The Public Institution Coordination, Implementation and Monitoring Unit of the Health System Projects (PCIMU) is currently implementing the Program “Strengthening Tuberculosis control and reducing AIDS related mortality in RM”, financed by the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria (GFATM) and intends to apply part of the proceeds for consultant services for TB Project Coordinator.

The TB Project Coordinator will be part of the PCIMU team and will be responsible for overall coordination of all issues related to operation and functioning of the TB PROJECT in its entirety.

The PCIMU now invites eligible consultants to indicate their interest in providing the services. Interested consultants must indicate their qualifications to perform the services (description of similar assignments, experience in similar conditions, etc.) and provide information attesting to their compliance with the qualification requirements described in the ToR referred to below. 

The Consultants are hereby invited to submit their updated CV and Intention Letter. Please note that the PCIMU is not bound to accept any of the CVs.

The selection of consultants will be carried out in accordance with procedures set out in the World Bank’s Guidelines: Selection and Employment of Consultants by World Bank Borrowers (current edition).

Interested consultants may see the Terms of Reference (ToR) at the web-page: www.ucimp.md. 

The deadline for submission of Consultant’s CV is July 03, 2023.

CVs can be submitted by e-mail, fax or delivered to the address below:

PI “CIMU HSP” 18-A T. Ciorba str., MD-2004, Chisinau, Republic of Moldova

Attn. Mrs. Angela Carp, Procurement Specialist HIV Project,

Fax: + 373 22 233-887

E-mail: acarp@ucimp.md and/or ucimpacarp@gmail.com

For more information on the assigned task, you can address:

PCIMU HSP 

Tel: + 373 22 233 - 568; Fax: + 373 22 233-887.

E-mail: ucimp@ucimp.md

Fiecare al patra persoană care trăiește cu HIV în Republica Moldova s-a simțit stigmatizată și discriminată din cauza statutului său. Acestea au fost abuzate verbal și fizic, au fost șantajate sau au rămas fără un loc de muncă, arată studiul Stigma Index, realizat de UNAIDS Moldova în colaborare cu Liga persoanelor care trăiesc cu HIV. Datele au fost colectate la Chișinău, Bălți, Cahul, Tiraspol și Râbnița pe parcursul anului 2022.

Ludmila Untură, reprezentanta Ligii persoanelor care trăiesc cu HIV susține că de cele mai multe ori frica de a apărea în public a persoanelor cu HIV constituie un obstacol semnificativ în accesul acestora la îngrijire și sprijin adecvat. „Măsurarea stigmei și discriminării este foarte importantă, pentru că permite să se înțeleagă care sunt barierele în calea accesului la servicii, oferă date pentru pledoarie în îmbunătățirea politicilor de diagnostic, tratament și suport HIV. Iar aceasta este imperativ pentru un control eficient al epidemiei”, a adăugat Untură.

Potrivit Stigma Index, din cauza fricii de a fi discriminat și stigmatizat, șapte din zece persoane HIV pozitive au avut nevoie de jumătate de an să se decidă să facă un test la HIV, iar unele nu apelează la ajutor medial. Sunt și cazuri când testarea a avut loc fără ca persona să știe. Astfel, două din zece persoane au aflat că statutul HIV a fost dezvăluit fără acordul lor, iar fiecare a treia persoană care trăiește cu HIV a avut o experiență negativă la momentul dezvăluirii statutului HIV pozitiv.

Testează și tratează

Problemele legate de testare și abordare a persoanelor suspecte și purtătoare de HIV mai rămân o provocare pentru societate și sistemul de ocrotire a sănătății. Acestea duc la întârzierea adresării la medic și începerea tratamentului. Orice persoană nedepistată la timp este un potențial transmițător de virus.

Studiile arată că la zece purtători de HIV cunoscuți, mai există alți șase care nu au un statut confirmat. Medicul Iurie Climașevschi, coordonator Programul Național HIV, spune că experiența lui de medic infecționist la Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile arată că numărul celor care nu își cunosc statutul ar fi cu mult mai mare.

