La prima vedere este un tânăr obişnuit, cu aceleaşi griji şi probleme cotidiene, caracteristice fiecăruia. Şi totuşi, trăsăturile sale de caracter şi calităţile personale îl pun în evidenţă imediat ce ai ocazia să comunici cu el, să planifici ori să desfăşori anumite activităţi comune. Întrucât, de ceva timp, tărâmul nostru comun de activitate a devenit domeniul combaterii HIV/SIDA şi drogurilor în Republica Moldova, interviul pe care l-am realizat va reflecta activitatea sa în calitate de lider de organizaţie neguvernamentală în Republica Moldova (Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă”), dar şi lider al unei structuri internaţionale (membru alternant) în Consiliul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Delegaţia Comunităţii infectate şi/sau afectate de cele trei maladii sociale).  

 

 

Alexandru Curaşov: Deşi sunt trei organizaţii diferite, pe care le-aţi menţionat, toate se regăsesc pe aceeaşi filieră – combaterea infecţiei HIV/SIDA şi a drogurilor în Republica Moldova. „Viaţa Nouă” este prima organizaţie de unde am pornit şi care mi-a dat un fel de „foaie de parcurs în viaţă” pentru ajutorarea persoanelor care se confruntă cu anumite dificultăţi (utilizarea drogurilor, consumul alcoolului, infecţia HIV). Programele de reabilitare care existau pe atunci la ONG „Viaţa Nouă” mi-au întărit convingerea că nimic nu este imposibil. Am văzut cu ochii mei tineri (şi nu numai), beneficiari ai programelor de reabilitare, care, ajutaţi de colaboratorii acestei organizaţii, în decurs de câteva luni deveneau de nerecunoscut. Am fost fascinat de faptul că acum, când cei mai mulţi din jurul nostru sunt preocupaţi doar de problemele personale, există cineva care îşi găseşte rostul şi fericirea prin ajutorarea altora ca să-şi recapete liniştea şi independenţa. Atmosfera de la „Viaţa Nouă” m-a marcat, probabil, pentru toată viaţa. Astfel, după ce am fost implicat personal în organizarea activităţilor / realizarea proiectelor în cadrul Asociaţiei „Viaţa Nouă” (2001 -2009), cariera profesională mi-am continuat-o şi dezvoltat-o în cadrul unei organizaţii noi create – Centrul Regional de Politici Comunitare (octombrie 2009), care a început să activeze în domeniul prevenirii HIV/SIDA şi tuberculozei prin colaborarea, înclusiv cu structurile religioase. De asemenea, acest Centru acordă suport psihosocial persoanelor care trăiesc cu HIV în 6 raioane din regiunea de centru a ţării – Nisporeni, Ungheni, Orhei, Străşeni, Hânceşti şi Teleneşti.

 

Doi ani mai târziu, în octombrie 2011, am contribuit la crearea Asociaţiei "Iniţiativa Pozitivă", care reprezintă o reţea a organizaţiilor cu o experienţă bogată în domeniul HIV, care prestează servicii  populaţiilor cu risc sporit de infectare, persoanelor care trăiesc cu HIV, utilizatorilor de droguri injectabile (UDI), femeilor şi copiilor infectaţi şi/sau afectaţi de HIV. Activitatea Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă” se structurează pe două direcţii principale: Advocacy şi Consolidarea Liderismului.

 

Activităţile şi campaniile de advocacy au scopul să promoveze şi să protejeze interesele şi drepturile persoanelor care trăiesc cu HIV (PTHIV) şi ale comunităţii afectate pentru asigurarea angajamentului şi implicării politice a Guvernului RM în asigurarea accesului universal la prevenire, tratament, îngrijire şi suport pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii atât din perspectiva medicală, cât şi socială a acestor persoane.

 

Activităţile direcţiei “Consolidarea Liderismului” se concentrează efectiv pe procesul de consolidare a capacităţilor PTHIV şi a comunităţilor afectate pentru stimularea participării şi implicării acestora în luarea unor decizii mai eficiente şi transparente.  

 

Alexandru Curaşov: Faptul că asociaţia „Iniţiativa Pozitivă” reprezintă interesele persoanelor care trăiesc cu HIV și a grupurilor vulnerabile în cadrul CNC TB/SIDA este un avantaj prin faptul că suntem parte a tuturor proceselor care sunt iniţiate, elaborate, dezvoltate şi definitivate la nivel de ţară (Programe Naţionale, acte normative, aplicaţii de solicitare a finanţării).

