12 miliarde dolari SUA - rezultatele celei cea de-a patra Reuniuni de suplinire a fondurilor globale pentru combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei
O sumă inițială de 12 miliarde dolari SUA au fost promiși în calitate de contribuții din partea a 25
de țări, precum și de la Comisia Europeană, fundații private, corporații și organizații religioase. Această contribuție a reprezentat cea mai mare sumă colectată vreodată în lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei. De data aceasta fost o creștere de 30 la sută peste suma de 9.2 miliarde de dolari (angajamentele făcute în 2010 pentru perioada 2011-2013).
Președintele SUA Barack Obama a proclamat un sprijin puternic pentru Fondul Global în ziua în care a fost lansată cea de-a patra Reuniune de colectare a fondurilor globale pentru combaterea SIDA, tuberculozei și malariei și a îndemnat celelalte țări să atingă contribuția SUA pentru a asigura mult mai multe fonduri în următorii trei ani decât cei 9,2 mln dolari (contribuția Statelor Unite pentru perioada precedență de trei ani). Pentru a oferi o pârghie în asigurarea angajamentelor suplimentare, preşedintele Obama a declarat că Statele Unite vor continua provocarea lansată chiar de SUA de a aloca 1 dolar SUA pentru fiecare 2 dolari contribuiți de alți donatori și va căuta sprijin din partea Congresului pentru o treime din totalul angajamentelor de suplinire a surselor Fondului Global, de până la 5 miliarde dolari SUA.
Secretarul american de stat John Kerry a făcut apel la partenerii din domeniul sănătății din întreaga lume de a utiliza toate instrumentele disponibile pentru a învinge SIDA, tuberculoza și malaria, spunând că responsabilitatea comună a fost singura modalitate de a reuși.
Bill Gates, cofondatorul Fundației Bill&Melinda Gates, a anunțat o nouă contribuție majoră la Fondul Global de până la 500 milioane dolari pentru perioada 2014-2016, inclusiv 300 milioane dolari anunțate anterior, și până la 200 milioane dolari, care vor fi utilizați pentru a egala alte angajamente ale donatorilor.
la adresa sănătății publice reprezentate de SIDA, tuberculoză și malarie în țările în curs de dezvoltare. Angajamentul reprezintă o creștere cu mai mult de 20% comparativ cu anul 2010, atunci când Canada a contribuit cu 540 milioane CAD pentru Fondul Global pentru perioada 2011-2013.

Către 1 decembrie – Ziua Mondială de combatere a SIDA, UNAIDS a lansat Campania globală “Zero discriminare” cu scopul de a mobiliza şi a creşte suportul public pentru eliminarea discriminării faţă de persoanele care sunt infectate şi afectate de HIV/SIDA.
câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace, cheamă spre deschidere şi schimbare, spre eliminarea stigmei şi discriminării faţă de persoanele care trăiesc cu HIV, or fiecare are dreptul să trăiască o viaţă plină de demnitate. “Zero discriminare” este unul din elementele principale, care poate contribui la atingerea celorlalte deziderate: “Zero cazuri noi de infectare cu HIV”, “Zero decese cauzate de SIDA”.
Opinie pe marginea Conferinţei Naţionale HIV/SIDA 2013, exprimată de Liliana Caraulan, coordonator de program la Centrul PAS, membră a Comitetului Organizatoric al Conferinţei
de discuţii paralele focusate pe prevenire, diagnosticare, tratament, îngrijire şi suport în domeniul HIV, coinfecţii, atingerea celor trei de “zero”, precum şi sesiuni de master class, moderate de experţi de valoare. Este îmbucurător faptul că evenimentul s-a desfăşurat cu participarea reprezentanților ministerelor Sănătății; Muncii, Protecției Sociale și Familiei; Educaţiei; Finanțelor; Ministerului Afacerilor Interne; a organizaţiilor societăţii civile şi a comunităţii persoanelor infectate şi afectate de HIV/SIDA, care au manifestat interes pentru toate subiectele abordate, venind cu anumite întrebări şi comentarii, pe marginea rapoartelor prezentate. Evenimentul a servit drept platformă pentru prezentarea realizărilor, provocărilor şi perspectivelor în domeniu și a oferit oportunități pentru dialog structurat cu privire la problemele majore cu care se confruntă răspunsul naţional la HIV.
Conferința Națională HIV/SIDA și-a încheiat lucrările cu recunoaşterea faptului că în pofida eforturilor depuse și a rezultatelor obținute pe parcursul ultimilor doi ani în domeniul prevenirii şi controlului HIV/SIDA, angajamentele luate în cadrul Conferinței HIV/SIDA 2011 nu au fost realizate pe deplin și implementarea responsabilităţilor asumate anterior rămâne actuală pentru viitorul apropiat. Mă refer aici, în primul rând, la reducerea volumului de finanţare din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei şi, respectiv, la necesitatea preluării de către stat a finanțării serviciilor acoperite anterior, parțial sau exclusiv, din resursele donatorului extern.