„Noi identificăm între 50 și 60 la sută de purtătorii de HIV află despre boală când deja au dezvoltat SIDA. Alți 40 la sută în cadrul unor controale de rutină. Acest raport ar trebui să fie invers. Adică numărul celor depistat în stadiul SIDA să fie mai mic de câteva ori în comparație cu ce avem noi acum, iar numărul celor depistați precoce –  fără niciun simptom – să fie mult mai mare. Aceasta ar permite ca persoanele să fie incluse în sistemul de tratament pentru ca ei să nu mai transmită virusul mai departe și să prevină apariție SIDA”, a menționat medicul.

Potrivit lui, cei care au intrat în programul de tratament în două-trei luni ajung să nu mai aibă virusul HIV în sânge, fapt foarte complicat pentru cei care se adresează la spital târziu și cu sistemul imun compromis. Aproximativ 300 de persoane decedează anual în Republica Moldova din cauza SIDA ca efect al începerii tardive sau pentru că au refuzat tratamentul antiviral.

Medicul Iurie Climașevschi îi încurajează pe toți să își facă testele la HIV deoarece numai depistarea la timp virusului permite inițierea unui tratament precoce care este cea mai bună profilaxie. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, persoanele care se află în tratament pot rupe lanțul transmiterii.

Împăcarea cu sine, mare provocare pentru purtătorii de HIV

Adrian și-a aflat statutul de HIV pozitiv când încerca să găsească o soluție la o problemă de sănătate care devenea tot mai acută. Nu i-a venit să creadă și s-a retras din viața socială refuzând orice mână de ajutor. I-au trebuit luni de zile ca să se accepte pe sine și să înțeleagă rostul vieții cu HIV. El spune că după ce criza a trecut, a acceptat tratamentul și acum este gata să îi ajute și pe alții să depășească perioada de criză.

„Să primești și să accepți un test HIV pozitiv e foarte greu. Eu am avut nevoie de un an de zile pentru a accepta acest statut. Orice dezvăluire nu făcea altceva decât să mă facă să mă retrag și mai mult din viața activă. Acum doi ani mi-am făcut public statutul și am fost acceptat fără nicio problemă de rude și prieteni. Astăzi oamenii știu mai multe despre HIV și nu se mai sperie ca altă dată”, 

Adrian afirmă că se bucură de servicii medicale la fel ca și toți pacienții. Nu a simțit mari probleme din partea medicilor și asistentelor medicale pe care le anunța dacă este solicitat despre statutul său. 

Pentru că este conștient că foarte multă lume nu își poate controla emoțiile după ce află că sunt HIV pozitive, Adrian s-a angajat ca asistent social în cadrul organizației „Inițiativa Pozitivă”. El însoțește persoanele infectate la spital și le acordă sprijin psihologic pentru a depăși perioadele de acomodare la noul statut. „Sunt persoane care sunt mai închise și refuză orice asistență. Avem nevoie de mai mult timp pentru a lucra cu ele și a le explica faptul că apariția virusului în viața lor asta nu înseamnă sfârșitul lumii”, spune bărbatul.

Doi din zece purtători de HIV au declarat că se simt „murdari”

Cercetarea făcută de UNAID Moldova arată că fiecare a cincea persoană care trăiește cu HIV în Republica Moldova nu poate să își satisfacă nevoile de bază. Majoritatea purtătorilor de HIV – 80 la sută – își țin în secret statutul lor deoarece se simt rușinați sau vinovați că sunt HIV pozitivi. Două din zece persoane HIV pozitive afirmă că se simt murdari în legătură cu statutul lor pozitiv.

