Timp de trei săptămâni, participantele au învăţat cât de importantă este comunicarea în prevenirea tuberculozei, cum să medieze şi să soluţioneze o situaţie de conflict; ce este ascultarea activă şi asertivitatea; cum pot fi diminuate efectele negative ale conflictelor etc. – toate prin prisma profilului psihologic al bolnavului de tuberculoză. Iată câteva opinii, înregistrate la sfârşitul cursului de instruire.

Rodica Nicoară, Chişinău: “Acest seminar ne-a învaţat să comunicăm mai eficient cu diferiţi pacienţi, în special, cu cei agresivi”.
Lidia Graur, Floreşti: “Cunoştinţele acumulate la training ne va ajuta să comunicăm mai uşor în activitatea noastră cu pacienţii”.
Lilia, Ocniţa: “Chiar dacă am experienţă de o viaţă în calitate de asistent medical, informaţiile pe care le-am primit sunt foarte binevenite”.

Cursul de instruire pentru asistentele medicale a fost organizat cu suportul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate în cadrul proiectului: “Sporirea rolului pacientului şi a comunităţii în controlul tuberculozei în Moldova”, finanţat de către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Informaţie adaptată după www.afi.md

Scopul concursului a fost de a intensifica rolul mass-media în elucidarea tematicii HIV/SIDA/infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) pentru informarea publicului larg despre necesitatea şi importanţa prevenirii infecţiei HIV/SIDA/ITS, reducerea stigmei şi discriminării faţă de persoanele infectate cu HIV.
Membrii juriului (specialişti din domeniul sănătăţii şi specialişti în comunicare) au apreciat materialele expediate la concurs prin prisma următoarelor criterii: relevanţa informaţiei, documentarea profundă, veridicitatea şi imparţialitatea informaţiei, respectarea normelor etice şi a terminologiei internaţionale aprobate vis-a-vis de HIV şi SIDA, accesibilitatea informaţiei pentru auditoriul ţintă şi conlucrarea cu specialiştii în domeniu. În rezultatul examinării şi evaluării materialelor înaintate la concurs, au fost oferite 7 premii şi o menţiune, după cum urmează:

Secţiunea TV
Locul I – Maria Marian, Jurnal TV
Locul II – Irina Şlaeva, LIK TV, Râbniţa

Secţiunea Radio
Locul I – Iulia Buzenco, Radio Moldova
Locul II – Olga Stăvilă, Radio Moldova

Presa scrisă
Locul I – Artiom Radu, corespondent la ziarele: „Drapelul Muncii”, „Tribuna Copiilor”, „Adevărul de Anenii-Noi”, revistele: „Orizont” şi „Fără tabu” din Anenii-Noi.
Locul II – Marina Coval, ziarul „Spros i predlojenie”, Bălţi

Categoria agenţii de presă/reviste electronice

Locul I - Natalia Ghilaşcu, Portalul Discriminare.MD

Menşiune specială
Tatiana Guţu, Radio Vocea Basarabiei

Violeta Teutu, consultant în coordonare şi comunicare din cadrul Secretariatului Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA, membră a juriului, a felicitat premianţii, remarcând calitatea materialelor prezentate la concurs şi numărul mai mare de participanţi la ediţia din acest an, inclusiv de pe malul stâng al Nistrului. Dna Teutu a remarcat faptul că jurnaliştii au lucrat mai mult în teren, au consultat mai multe surse, informaţia fiind mult mai documentată şi argumentată.

Jurnaliştii, la rândul lor, au mulţumit organizatorilor pentru posibilitatea de a participa la un asemenea concurs, exprimându-şi opinia că vor rămâne fideli acestei teme în activitatea lor de mai departe.

Concursul „HIV şi SIDA – documentează-te, informează-te, protejează-te!” a fost organaizat de Reprezentanţa în Moldova a Fundaţiei SIDA Est-Vest (AFEW), cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, sub egida Ministerului Sănătăţii din Republica Moldova.

Potrivit Liliei Todiraşcu, şef secţie „Studii comportamentale” (Centrul Naţional de Management în Sănătate), colectarea datelor pentru acest Studiu a început în octombrie 2012 în contingentele deţinuţi şi consumatorii de droguri. Colectarea datelor în rândul FSC şi BSB este planificată pentru luna februarie 2013.