Ecoul Conferinţei Naţionale cu Teodora Rodiucov, şeful serviciului sănătate, Primăria municipiului Bălţi
Pe parcursul lunii decembrie, Asociația “Tinerii pentru Dreptul la Viață” (filiala Bălți) a lansat acțiunea de binefacere „De Crăciun să facem loc în viaţa noastră carității”.


că am găsit contact în sensul de a ne auzi unii pe alţii, dar am înţeles că înainte ne aşteaptă discuţii sincere, fără de care nu ne vom putea mişca nicăieri înainte. Am înţeles şi responsabilitatea pe care o avem cu toţii pentru ca schimbările aşteptate să se producă cu adevărat. Ceea ce încerc să conştientizez acum pentru mine şi pentru organizaţia pe care o reprezint este că trebuie să ne focusăm pe un singur scop – oprirea epidemiei. Dacă nu vom avea un singur scop major, putem aluneca uşor în procesele de dezvoltare a programelor, altor iniţiative, care ne vor lua mult timp şi ne vor abate de la scopul propus. Avem nevoie de o ţintă clară, spre care să mergem foarte siguri şi motivaţi. Aceasta ne va determina să monitorizăm şi să evaluăm tot ce am realizat, pentru a cunoaşte dacă ne apropiem de scopul propus sau nu. Dacă nu ne apropiem – va trebui să schimbăm direcţia, acţiunile, strategiile. Scopul final ne va fi unul foarte clar: stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova.
Este prima Conferinţă Naţională HIV/SIDA la care particip în Republica Moldova şi sunt foarte impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în acest domeniu. Apreciez foarte mult faptul că reprezentanţii ministerelor (structurilor guvernamentale) au participat la această platformă de discuţii cu societatea civilă. M-a impresionat şi felul în care reprezentanţii ONG-urilor conştientizează problemele existente şi se implică în rezolvarea lor. Pe de altă parte, am observat şi barierele care există, în special cele financiare. Recunosc o situaţie similară din România. Ministerul Sănătăţii este obligat să prioritizeze şi să distribuie banii nu doar pentru HIV, dar şi pentru celelalte maladii, pentru că are responsabilitate pentru întreaga populaţie din Moldova. La fel, cum şi Ministerul Sănătăţii din România are aceeaşi responsabilitate în faţa cetăţenilor. Totuşi, fondurile financiare necesare pentru gestionarea crizei infecţiei HIV şi tuberculozei sunt insuficiente şi este necesar să fie crescute pe viitor, deoarece vorbim despre o problemă de sănătate publică. Diferenţa între sănătatea publică şi alte maladii este că infecţia HIV (asemeni tuberculozei, hepatitei C) nu afectează doar nişte grupuri vulnerabile, ci au potenţialul de a afecta întreaga societate. Din această cauză, pe termen lung, este obligatoriu ca autorităţile să gândească strategic şi să ţină cont de colaborarea cu organizaţiile societăţii civile şi de susţinerea lor. Până în prezent ONG-urile au reuşit să atragă fonduri internaţionale pentru soluţionarea problemelor, dar aceasta nu va mai fi atât de uşor în viitor.
sintetice). Ca urmare, a crescut numărul de injectări pe zi per persoană şi, în contextul scăderii accesului la echipamentul steril de injectare, a crescut numărul persoanelor infectate cu HIV. Pentru exemplificare: dacă între 2007 şi 2010 au fost înregristrate 28 cazuri noi de HIV în rândul UDI, din 2011 până în prezent au fost înregistrate peste 500 cazuri şi până la sfârşitul anului curent această cifră ar putea ajunge la 600 cazuri. Volumul serviciilor oferite s-a redus foarte mult în ultimii trei ani. Dacă în 2009 acopeream 9000 persoane, acum acoperim în jur de 5000 persoane cu un număr mai mic de seringi. Consider că am atins un punct critic al epidemiei şi din acest considerent este necesară aplicarea unor măsuri urgente. Dacă nu acţionăm acum, s-ar putea să avem probleme grave pe viitor, care vor creşte atât costurile de vieţi umane, cât şi costurile în bani. Alte probleme vor putea apărea şi pe segmentul coinfecţiilor (TB/HIV), cazul prezentat de Republica Moldova.
aceleaşi dificultăţi, în final, reuşind să găsească soluţii la nivel local pentru menţinerea activităţilor. Credeţi că Republica Moldova ar putea ocoli dificultăţile cu care s-au confruntat aceste două ţări?