„Astăzi HIV nu mai este o sentință. În Republica Moldova sunt disponibile tehnologii avansate de testare, diagnostic HIV și tratament care pot asigura o viață calitativă persoanei care trăiește cu acest virus. Cu toate acestea, foarte multe persoane nu accesează aceste servicii. Una din cele mai grave bariere este nivelul înalt de stigmă și discriminare față de aceste persoane”, a declarat Svetlana Plămădeală, directoare de țară UNAIDS Moldova. 

Potrivit raportului, din cauza stigmei pe care și-o dezvolt fiecare purtător de HIV, fiecare a zecea persoană cu statut pozitiv renunță să își mai caute un loc de muncă sau să meargă la spital atunci când are nevoie. Persoanele cu HIV au fost sfătuite de către lucrătorii medicali să nu conceapă copii, iar multe femei care trăiesc cu HIV au ajuns să-și întrerupă sarcina. Studiul relevă că anume femeile care trăiesc cu HIV sunt mult mai expuse stigmatizării și discriminării, comparativ cu bărbații HIV pozitivi. 

Purtătorii de HIV nu mai sunt o sperietoare pentru societate

Frică, durere și lacrimi. Așa și-a început noua viață Natalia din Tiraspol după ce și-a aflat statutul ei de persoană HIV pozitivă. Nu mai vedea nicio perspectivă și totul i se părea în zadar. O mare nedreptate o apăsa din toarte părțile, dar cel mai mult din viitor. Se temea de ceea ce urmează în relațiile cu apropiații, prietenii și mai ales cu societatea. A avut nevoie de mai mulți ani pentru a accepta, dar cel mi mult a învăță să trăiască cu HIV.

După moarte soțului provocată de SIDA, ea a decis că a venit timpul să-și schimbe abordarea problemei. Și-a făcut public statutul de infectată cu HIV și a început tratamentul. Anume această schimbare a ajutat-o să se integreze mai bine și să depășească fricile cu care a trăit aproape șase ani. „Situația s-a schimbat spre bine. Astăzi lumea știe mai multe despre infecție și se comportă altfel în comparație cu acum șase ani. Foarte mulți oameni acceptă purtătorii de HIV și aceștia nu mai sunt o sperietoare pentru societate”, spune Natalia. 

Ea menționează totuși la că multe femei mai semnalizează probleme de discriminare din partea sistemul de ocrotire a sănătății. Natalia explică aceste nemulțumiri prin faptul că ele intră mai des în contact cu cadrele medicale și sunt mai sensibile la orice reacție din partea acestora. Cele mai mari probleme apar în maternități.

Natalia lucrează acum în cadrul unei organizații de susținere a purtătorilor e HIV. Experiența personală și cunoștințele acumulate o fac să înțeleagă mai bine prin ce trec oamenii care își află statutul de HIV pozitiv și să le acorde toată asistența de care au nevoie.

Material preluat de pe www.sanatateainfo.md

Alexander Godin trece printr-o serie de uși încuiate, escortat de un gardian, până la farmacia Penitenciarului nr. 16. Aceasta face parte din rutina lui zilnică. El vine să-și ia medicamentul – o doză asemănătoare cu un sirop de metadonă. Metadona este o terapie cu agonist opioid (OAT) pentru a ajuta oamenii să depășească simptomele de sevraj, să scadă dependența de heroină și să prevină infecția cu HIV de la ace infectate.

https://youtu.be/JQYtnsiJKs0

În anul 2000, doar câteva închisori din Moldova oferea acces la astfel de servicii de reducere a riscurilor.

Acum toate penitenciarele le oferă.

„Sunt sub tratament de substituție cu metadonă de 10 ani”, a spus dl Godin. Familia lui l-a îndemnat să profite de astfel de servicii pentru a putea fi din nou sănătos.

„De ani de zile am folosit droguri și opioide iar pentru asta a fost nevoie de bani, așa că au început probleme în familia mea”, a spus el. De când este în program, se simte mult mai bine.

