mai târziu această problemă a fost soluţionată, reuşind ca din aceleaşi surse financiare să fie trataţi mult mai mulţi pacienţi datorită diminuării preţului la medicamentele antiretrovirale.

Sper că Moldova va ocoli aceste dificultăţi. Avem un Minister al Sănătăţii cu experienţă bună în domeniul procurărilor de medicamente, gestionării Programelor Naţionale din resurse proprii. Mai complicat va fi cu identificarea resurselor financiare şi a mecanismului de contractare a ONG-urilor care să presteze servicii de reducere a riscurilor, îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA. Sunt o fire optimistă şi cred că împreună, cu forţele tuturor partenerilor din domeniu, vom reuşi să găsim cele mai bune soluţii la problemele existente.

 

 

La eveniment au participat circa 180 persoane, care, in baza evaluarii rezultatelor inregistrate de catre partenerii activi in raspunsul national HIV/SIDA in perioada 2012-2013, cat si a provocarilor care se mentin, la finele Conferintei au adoptat o Declaratie comuna, prin care sunt recunoscute rezultatele obtinute pina acum, dar in plus confirma actualitatea angajamentelor trasate de catre Rezolutia Conferintei Nationale HIV/SIDA din anul 2011.