Studiul este bazat pe chestionar (interviu faţă în faţă) pentru componenta comportamentală, combinat cu testarea calitativă la prezenţa anticorpilor la infecţii – componenta biologică. Instrumentul de colectare a datelor este ajustat la necesităţile de raportare naţională şi internaţională (indicatorii UNGASS pentru epidemiile concentrate) şi asigură comparabilitatea regională a rezultatelor.

Conţinutul chestionarului a fost prezentat şi discutat la sedinţele GTL „Grupuri vulnerabile” (CNC TB/SIDA), după care a fost supus pre-testării şi ajustării la rezultatele pre-testării. În scopul asigurării respectării condiţiilor de anonimat/confidenţialităţii, ca urmare a participării în studiu, instrumentul de colectare a datelor este codificat.

În dependenţă de contingentul populaţiei participante la studiu, există mai multe locaţii de desfăşurare a colectării datelor pentru cercetare: pentru CDI (Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Râbniţa); pentru FSC (Chişinău, Bălţi); pentru BSB (Chişinău, Bălţi); pentru deţinuţi (14 penitenciare de pe malul drept al râului Nistru).

Studiul IBBS se desfăşoară în cadrul Programului naţional de prevenire şi control al HIV/SIDA/ITS pentru anii 2011-2015. Partenerii de implementare ai acestui studiu sunt organizaţiile guvernamentale (Centrul Naţional de Management în Sănătate al Ministerului Sănătăţii al RM, Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Centrul de Sănătate Publică Bălţi, Centrul SIDA Tiraspol, Departamentul Instituţii Penitenciare al Ministerului Justiţiei al RM); organizaţiile neguvernamentale („Reforme medicale”, „Viata Noua”, Centrul Prietenos Tinerilor „ATIS”, „Gender Doc_M”, „Zdorovoe budushee”, „Trinity”).

Rezultatele Studiului vor oferi dovezi despre impactul proiectelor desfăşurate pentru grupurile populaţiei cu risc de infectare; vor prezenta indicatorii de succes ai proiectelor şi vor elucida domeniile problematice ale acestor contingente ale populaţiei; vor identifica intervenţiile prioritare pentru grupurile respective. De asemenea, se preconizează ca cercetarea respectivă să constituie un instrument de politici şi pledoarie pentru generarea datelor comparative cu privire la riscurile comportamentale.

Studiul este realizat cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Granturile consolidate pentru TB şi HIV), prin intermediul IP UCIMP RSS şi suportul UNAIDS, UNICEF, UNODC şi Fundaţia Soros-Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

Potrivit Silviei Munteanu, director al Reprezentanţei în Moldova a Fundaţiei SIDA Est-Vest (AFEW), la concurs au aplicat 16 reprezentanţi mass media (jurnalişti care activează în presa scrisă, la posturile de radio, televiziune, agenţiile de presă şi reviste electronice naţionale şi locale), care au prezentat peste 80 de materiale la tematica HIV/SIDA. Scopul concursului a fost de a intensifica rolul mass-media în elucidarea tematicii HIV/SIDA/infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS) pentru informarea publicului larg despre necesitatea şi importanţa prevenirii infecţiei HIV/SIDA/ITS, reducerea stigmei şi discriminării faţă de persoanele infectate cu HIV. 

Membrii juriului (specialişti din domeniul sănătăţii şi specialişti în comunicare) au apreciat materialele expediate la concurs prin prisma următoarelor criterii: relevanţa informaţiei, documentarea profundă, veridicitatea şi imparţialitatea informaţiei, respectarea normelor etice şi a terminologiei internaţionale aprobate vis-a-vis de HIV şi SIDA, accesibilitatea informaţiei pentru auditoriul ţintă şi conlucrarea cu specialiştii  în domeniu.

În rezultatul examinării şi evaluării materialelor înaintate la concurs, au fost oferite 7 premii şi o menţiune. Cine sunt premianţii concursului din acest an – aflaţi în paginile Buletinului Informativ din luna decembrie curent.