Orice nou deținut în cele 17 penitenciare ale țării se va prezenta la psihiatru, medic și, dacă este necesar, i se va oferi posibilitatea să se alăture unui program de tratament. Serviciile cuprinzătoare de reducere a riscurilor nu includ doar tratamentul dependenței de droguri, ci și schimbul de seringi cu ace și testarea și tratamentul HIV. Prevalența HIV este de 11% în rândul persoanelor care se injectează droguri în Moldova față de 0,36% în rândul populației generale.

Aceste persoane fac parte din unul dintre cele mai afectate grupuri din țară.

Pentru Maria Potrîmba, șefa Bolilor Infecțioase de la Penitenciarul nr. 16 (Pruncul): „Dacă un pacient urmează acest tratament de substituție, persoana este mai conștientă de consecințe și, cel mai probabil, va adera la celălalt tratament”.

De asemenea, penitenciarele asigură seringi sterile, regulat la fiecare două zile, activitate efectuată de prizonierii voluntari.

Șeful unității medicale a Penitenciarului nr. 13 din Chișinău consideră că serviciile de reducere a riscurilor sunt importante atât pentru deținuți, cât și pentru angajații penitenciarului.

„Toți voluntarii sunt prizonieri și marea majoritate dintre ei sunt și oameni care au fost tratați pentru boli transmisibile precum HIV, hepatită sau tuberculoză”, a spus Oleg Costru.

Moldova a alocat mai multe resurse programului penitenciar de-a lungul anilor. „La început, când s-au dezvoltat aceste servicii, ele erau de fapt finanțate din surse externe”, a spus Irina Barbîroș, șeful Direcțieimedicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor. „De-a lungul anilor, statul și-a asumat angajamentul și a preluat finanțarea acestor servicii de la bugetul de stat.”

UNAIDS, UNODC și OMS au susținut de multă vreme extinderea acestor servicii în cadrul tuturor penitenciarelor. În prezent, conform Harm Reduction International, doar 59 de țări la nivel global oferă OAT în închisori.

Svetlana Plămădeală, director de țară UNAIDS Moldova, a văzut proiectele pilot câștigând amploare în țară și este destul de mândră de succesul acoperirii la nivel național.

„Este vorba într-adevăr de a pune oamenii în față și oamenii în centru, precum și de a adopta o abordare solidă a sănătății publice”, a spus ea. Pentru ea, pentru a pune capăt SIDA, protecția sănătății și a drepturilor omului ale persoanelor care consumă droguri este esențială. „Este vorba de egalizare.”

Sursa: UNAIDS

În ajunul Zilei internaționale de reducere a riscurilor, sărbătorită, anual, la data de 7 mai,  UNAIDS încurajează sistemele să asigure acces la prevenirea, tratamentul și îngrijirea HIV în penitenciare, inclusiv accesul la servicii de reducere a riscurilor, servicii care salvează vieți. 

Potrivit UNAIDS, politicile și practicile de reducere a riscurilor îi ajută pe oamenii care consumă droguri să rămână în viață și să-i protejeze de HIV și hepatita C. Astfel, în 2021, numărul estimat de persoane aflate în închisori a crescut cu 24% față de anul precedent, la aproximativ 10,8 milioane de persoane, crescând presiunea asupra sistemelor penitenciare deja supraîncărcate.

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate estimează că, în unele țări, până la 50% dintre persoanele aflate în penitenciare consumă sau injectează droguri. Practicile nesigure de injectare a drogurilor sunt un factor de risc major pentru transmiterea HIV și a hepatitei C din cauza accesului limitat la serviciile de reducere a riscurilor, inclusiv prezervative, ace și seringi curate, și a lipsei de programe cuprinzătoare de tratament, în special terapia cu agonişti opioizi.

UNAIDS raportează că prevalența HIV în rândul persoanelor din închisori a crescut cu 13% din 2017, ajungând la 4,3% în 2021. Deși datele sunt limitate, se estimează că aproximativ una din patru persoane din totalul populației aflate în penitenciare are hepatită C.