 

Implicarea cât mai largă a persoanelor care trăiesc cu HIV în procesul de luare a deciziilor privind HIV/SIDA oferă o mai mare transparenţă decizională acţiunilor întreprinse, imprimă o nuanţă unificată problemelor existente şi consolidează eforturile tuturor părţilor implicate în soluţionarea  problemelor legate de HIV/SIDA în Republica Moldova. Orice tentativă de elaborare a politicilor (documentelor strategice pentru ţară) fără consultarea şi implicarea societăţii civile va fi blamată de noi. Astfel, pentru implicarea cât mai activă a societăţii civile din Republica Moldova în procesul de elaborare a noii solicitări de finanţare din noiembrie curent,  Fondul Global oferă 26 mii dolari SUA.

 

Alexandru Curaşov: Într-adevăr, sunt membru al Delegaţiei Comunităţilor globale a persoanelor infectate/afectate de cele trei maladii (tuberculoză, HIV/SIDA, malarie) deja de 3 ani. La cea din urmă şedinţă la care am participat (a 29-a întrunire a Consiliului, 18-19 iunie curent, Colombo/Șri Lanka), pentru prima dată am fost inclus în calitate de membru alternant în Conducerea Delegaţiei (preşedintele delegaţiei, membrul alternant şi punctul focal pe comunicare).

 

Este de menţionat că Consiliul de administraţie al Fondului Global este compus din 20 delegaţii (20 persoane cu drept de vot). Din acestea, 10 voturi aparţin ţărilor donatoare de granturi şi altele 10 – ţărilor care implementează granturi (7 voturi – ţărilor implementatoare din cele 6 regiuni ale lumii /Africa deţinând 2 voturi), 1 vot aparţine  societăţii civile  din ţările dezvoltate; 1  –  ONG-urilor din ţările în curs de dezvoltare şi 1 vot aparţine Delegaţiei Comunităţilor globale care sunt infectate şi/sau afectate de cele 3 maladii).

 

Ca să înţelegeţi cât de important este acest un singur (1) vot al Delegaţiei pe care o reprezint, trebuie să Vă spun că aceasta este compusă din 30 de reprezentanţi din diferite regiuni ale globului pământesc, care apără interesele persoanelor infectate/afectate de TB, HIV/SIDA, malarie. Timpul de aflare în Delegaţie pentru un membru este de 3 ani. Progresul pe care l-am făcut pe parcursul acestui mandat este că dintr-un membru obişnuit am ajuns să ocup o poziţie de lider (în preşedenţia/conducerea Delegaţiei respective). Astfel, la şedinţa din luna iunie curent am exprimat nu doar interesele comunităţii din Republica Moldova, dar a comunităţilor globale a persoanelor /grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu provocările celor trei maladii sociale (tuberculoza, HIV/SIDA, malaria) din lumea întreagă.

 

 

Alexandru Curaşov: La cea de-a 29-a reuniune din iunie curent au fost luate decizii şi aprobate recomandări generale privind dezvoltarea şi aprobarea elementelor Noului Model de Finanţare. Noutatea cea bună pentru Republica Moldova este că, de rând cu alte 40 de ţări,  a fost selectată ca fiind eligibilă pentru a înainta o solicitare de finanţare pentru programul HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare în calitate de aplicant-interim. Ţările din această categorie (aplicant-interim) se confruntă cu întreruperea finanţării activităţilor pe parcursul anilori 2013 – 2014 şi li se oferă oportunitatea de a înainta o solicitare de finanţare chiar în acest an, până la aprobarea granturilor potrivit noului model de finanţare al Fondului Global).  

 

Faza de tranziţie spre noul model de finanţare a fost lansată în luna februarie curent cu scopul de a testa elementele NMF unui prim grup de ţări în procesul de depunere a solicitării de grant. În corespundere cu cerinţele Fondului Global, aceste ţări vor trebui să prezinte solicitarea de finanţare în baza Programelor Naţionale îmbunătăţite, precum şi a unui proces consultativ foarte larg cu societatea civilă (country dialog). Pentru ţările care vor aplica în baza noului model de finanţare (NMF), cerinţele sunt altele (pregătirea notei de argumentare pentru propunerea de grant, interacțiunea cu partenerii etc.). NMF reprezintă o nouă abordare în finanțare, cu o mai mare predictibilitate şi interacțiune între parteneri, punerea mai rapidă în aplicare a investiţiilor, astfel ca mai multe persoane să poată beneficia de prevenire, îngrijire și tratament împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei.

 

 

Alexandru Curaşov: Mesajul donatorilor către ţările implementatoare de granturi este ca resursele Fondului Global să fie utilizate doar ca şi suplimentare la bugetele locale. Grantul Fondului Global nu este în niciun caz substituirea rolului statului în combaterea acestor maladii. Pe parcursul perioadei de referinţă, Fondul Global a ajutat la crearea bazei/platformei pentru prestarea anumitor servicii în toate ţările recipiente de granturi. Se cere o nouă abordare pentru considerarea resurselor naţionale ca principala sursă de finanţare în combaterea acestor maladii, iar celelalte surse – să fie percepute ca adiţionale.