Vizita este o acţiune organizată de Secretariatul CNC TB/SIDA, în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional CNC TB/SIDA referitor la supervizarea granturilor Fondului Global pentru componentele TB/SIDA, implementate în Republica Moldova de către Recipienţii Priincipali (IP UCIMP RSS şi Centrul PAS) şi subrecipienţii acestora.

Ca puncte de destinaţie pentru actuala vizită de supervizare au servit: Centrul Social Regional de susţinere a persoanelor care trăiesc cu HIV din Tiraspol (proiect implementat de Centrul PAS) şi Spitalul de tuberculoză din Bender şi Laboratorul de referinţă din aceeaşi localitate (proiecte susţinute de IP UCIMP RSS).

Cu detalii vom reveni în Buletinul Informativ , ediaţia lunii decembrie.

Prezent la eveniment, dl Andrei Usatîi, Ministru al Sănătăţii,a menţionat că Proiectul „mSănătate” este absolut nou pentru Republica Moldova şi este implementat de către compania Moldcell, Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Institutul de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială, Centrul Naţional de Management în Sănătate, sub egida Ministerului Sănătăţii. Serviciile „mSănătate” includ: „mSupraveghere tratament” – adresat pacienţilor care se tratează de tuberculoză şi persoanelor care se află în tratament ARV şi tratament profilactic, precum şi „mGraviditate fără risc” –  adresat femeilor gravide şi lăuzelor.

Rodica Verbeniuc, şef secţie comunicări corporative ÎM Moldcell SA a opinat că conceptul serviciilor „mSănătate”  a fost iniţiat în urma studierii cazurilor de succes de implementare a asistenţei medicale prin SMS în alte ţări. Astfel, există dovezi clare că prin utilizarea tehnologiilor mobile (transmiterea mesajelor de notificare despre administrarea medicamentelor la ore exacte, conform indicaţiilor medicului; respectarea graficului vizitelor la medic; continuarea tratamentului până la vindecarea completă) se poate de redus rata abandonului şi de crescut rata de cazuri tratate cu succes. Referindu-se la costurile de implementare a serviciilor „mSănătate”, dna Verbeniuc a menţionat că Moldcell pune la dispoziţia pacienţilor cu tuberculoză şi celor care vor deveni beneficiari ai Proiectului, 2000 de telefoane mobile şi 3000 de cartele SIM. De asemenea, toate SMS-urile expediate pe parcursul a doi ani de beneficiarii Proiectului vor fi gratiuite.  

Potrivit dlui Dorin Rotaru, director al Institutului  de Sănătate şi Asistenţă Medico-Socială (ISAMS), serviciile „mSănătate” vor avea un rol de asistent medical, simplificând astfel munca medicilor, care sunt prinşi cu completarea unui volum prea mare de documentaţie medicală. Serviciile „ mSănătate” îşi propun să contribuie la sporirea calităţii actului medical prin intermediul unei administrări sistematice a informaţiilor, care se adresează direct pacienţilor.

Liliana Domente, director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”şi coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei, a reiterat, la rândul său, că pune mari speranţe în implementarea cu succes a acestei aplicaţii, în special, în rândul pacienţilor mai puţin compleanţi până acum – consumatorii de alcool şi consumatorii de droguri. „Scopul noilor servicii este de a trezi interesul pacienţilor pentru urmarea până la vindecare a tratamentului tuberculozei, de a nu le permite să întrerupă şi să abandoneze tratamentul. Tuberculoza este o maladie care se tratrează o perioadă îndelungată, deaceea şi rezultatele vor fi vizibile peste 1-2 ani. Sper ca prin intermediul telefoniei mobile (a SMS-urilor de informare şi educare, transmise repetat, pe care le vor primi pe toată durata aflării în tratament) să fie sensibilizaţi şi influenţaţi pozitiv asupra aderenţei la tratament”, a concluzionat Liliana Domente.

Serviciile „mSănătate” în Republica Moldova sunt considerate cu un grad înalt de confidenţialitate şi vor fi disponibile exclusiv pentru abonaţii Moldcell.