„Accesul la asistență medicală, inclusiv la serviciile de reducere a riscurilor, este un drept fundamental al omului și nimănui nu ar trebui să i se refuze acest drept pentru că este încarcerat”, a declarat Eamonn Murphy, director regional UNAIDS pentru Asia Pacific și Europa de Est și Asia Centrală. „Închisorile sunt prea des ignorate în eforturile țărilor de a răspunde la HIV. Este nevoie urgentă de o abordare multisectorială, cu mai multe fațete, pentru a salva vieți, care să includă accesul la ace și seringi curate, un tratament eficient pentru dependența de opioide și reducerea stigmatizării și a discriminării.”

UNAIDS, UNODC și OMS sprijină de ceva timp extinderea serviciilor de reducere a riscurilor în toate penitenciarele. Cu toate acestea, conform Harm Reduction International, doar 59 de țări la nivel global oferă terapie cu agonişti opioizi în închisori.

În comunicatul lansat de UNAIDS, Republica Moldova este prezentată ca o bună practică în implementarea serviciilor de reducere a riscurilor în penitenciare. În ciuda provocărilor cu care se confruntă afluxul de refugiați și a repercusiunilor războiului din Ucraina, Moldova (care are o prevalență HIV de 3,2% în închisorile sale, comparativ cu 0,4% în rândul populației generale) a investit mult mai multe resurse în sistemele penitenciare.

La începutul anilor 2000, puține dintre închisorile din țară ofereau servicii de reducere a riscurilor. Astăzi, toate cele 17 penitenciare oferă servicii de reducere a riscurilor, inclusiv metadonă (o terapie cu agonist opioid), acces la psihiatri, medici și programe de tratament, schimb de ace și seringi și prevenire, testare, tratament și îngrijire HIV.

Svetlana Plamadeală, director de țară UNAIDS în Moldova, a menționat că: „este despre a pune oamenii în prim-plan, de a-i trata ca pe egali și de a adopta o abordare solidă, de sănătate publică, bazată pe drepturile omului și dovezi”.

UNAIDS, UNODC, UNFPA, OMS, OIM și PNUD recomandă 15 intervenții cuprinzătoare și esențiale pentru a salva vieți și a asigura programarea eficientă a infecției HIV în închisori. Acestea includ prevenirea, testarea și tratamentul HIV, prezervativele, lubrifiantul, terapia cu agonişti opioizi și profilaxia post-expunere. UNAIDS recomandă, de asemenea, țărilor să își modifice legile pentru a dezincrimina deținerea de droguri pentru uz personal.

UNAIDS și-a stabilit obiective ambițioase pentru 2025, care includ: 95% dintre persoanele aflate în închisori și alte instituții închise care își cunosc statutul HIV, 95% dintre persoanele care își cunosc statutul sunt sub tratament; iar 95% la tratament sunt suprimate viral; 90% dintre deținuți au folosit prezervative la ultima activitate sexuală cu un partener neobișnuit; 90% dintre deținuții care se injectează droguri au folosit ace și seringi sterile la ultima injecție; și că 100% dintre deținuți au acces regulat la un sistem de sănătate adecvat sau la servicii conduse de comunitate.

UNAIDS susține ca toate comunitățile să aibă un rol activ în planificarea, furnizarea și monitorizarea serviciilor HIV. Chiar și așa, acest lucru nu este întotdeauna facilitat în mediile penitenciare. Fără implicarea comunităților, va fi imposibil să se atingă țintele globale privind SIDA.

Sursa: UNAIDS

Timp de o săptămână, experții au avut un șir de întrevederi cu partenerii cheie din sectorul guvernamental, organizații internaționale, societatea civilă – instituții implicate activ în răspunsul național la infecția HIV, dar și cu beneficiarii de asistență medicală, servicii de prevenire, testare și suport oferite de Programul Național. 