 

La moment, există ţări (chiar şi cu venituri mici din Africa) implementatoare de proiecte cu suportul Fondului Global, care încep să investească nu doar în programele locale ale ţării, dar şi în Fondul Global. Această practică Fondul Global intenţionează să o dezvolte în continuare ca o strategie de viitor. Prin aceasta, în opinia mea, Fondul Global doreşte ca Guvernele ţărilor să acopere necesităţile vitale ale cetăţenilor săi din buget propriu (tratamentul, profilaxia, diagnosticul). Suportul Fondului Global trebuie să fie doar pentru fortificarea capacităţilor anumitor sisteme şi mecanisme (a sistemului de sănătate, a comunităţii afectate/infectate); dezvoltarea unor tehnici inovative (baze de date electronice), care să permită îmbunătăţirea managementului, a sistemului de monitorizare şi evaluare etc. Donatorii estimează  eficienţa şi durabilitatea fiecărui dolar investit.

 

Alexandru Curaşov: Prima şi cea mai esenţială condiţie pentru obţinerea noii finanţării este ca Guvernul Republicii Moldova să îşi onoreze promisiunile făcute şi să preia parţial finanţarea Programelor Naţionale HIV şi TB din bugetul de stat. Au fost promise 48 milioane lei pentru anii 2014-2016 pentru Programul HIV. Plus, au fost făcute promisiuni ce ţin de procurarea preparatelor antiretrovirale pentru persoanele infectate cu HIV, crearea serviciilor de îngrijiri paliative, fortificarea managementului Programului Naţional HIV, menţinerea bazelor de date SIME HIV şi SIME TB funcţionale, elaborarea bazei normative pentru contractarea ONG-urilor care să presteze servicii de prevenire HIV în rândul grupurilor vulnerabile etc.

 

Personal, aştept ca persoanele cu funcţii de decizie (în persoana ministrului Sănătăţii, a coordonatorului Programului Naţional HIV etc.) să ia iniţiativa şi să rezolve problemele existente. Sunt convins că în ţară sunt toate condiţiile şi resursele necesare pentru ca epidemia HIV să fie oprită în cel mai apropiat timp. Şi dacă acest lucru nu se întâmplă până acum (epidemia HIV nu este stopată şi oamenii continuă să decedeze, în pofida faptului că în ţară există tratament eficient gratuit), înseamnă că ceva nu merge bine şi trebuie de găsit care e cauza. O întrebare principială ar fi pe cât de motivaţi şi implicaţi în controlul HIV/SIDA sunt persoanele cu funcţii de decizie în Republica Moldova?

 

O societate e ca şi o familie, în care părinţii (Guvernul) ar trebui să se îngrijească de copiii săi. Aş vrea să mă conving că statul cu adevărat are grijă de cetăţenii săi, ca şi de propriii copii,  nu prin vorbe, ci prin fapte. Prin intervenţii bine planificate. Prin acţiuni urgente, care nu vor lăsa pe nimeni să moară.  

 

 

 

 

 

 

 

Aceasta este una dintre primele măsuri luate de ministrul Georgiadis pentru a reintroduce Decretul privind Sănătatea Publică 39A, care impune măsuri cum este testarea obligatorie pentru HIV, hepatită, boli infecţioase molipsitoare sau cu transmitere sexuală.

 

Măsura a fost implementată iniţial de ministrul socialist grec Andreas Loverdos, în aprilie 2012, la scurt timp după alegeri, şi a dus la testarea forţată a sute de femei. Cele 17 femei care au fost depistate pozitiv cu virusul HIV au avut numele, datele personale şi fotografiile publicate în presă, pe motiv că reprezintă o măsură de protecţie a sănătăţii publice. Femeile au fost acuzate că ar fi “adevărate bombe la adresa sănătăţii publice”, fiind reţinute luni întregi, până când au fost achitate. Ultimele cinci dintre acestea au fost eliberate în martie 2013, la scurt timp după aceea legea fiind abrogată.

 

În Grecia, sistemul public de sănătate se află sub presiunea măsurilor de austeritate. În Spania, guvernul a restricţionat legal accesul la sistemul de sănătate gratuit pentru imigranţii ilegali. Şi alte grupuri vulnerabile, precum imigranţi ilegali, solicitanţii de azil, utilizatorii de droguri, lucrătoarele sexului comercial şi persoanele fără adăpost au fost vizaţi de reducerea beneficiilor de sănătate.