Informaţie de Victoria Tataru

P.S. Cu mai multe detalii vom reveni în Buletinul Informativ din luna decembrie curent.

Recent, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA a fost informat despre aprobarea continuării finanţării Programului naţional de control al tuberculozei (PNCT) de către Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei pentru următoarea perioadă (anii 2013-2015). Cum aţi primit Dumneavoastră această informaţie în calitate de coordonator PNCT şi director al Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”?

Liliana Domente: Evident, am primit-o cu bucurie, ceea ce înseamnă că activităţile legate de diagnosticul şi tratamentul tuberculozei vor fi acoperite din sursele externe până în anul 2014, iar unele activităţi ce ţin de acordarea suportului pacienţilor vor fi extinse până în 2015. În acelaşi timp, menţionăm că începând cu 2013, din bugetul de stat, se prevede alocarea surselor pentru acoperirea  tratamentului tuberculozei cu preparate de linia întâi şi, parţial, pentru acoperirea serviciilor de diagnostic prin microscopie. În perioada de tranziţie (trecere de la finanţarea externă la cea de stat) este necesar să ne asigurăm că ţara va reuşi să-şi asume treptat responsabilitatea pentru preluarea finanţării activităţilor de bază a Programului naţional de control al tuberculozei, cum ar fi diagnosticul şi tratamentul.

Suntem la finele celui de-al doilea an de implementare a Programului naţional de control al tuberculozei (2011-2015) în Republica Moldova. Care ar fi principalele rezultate obţinute pe parcursul acestui interval de timp?

Liliana Domente: În primul rând, aş menţiona accesul universal la metodele rapide de diagnostic a tuberculozei rezistente (TB MDR), în special, implementarea metodei GeneExpert, prin care se confirmă rezistenţa la tuberculoză. La moment, în republică, există un sistem de laboratoare bine structurat, care permite diagnosticarea rapidă a TB MDR în teritorii. În rezultatul accesului universal la aceste servicii, este în creştere numărul pacienţilor diagnosticaţi cu tuberculoză rezistentă, ceea ce ne permite să-i încadrăm la timp în tratamentul TB MDR corespunzător.  Făcând o analiză a situaţiei epidemiologice pe 9 luni ale anului curent, constatăm că rata de succes al tratamentului în 2012 este cu 3% mai mare printre cazurile clasice decât în aceeaşi perioadă a anului 2011 ( 57,3% comparativ cu 54%). Aceasta a fost posibil şi graţie creării reţelei centrelor comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză în zece teritorii-pilot din ţară (Străşeni, Orhei, Rezina, Glodeni, Ungheni, Hânceşti, Ialoveni, Criuleni, Cahul, Râbniţa), care şi-au început activitatea în vara anului trecut şi datorită cărora putem menţiona că mulţi pacienţi au fost reîntorşi în tratament. Totodată, în aceeaşi perioadă de referinţă, rata de abandon al tratamentului a scăzut cu 2-3 % (8,8 % faţă de 12% în anul 2011). Sunt primele rezultate intermediare de impact pe care le avem, dar rămâne să urmărim evoluţia situaţiei în continuare. La capitolul suportul pacienţilor bolnavi de tuberculoză, este de remarcat că începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011 au început să primească ajutor social şi pacienţii cu TB clasică, nu doar cei cu TB MDR.  

Referindu-ne la controlul coinfecţiilor, trebuie să menţionez că dacă în anii precedenţi pacienţii diagnosticaţi cu tuberculoză nu erau încadraţi în tratamentul antiretroviral (ARV), în prezent, aceştia sunt testaţi la HIV şi cei care necesită tratament specific antiretroviral sunt luaţi în tratament.

Eforturi sporite au fost întreprinse în ultimii ani şi pentru informarea populaţiei despre tuberculoză. Campaniile de comunicare ce derulează în fiecare an în Moldova au scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a-i determina pe oameni să consulte medicul în cazul suspectării anumitor simptome caracteristice tuberculozei.