Astfel, experții s-au întâlnit cu secretarii de stat de la ministerele Sănătății și Finanțelor, Secretariatul CNC TB/SIDA, au avut ședințe documentare cu întreaga echipă de management și coordonare a Programului național HIV și echipa Programului Național de Răspuns la Tuberculoză, Agenția Națională de Sănătate Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Centrul pentru achiziții publice centralizate în sănătate, Dispensarul Republican de Narcologie, organizațiile cheie în implementarea grantului Fondului Global în Moldova - Recipientul Principal, IP UCIMP DS, și Subrecipientul, Centrul PAS, partenerii bilaterali – UNAIDS, UNODC, UNFPA, UNICEF, PNUD. Totodată, au avut loc vizite în teren în incinta spitalelor clinice din Bălți și Ungheni, centrele de sănătate publică, centre sociale regionale pentru persoanele care trăiesc cu HIV, dar și în Penitenciarele nr. 9 și 16 din cadrul ANP. La fel, în agenda misiunii au avut loc întâlniri cu organizațiile neguvernamentale din domeniul HIV/SIDA, dar și cu Liga Persoanelor care Trăiesc cu HIV și Comitetul populațiilor cheie afectate KAP.

Subiectele principale ale discuției au vizat evaluarea progresului în atingerea obiectivelor de realizare a Programului național HIV, inclusiv analiza situațională și planificarea strategică, Monitorizare & Evaluare, guvernanță și managementul programului național; evaluarea eficacității direcției strategice legate de prevenirea HIV în grupuri cheie de populație, inclusiv programul TSO și PTMF (eficacitate epidemiologic-programatic-cost); evaluarea eficacității direcțiilor strategice legate de diagnostic, tratament, îngrijire și sprijin; evaluarea eficienței achizițiilor și finanțării Programului Național HIV 2021/2022 – 2025; dar și abordarea serviciilor integrate pentru evaluarea componentei de prevenire și control TB. 

În același timp, experții efectuează o analiză amplă a documentelor cu referire la strategia națională HIV, ghidurile și protocoalele cu privire la infecția HIV/SIDA, date programatice, studii, rapoarte financiare și alte informații disponibile pe segmentul dat.

Echipa de evaluare aplică în metodologie instrumentele dezvoltate de OMS pentru Evaluarea Programelor HIV.

Principalele constatări și recomandări privind evaluarea realizată au fost anunțate la încheierea misiunii, iar Raportul final va fi expediat Ministerului Sănătății către finele lunii aprilie 2023. 

Evaluarea Programului Național HIV a fost realizată cu suportul tehnic și financiar al Biroului Regional OMS/Europa și Biroului de țară OMS și cu suportul financiar al UNAIDS Moldova. 

Actualmente, în Republica Moldova, răspunsul național la infecția cu HIV este asigurat prin implementarea Programului Național de prevenire şi control al infecției HIV/SIDA şi ITS pentru anii 2022-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 134 din 02.03.2022, având scopul de a răspunde, în mod eficient, în baza dovezilor existente, prin implementarea măsurilor coordonate, cuprinzătoare și de calitate înaltă în prevenirea HIV, tratamentul și îngrijirea persoanelor, precum și mobilizarea și sensibilizarea grupurilor-cheie și a populației generale privind SIDA. Implementarea programului menționat implică evaluări holistice la mijloc de termen și la finalul perioadei de implementare. 

În același timp, menționăm că, Republica Moldova intenționează să aplice, anul acesta, pentru o nouă finanțare de la Fondul Global de Combatere SIDA, Tuberculoză și Malarie în susținerea răspunsurilor HIV și TB, 2024-2026. În conformitate cu cerințele de aplicare ale donatorului, Cererile de finanțare/aplicațiile de țară urmează a fi elaborate în baza unor evaluări/revizuiri cuprinzătoare, care să argumenteze și să prioritizeze investițiile în domeniu.

