În deschiderea evenimentului, Valentina Buliga, Ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a reiterat că pe plan global, cauza principală a deceselor în rândul femeilor de vârstă reproductivă este HIV/SIDA şi, Republica Moldova, la acest compartiment, nu reprezintă o excepţie. Începând cu anul 2002, procesul epidemic al infecţiei HIV este caracterizat printr-o intensificare a transmiterii infecţiei pe cale heterosexuală, ceea ce le face pe femei mult mai vulnerabile la această infecţie. Vulnerabilitatea femeilor este determinată de o combinaţie de factori biologici, care le fac mai sensibile la această infecţie, precum şi de inegalităţile de gen specifice, care se caracterizează adeseori printr-o putere limitată a femeilor de a negocia nişte relaţii sexuale mai sigure în relaţiile cu partenerul/soţul infidel.
Rezultatele studiului relevă faptul că femeile din zonele rurale sunt cu mult mai dezavantajate în comparaţie cu femeile din zona urbană vizavi de expunerea la violenţă în familie. În acelaşi timp, bărbaţii sunt cei care apelează la serviciile de sănătate într-o proporţie mai mică decât femeile şi au nivele de educaţie mai mici în comparaţie cu ale femeilor.
Studiul mai conchide că normele de gender ale populaţiei prezintă o societate emancipată vizavi de drepturile femeii de a-şi exercita rolul egal în obţinerea educaţiei, angajării şi participării depline în viaţa socială şi, pe de altă parte, o societate patriarhală atunci când vine vorba de rolul femeilor în viaţa privată şi în familie. Evaluarea normelor sexuale de gender demonstrează că jumătate din bărbaţi au drepturi sexuale extinse de a întreţine relaţii extraconjugale, acest lucru expunând femeile căsătorite unei vulnerabilităţi sporite la HIV. Sexul cu risc sporit este aparent practicat de o proporţie mică de populaţie, însă atunci când are loc, în jumătate din cazuri nu este sex protejat. Migranţii practică sexul cu risc sporit şi neprotejat în proporţii mai mari în comparaţie cu populaţia generală.
Referindu-se la metodologia de realizare a studiului, Alexandrina Ioviţă, consultant în monitorizare şi evaluare UNAIDS Moldova a menţionat că aceasta a fost adaptată la contextul Republicii Moldova. O primă etapă în realizarea studiului a fost cercetarea experienţelor similare din alte ţări, studiul naţional înglobând o analiză documentară atât a programelor şi politicilor existente, cât şi a altor studii şi evaluări care prevăd aspectele gender.
Studiul „Vulnerabilitatea femeilor din Republica Moldova la HIV şi SIDA” este considerat reprezentativ pentru malul drept al râului Nistru, colectarea datelor fiind realizată pe un eşantion de 1969 persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani. Colectarea datelor a început în august 2009 şi a finalizat la sfârşitul aceluiaşi an, primul raport în baza cercetărilor efectuate fiind prezentat în martie 2010.
Cercetarea cantitativă a studiului a fost bazată pe chestionar. Cercetarea calitativă a fost realizată în baza a 10 focus-grupuri cu participarea persoanelor identificate drept cele mai vulnerabile printre populaţia generală (migranţii, tinerii, în special, din zonele rurale, unde s-a constat o violenţă domestică prevalentă). Rezultatele focus-grupurilor au permis, ulterior, specialiştilor din domeniu să lucreze asupra elaborării Planului operaţional al Programului naţional de control şi profilaxie HIV/SIDA/ITS sub aspectul identificării tipurilor de intervenţii, care ar fi mai eficiente în transmiterea mesajelor adresate populaţiei generale, precum şi anumitor grupuri de persoane.
Studiul a apărut în cadrul proiectului „Lansarea agendei gender în contextul HIV în Republica Moldova” şi este rezultatul unui parteneriat veritabil creat între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Centrul Naţional de Management în Sănătate şi Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) în Moldova.
Lansarea studiului a avut loc în cadrul Campaniei internaţionale „16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen” (care în acest an se desfăşoară sub genericul „Uniţi pentru o societate fără violenţă”) şi a Zilei Mondiale de combatere a SIDA, care în Republica Moldova a decurs sub genericul „Cu HIV sau fără HIV – egali în drepturi”.