O intervenţie nouă a PNCT este orientarea spre tratamentul în condiţii de ambulator al pacienţilor bolnavi de tuberculoză. Este un proiect pilot, ce a demarat în vara anului 2012 în două localităţi (Orhei şi Cahul). Rezultatele pe care le vom obţine sperăm să îi convingă atât pe pacienţi, cât şi pe lucrătorii din sistemul medical, că această metodă este mult mai cost-eficientă. La moment, implementarea proiectului este dificilă din cauza mentalităţii vechi precum că tuberculoza se tratează în staţionar, iar pacienţii bolnavi de TB MDR trebuiesc izolaţi. Adevărul este că pericol nu prezintă pacientul care se află în tratament, ci persoana care nu este depistată la timp şi fiind bolnavă (purtătoare de TB) prezintă o sursă de infecţie pentru cei din jur. Convingerea mea este că viitorul aparţine tratamentului de ambulator al tuberculozei.

În cadrul ultimei şedinţe a CNC TB/SIDA v-aţi referit la mai multe provocări de ordin social, economic, comportamental etc., cărora R. Moldova trebuie să le facă faţă pentru atingerea indicatorilor stabiliţi. Cum putem asigura succesul implementării PNCT pentru perioada 2011-2015?

Liliana Domente: Tuberculoza este o boală socială şi provocarea cea mai mare o constituie criza social-economică. În Europa de Vest tuberculoza a început să scadă înaintea apariţiei preparatelor antituberculoase. Acest exemplu ne orientează spre ideea că aspectul social contează foarte mult. Pe plan comportamental, evident, trebuie să continuăm activităţile de informare pentru a convinge populaţia să consulte medicul la suspectarea primelor simptome caracteristice tuberculozei, pentru a nu lăsa ca boala să fie diagnosticată în stadii avansate, când se supune mai greu tratamentului şi când persoanele bolnave pot transmite uşor infecţia celor cu care vin în contact. Referitor la aspectele de finanţare, Programul naţional de control al tuberculozei are un deficit de buget de 35 %. Ca să atingem indicatorii stabiliţi trebuie să existe şi o acoperire financiară adecvată. Sperăm că pe parcursul următorilor ani vor fi acoperite activităţile pentru cele trei obiective principale: diagnosticul, tratamentul şi suportul social al pacienţilor.

La aceste aspecte principale ce ţin de implementarea PNCT în Republica Moldova şi anume – diagnosticarea persoanelor cu tuberculoză şi acordarea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză, am dori să ne referim în continuare. Realitatea din ultimii ani ne arată că reuşim să diagnosticăm, dar nu şi să tratăm. Este aşa sau altfel?

L.Domente: Deficienţele care există se referă atât la diagnosticare, cât şi la tratament şi explicaţia trebuie găsită în mecanismul de conclucrare a diferitor structuri implicate în controlul tuberculozei. Tratamentul tuberculozei este de durată (6 şi 24 de luni) şi pentru ca pacienţii să se menţină şi să urmeze tratamentul până la sfârşit este necesară o mai bună conlucrare a tuturor actorilor implicaţi în controlul TB (asistenţa medicală primară, serviciul de ftiziopneumologie, inclusiv comunitatea) pentru a-i ajuta pe pacienţi să se trateze de această boală. Tuberculoza nu este o sentinţă, dar o maladie care se tratează şi pacientul nu trebuie izolat, dar susţinut de medic, de familie, colegi, prieteni etc. Nimeni nu este protejat de riscul de a se îmbolnăvi de tuberculoză.

Cine, în opinia Dvs., se face mai mult vinovat de eşecul tratamentului tuberculozei: prestatorii de servicii medicale (începând cu medicii de familie) sau pacienţii cu tuberculoză, care nu conştientizează că sănătatea este, în primul rând, o responsabilitate personală? 

Liliana Domente: Consider, cu toţii avem o parte de vină în situaţia creată: începând cu serviciul medical şi terminând cu pacienţii. Carenţele cele mai mari ţin de asigurarea tratamentului strict supravegheat. Foarte mult depinde de atitudinea pacientului faţă de sănătate, dar, până la urmă, serviciul medical este responsabil de controlul acestei infecţii în ţară. 