Material elaborat de Adelina Sochircă, Consultantă în Comunicare, CNC TB/SIDA

Sursa  foto: ©CNAM, ©ANP, ©AO GENDERDOC-M

În cadrul ședinței, membrii CNC vor pune în discuție aplicarea țării pentru o nouă finanțare de la Fondul Global în susținerea răspunsurilor naționale la HIV/SIDA și TB pentru perioada 2024-2026. La această etapă, partenerii naționali trebuie să decidă câteva angajamente față de donator - confirmarea intenției de a aplica pentru obținerea unei noi alocații de țară, confirmarea aranjamentelor de implementarea grantului (PR/SR), aprobarea mecanismului de repartizare a alocațiilor pe componentele de maladii, confirmarea/schimbarea monedei de operare în cadrul granturilor FG, formatul & GL care va fi responsabil de elaborarea aplicației etc. 

La eveniment sunt invitați să participe membrii CNC, invitați permanenți din diferire instituții publice, organizații naționale și internaționale, reprezentanții societății civile etc. Ședința CNC TB/SIDA este una deschisă.

După ședința CNC, membrii Consiliului sunt invitați să participe la o sesiune de formare/fortificare a capacităților privind implicarea în procedurile de activitate a CCM, dar și rolul acestora în procesul de supervizare a granturilor FG și programelor naționale. Sesiunea este încurajată și susținută de Fondul Global, îndeosebi în acesta perioadă, când CNC-ul lansează dialogul de țară în procesul de elaborare a Cererii de finanțare către FG. 

Astăzi a avut loc prima zi a Dialogului Național 2022, cu tematica: „Sustenabilitatea răspunsului național HIV prin prisma acoperirii, calității și durabilității serviciilor”, organizat în contextul Zilei Mondiale de luptă împotriva HIV/SIDA.

Participanții, printre care și membri ai CNC TB/SIDA, au discutat pe marginea rezultatelor înregistrate pe parcursul anului în domeniul profilaxiei HIV și bunelor practici, accesibilitatea și calitatea farmacoterapiei, testării, tratamentului, îngrijirii și sprijinului. Pe lângă rezultate, în cadrul evenimentului mai sunt discutate și provocările, obstacolele și planurile de viitor.

La discuții participă reprezentanții Ministerului Sănătății și Justiției, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), Administrației Naționale a Penitenciarelor, experți în sănătate, reprezentanți ai societății civile și populațiilor cheie afectate etc.

Instituția Publică Unitatea de Coordonare, Implementare și Monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății (IP UCIMP DS), Recipientul Principal al Grantului Fondului Global pentru Lupta Împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei (FG) – oferit R. Moldova în scopul susținerii răspunsului național în controlul HIV/SIDA/ITS și TB, în anii 2021-2023, anunță Concurs de granturi pentru susținerea asociațiilor obștești și agențiilor prestatoare de servicii de prevenire a infecției HIV și aderență la tratament în rândul grupurilor cu risc sporit de infecție (GRSI).

Activitatea în cauză vine să susțină realizarea obiectivului de ”Creștere a accesului la servicii de prevenire HIV” și are menirea de a apropia de beneficiar și extinde gama serviciilor de reducere a riscurilor (RR) calitative pentru populațiile cheie/GRSI și partenerii acestora, precum și servicii de susținere a aderenței la tratamentul antiretroviral (TARV) și/sau tratamentul de farmacoterapie cu opioide sau metadonă (TFM).

Proiectele vor fi implementate pe parcursul anului 2023. Termenul limită pentru depunerea cererilor de finanțare/proiecte - 15 noiembrie 2022. Evaluarea și selectarea cererilor de finanțare va fi realizată de către Comisia multisectorială de evaluare, instituită de către Ministerul Sănătății.