Rezultatele studiului relevă faptul că femeile din zonele rurale sunt cu mult mai dezavantajate în comparaţie cu femeile din zona urbană vizavi de expunerea la violenţă în familie. În acelaşi timp, bărbaţii sunt cei care apelează la serviciile de sănătate într-o proporţie mai mică decât femeile şi au nivele de educaţie mai mici în comparaţie cu ale femeilor.
Studiul mai conchide că normele de gender ale populaţiei prezintă o societate emancipată vizavi de drepturile femeii de a-şi exercita rolul egal în obţinerea educaţiei, angajării şi participării depline în viaţa socială şi, pe de altă parte, o societate patriarhală atunci când vine vorba de rolul femeilor în viaţa privată şi în familie. Evaluarea normelor sexuale de gender demonstrează că jumătate din bărbaţi au drepturi sexuale extinse de a întreţine relaţii extraconjugale, acest lucru expunând femeile căsătorite unei vulnerabilităţi sporite la HIV. Sexul cu risc sporit este aparent practicat de o proporţie mică de populaţie, însă atunci când are loc, în jumătate din cazuri nu este sex protejat. Migranţii practică sexul cu risc sporit şi neprotejat în proporţii mai mari în comparaţie cu populaţia generală.
Referindu-se la metodologia de realizare a studiului, Alexandrina Ioviţă, consultant în monitorizare şi evaluare UNAIDS Moldova a menţionat că aceasta a fost adaptată la contextul Republicii Moldova. O primă etapă în realizarea studiului a fost cercetarea experienţelor similare din alte ţări, studiul naţional înglobând o analiză documentară atât a programelor şi politicilor existente, cât şi a altor studii şi evaluări care prevăd aspectele gender.
Studiul „Vulnerabilitatea femeilor din Republica Moldova la HIV şi SIDA” este considerat reprezentativ pentru malul drept al râului Nistru, colectarea datelor fiind realizată pe un eşantion de 1969 persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani. Colectarea datelor a început în august 2009 şi a finalizat la sfârşitul aceluiaşi an, primul raport în baza cercetărilor efectuate fiind prezentat în martie 2010.
Cercetarea cantitativă a studiului a fost bazată pe chestionar. Cercetarea calitativă a fost realizată în baza a 10 focus-grupuri cu participarea persoanelor identificate drept cele mai vulnerabile printre populaţia generală (migranţii, tinerii, în special, din zonele rurale, unde s-a constat o violenţă domestică prevalentă). Rezultatele focus-grupurilor au permis, ulterior, specialiştilor din domeniu să lucreze asupra elaborării Planului operaţional al Programului naţional de control şi profilaxie HIV/SIDA/ITS sub aspectul identificării tipurilor de intervenţii, care ar fi mai eficiente în transmiterea mesajelor adresate populaţiei generale, precum şi anumitor grupuri de persoane.
Studiul a apărut în cadrul proiectului „Lansarea agendei gender în contextul HIV în Republica Moldova” şi este rezultatul unui parteneriat veritabil creat între Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, Centrul Naţional de Management în Sănătate şi Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS) în Moldova.
Lansarea studiului a avut loc în cadrul Campaniei internaţionale „16 zile de acţiuni împotriva violenţei în bază de gen” (care în acest an se desfăşoară sub genericul „Uniţi pentru o societate fără violenţă”) şi a Zilei Mondiale de combatere a SIDA, care în Republica Moldova a decurs sub genericul „Cu HIV sau fără HIV – egali în drepturi”.
La conferinţa de presă au mai fost prezenţi: Kaarina Immonen, rezident coordonator ONU în Republica Moldova; Aliona Serbulenco, şeful Direcţiei politici în sănătate publică a Ministerului Sănătăţii şi Gabriela Ionaşcu, directorul UNAIDS Moldova. În cadrul evenimentului au fost acordate premii autorilor celor mai bune fotografii, participanţi la concursul "Mai mult decât cuvinte goale: acţionează pentru a preveni HIV!", lansat de UNAIDS Moldova. Cu detalii vom reveni.
Informaţie pregătită de Victoria Tataru
Secretariatul CNC TB/SIDA