Cine ar putea să contribuie la schimbarea situaţiei? Cine ar trebui să aibă rolul de lider în controlul tuberculozei în Republica Moldova (Asistenţa Medicală Primară, Centrele Medicilor de Familie, specialiştii  ftiziopneumologi, ONG-urile, mass media, comunitatea, pacienţii)?

Liliana Domente: Fiind parte a sistemului sănătăţii, nu aş putea delega aceste responsabilităţi altor structuri. Consider că sistemul sănătăţii îşi are rolul său important în controlul tuberculozei. Totodată, de unul singur, s-a dovedit a fi neputincios în faţa provocărilor legate de tuberculoză. De aceasta, este necesar ca fiecare structură să îşi conştientizeze rolul pe care îl are în combaterea acestei maladii şi să fie responsabilizat de sarcinile pe care le are.

Ce ne puteţi spune despre vizitele pe care le organizaţi în teritoriu cu scopul monitorizării acţiunilor de control al tuberculozei de către prestatorii de servicii medicale de diferite niveluri?

Liliana Domente: Într-adevăr, există o echipă de monitorizare şi evaluare a Programului naţional de control al tuberculozei, care, merge prin toate raioanele republicii şi face anumite recomandări specialiştilor din domeniu (ftizopneumologilor, medicilor de familie). Totuşi, echipa respectivă nu are împuternicirea de a influenţa asupra carenţelor care au fost depistate, pentru a fi ulterior înlăturate. Echipa de monitorizare şi evaluare vine cu recomandări, dar rămâne ca administraţia instituţiei să îşi asume responsabilitatea şi să ia în calcul recomandările propuse.

Pe parcursul lunii octombrie curent (8-11 octombrie), Republica Moldova a fost gazda unui atelier regional pe problemele tuberculozei, eveniment organizat sub egida Biroului European al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii OMS  şi al Parteneriatului Stop TB. Ce ne puteţi spune despre acest eveniment?

Liliana Domente: A fost un eveniment cu participare internaţională, care a avut drept scop evaluarea planurilor naţionale pentru controlul tuberculozei a ţărilor participante (Azerbaidjan, Albania, Armenia, Belarus, Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Moldova, România, Serbia, Tadgikistan, Uzbekistan, Ucraina). Delegaţia din Republica Moldova a prezentat Programul naţional pentru controlul tuberculozei pentru 2011-2015, care a fost recunoscut ca unul bine structurat, ce răspunde necesităţilor ţării. Rămâne deja să progresăm în implementarea acestui plan de acţiuni.

De aproximativ un an, Vă aflaţi în fruntea Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” şi, în paralel, deţineţi poziţia de coordonator al Programului naţional de control al tuberculozei. Cum e să porţi pe umeri toată această responsabilitate? Vă întreb, pentru că, din câte ştiu, sunteţi prima femeie aleasă în aceste două funcţii...

Liliana Domente: Nu este uşor şi sunt conştientă de faptul că îmi asum o mare responsabilitate pentru tot ce urmează să realizez. Întrucât am activat în domeniul tuberculozei şi mai înainte, cunosc problemele care există din interior, nu din auzite. Mizez pe echipa nou-creată, pentru că foarte mult depinde şi de echipa pe care o ai în spate.  Sper cu bună înţelegere, chibzuinţă să reuşim să dăm un impuls nou activităţilor din domeniul tuberculozei şi să contribuim la promovarea acelor reforme, care se lasă prea mult timp aşteptate pe acest segment.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!                                     

 A intervievat Victoria Tataru

În cadrul întâlnirilor, au fost discutate chestiuni ce ţin de: negocierea granturilor TB şi HIV recent aprobate de către Fondul Global; discutarea performanţelor activităţilor granturilor, a indicatorilor, a planului de procurări şi a bugetului prevăzut.

Reprezentanţii Fondului Global au avut o întâlnire şi cu dl Andrei Usatîi, Ministrul Sănătăţii, în cadrul întrunirii fiind discutate condiţiile de semnare a acordurilor de grant pentru implementarea acestora în contextul răspunsului naţional la tuberculoză şi HIV/SIDA.

Din componenţa delegaţiei Fondului Global au făcut parte: Tatiana Vinichenko, manager de portofoliu pentru Republica Moldova; Serghei Polovkin, specialist în finanţe;  David Kokiashvili, specialist în monitorizare şi evaluare şi Tanaka Ndowa, coordonator de program la Fondul Global.