Condițiile de solicitare a finanțării sunt disponibile pe pagina electronică a IP UCIMP DS și expuse în Termenii de referință și formularul cererii de grant, inclusiv cele pentru buget model si detaliat.

Dosarul complet va fi remis în format electronic, la adresa de email: raportare@ucimp.md, cu titlul/subiect ”Cereri de finanțare 2023”, nu mai târziu de 15 noiembrie 2022. Dosarele incomplete sau depuse după data limită, nu vor fi luate în considerare.

Detalii suplimentare pot fi solicitate de la Violeta Teutu, coordonatorul Programului HIV, date de contact (vteutu@ucimp.md) sau la telefon: 0 22 233568

Membrii Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor naționale TB și HIV (CNC TB/SIDA) şi Comisiei Naţionale de Experţi (CNE) şi/sau reprezentanţii acestora, au participat, ieri, 18 octombrie 2022, la o vizită de supervizare în teren a grantului Fondului Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG).

Locațiile vizitate au fost Unitățile de coordonare a Programelor naționale TB și HIV/SIDA/ITS.

În cadrul acestei vizite, participanții au avut posibilitate să se familiarizeze cu activitățile, realizările, dar și dificultățile/provocările, pe care le întâmpină echipele care activează în cadrul unităților de coordonare a PN TB și HIV. Totodată, în cadrul unui dialog deschis și constructiv, membrii CNC & CNE au venit cu unele recomandări de îmbunătățire a aspectelor supervizate.

Vizitele în teren sunt parte a evaluării semestriale, de către Comisia Națională de Experți, a progreselor și problemelor programatice, financiare și de management înregistrate de RP/SR și presupun vizitarea nemijlocită a locațiilor/proiectelor susținute prin intermediul acestor granturi.

Rezultatele vizitei de supervizare în teren vor fi discutate în cadrul următoarei ședințe a CNE, care va avea loc în timpul apropiat, și, ulterior, expediate membrilor CNC TB/SIDA.

Vizitele au fost organizate de către Secretariatul CNC TB/SIDA în conformitate cu Planul național de supervizare al CNC pentru anul 2022 și prevederile Manualului Operațional al CNC TB/SIDA.

În cadrul vizitei, au participat membri ai CNC TB/SIDA și CNE, reprezentanții Recipientului Principal al grantului FG și a Programelor naționale TB și HIV/SIDA/ITS, inclusiv societatea civilă și reprezentanții comunităților afectate de TB și HIV/SIDA/ITS.

În perioada 12-16 septembrie 2022, Managerul de Portofoliu al Fondului Global, Tsovinar Sakanyan, și echipa de țară a FG, se află într-o vizită oficială de lucru în Republica Moldova.

În cadrul vizitei, echipa FG își propune să discute progresele realizate în conformitate cu angajamentele țării în cadrul grantului „Consolidarea Controlului Tuberculozei și reducerea Mortalității Asociate cu SIDA în Republica Moldova”, acordat țării de Fondul Global, pentru perioada 2021-2023, inclusiv tranziția la finanțarea locală și sustenabilitatea Programelor Naționale TB și HIV/SIDA/ITS, dar și susținerea răspunsului național la COVID-19 în cadrul Mecanismului C19RM al Fondului Global.

Agenda misiunii FG include întrevederi bilaterale cu membrii și partenerii-cheie ai CNC TB/SIDA – președintele CNC și echipa ministerului sănătății, reprezentanții primăriei mun. Chișinău, conducerea CNAM și ANSP, partenerii de implementare a grantului de țară FG  - Recipientul Principal /Subrecipientul, echipele de coordonare a programelor naționale TB și HIV, reprezentanți ai societății civile, inclusiv comunitățile persoanelor afectate de TB și HIV/SIDA, organizații internaționale active în Republica Moldova – UNAIDS, OMS, dar și agentul local al FG – agenția PricewaterhouseCoopers.