Propunerile parvenite pe adresa concursului au fost examinate de o comisie de experţi, care, în final au desemnat 28 de premianţi.

Aceştia sunt: Lilia Fiodorova, Dispensarul Republican de Narcologie; Alexandra Barbaneagră, UPS „Ion Creangă”; Andrei Iepure, protoiereu, Cahul; Maria Croitoru, IMSP CMF Cantemir; Ludmila Timofti, inspector şcolar, Direcţia de învăţământ Călăraşi; Svetlana Chifa, Direcţia generală, Protecţia Drepturilor Copilului, mun Chişinău; Antoniţa Fonari, ONG “Tineri şi liberi”; Svetlana Cerlat, Spitalul raional Străşeni; Artur Bufneac, coordonatorul proiectului muzical “Aftershow”; Svetlana Ciobanu, Centrul Comunitar „Pas cu Pas”, or. Cahul; Alexandru Curaşov, A.O. “Iniţiativa Pozitivă”; Natalia Ghilaşcu, mass media, redactor șef, portalul de știri “Discriminare.md”; Ala Iaţco, Asociaţia ”Tinerii pentru dreptul la viaţă”, Bălţi; Vitalie Slobozian, coordonator Programul de Reducere a Riscurilor, Fundaţia Soros-Moldova; Nicoleta Darabanda (Dara), interpretă; Arcadie Astrahan, consultant pentru drepturile omului şi sănătate, UNDP; Irina Serdiuc, secretar, Primăria şi Consiliul Municipal Bălţi; Svetlana Plămădeală, Director de Program HIV, UCIMP; 

În cadrul concursului a fost acordat un premiu post-mortem Valeriei Dmitrienco de la Centrul Naţional de Sănătate Publică. Premiul de excelenţă “Panglica Roşie 2012” a fost oferit dnei Maria Ţurcan de la A.O. „Miloserdie” din Bender. Nicolae Bodrug, Penitenciarul 18 Brăneşti, DIP; Alexandru Goncear, Centru SIDA, Tiraspol; Alexandr Tarnavschii, primăria or. Comrat; Vera Lefter, Centrul de Sănătate Publică, Călăraşi; Aliona Plămădeală, medic-infectionist, Spitalul raional Ştefan Vodă; Ghenadie Vlaicu, lucrător social pentru raioanele Teleneşti şi Nisporeni; Liliana Caraulan, coordonator Program HIV, Centrul PAS; Anatolii Bilîc de la A.O. „Miloserdie”, Bender.

O noutate a evenimentului a fost vernisarea expoziţiei de fotografii “Daca aș fi HIV pozitiv…” cu implicarea mai multor artiști, actori, interpreţi și personalităţi publice. Acestea au venit cu mesaje pentru adoptarea unui comportament responsabil faţă de infecţia HIV şi a unei atitudinii nediscriminatorii faţă de persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA.

Festivitatea de premiere a inclus şi lansarea în premieră a clipului muzical “Жить Выбираем!!, semnat de DARA & Carla’s Dreams. Interpreta a devenit ambasadoarea ”Panglicii roșii” în Republica Moldova. Videoclipul muzical poate fi accesat la linkul http://studioz.md/panglica-rosie-2012-2/

În cadrul evenimentului “Panglica Roşie” a fost lansată iniţiativa de colectare a fondurilor pentru renovarea salonului pentru copiii HIV-pozitivi de la Spitalul de boli infecţioase din mun. Bălţi. Acţiunea a fost continuată în cadrul altor evenimente sociale, organizate cu prilejul Zilei de Unu Decembrie – Ziua Mondială de combatere a SIDA.

“Panglica Roşie” reprezintă simbolul global al mişcării împotriva HIV/SIDA. Premiul este destinat persoanelor care demonstrează implicare şi liderism în reducerea răspândirii şi impactului maladiei SIDA la nivel naţional. În Republica Moldova, în acest an, s-a desfăşurat a patra ediţie a concursului.

Informaţie de Victoria Tataru