 

Rata îmbolnăvirilor cu virusul HIV a crescut cu peste 200% din 2011 în Grecia, din cauza abuzului de droguri, şomajului în rândul tinerilor şi reducerea bugetului pentru prevenirea îmbolnăvirii.

 

Bugetul centrelor de tratament pentru abuz de droguri Okana a scăzut de la 35 de milioane de euro în 2010 la 20 de milioane în 2012.

 

În prezent, şomajul în Grecia este peste 20% şi foarte mulţi greci sunt ameninţaţi de sărăcie extremă, pentru prima oară în viaţă.

 

 

la 4 iulie curent la o şedinţă consultativă axată pe prezentarea noului model de finanţare (NMF) al FG şi discutarea planului conceptual privind elaborarea viitoarei aplicaţii a Republicii Moldova în perioada de tranziţie la noul model de finanţare al Fondului Global.

 

În scopul clarificării anumitor aspecte ce ţin de elaborarea aplicaţiei, la începutul şedinţei a fost stabilită conexiunea via skype cu Tatiana Vinichenko, Manager de Portofolio al Fondului Global pentru Republica Moldova, care a oferit repere tehnice privind specificul aplicării ţării noastre în calitate de aplicant-interim.

 

Tatiana Vinichenko a menţionat că solicitarea de finanţare din partea ţărilor incluse la categoria “aplicanţi-interim” trebuie să se bazeze pe o consultare largă (country dialog), cu implicarea tuturor partenerilor, constituenţilor şi grupurilor cheie ale populaţiei din sectorul guvernamental şi neguvernamental. Procesul de iniţiere, elaborare şi dezvoltare a aplicaţiei trebuie să fie la maximum transparent şi documentat.

 

Managerul de Portofoliu al Fondului Global a informat că pentru grupul de ţări din categoria interim-aplicant nu va fi o formă standard de aplicare. Totuşi, vor fi luate în consideraţie anumite cerinţe ce ţin de volumul bugetul, contribuţia din partea statului. Înaltul oficial a mai informat despre oportunintatea de a aplica la un proiect-pilot pentru consolidarea capacităţilor societăţii civile, la care Republica Moldova va fi invitată să aplice.

 

Printre recomandările propuse pentru noua propunere de finanţare, s-a reiterat necesitatea focalizării pe susţinerea intervenţiilor critice pentru grupurile vulnerabile şi continuarea activităţilor ce rămân fără acoperire financiară în 2014.  În particular, recomandările au fost structurate după cum urmează:

• Fortificarea Programelor de Reducere a Riscurilor astfel încât investiţiile să atingă impactul aşteptat al Programului naţional de prevenire și control HIV: 60% acoperire a utilizatorilor de droguri injectabile/UDI, 60% acorire a lucrătoarelor sexului comercial/LSC şi 40% - a bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi BSB;
• Aprobarea mecanismelor de acreditare a serviciilor de prevenire, suport, îngrijiri pentru persoanele infectate/afectate de HIV/SIDA prestate de ONG-urile din Republica Moldova şi iniţierea testărilor la infecţia HIV prin intermediul acestora;
• Fortificarea tratamentului de substituţue cu metadonă (TSM) şi respectarea angajamentului de finanţare a TSM a pacienţilor noi din bugetul de stat începând cu 2015-2016;
• Revizuirea suportului social al pacienţilor infectaţi şi/sau afectaţi de HIV prin prisma contribuţiei la succesul intervenţiilor critice;
• Asigurarea durabilităţii serviciilor instituite cu suportul FG (preluarea finanţării acestora din bugetul de stat);
• Aprobarea Programului naţional de prevenire şi control HIV revizuit;
• Lansarea sistemului SIME HIV;
• Consolidarea tuturor serviciilor HIV din ţară cu transferarea echipamentului medical şi a altor unităţi tehnice pentru buna desfăşurare a activităţilor (automobile etc.);
• Găsirea unui compromis în ceea ce priveşte organizarea secţiei de tratament paliativ.

În cadrul şedinţei consultative, dna Tatiana Vinichenko a răspuns şi la unele întrebări ale participanţilor. Astfel, Alexandru Curașov, Directorul A.O. „Iniţiativa Pozitivă” a dorit să afle în ce măsură resursele pentru susţinerea componentei pentru consolidarea capacităţilor reţelelor comunităţii pentru îndeplinirea funcţiilor de monitorizare sunt rezonabile în condiţiile noii aplicaţii, luând în consideraţie că aceasta va fi focusată pe intervenţiile cheie?

 

Tatiana Vinichenko a răspuns că acest lucru este deosebit de important, totuşi, funcţia de supraveghere aparţine Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA. Ea a mai menţionat că aceste finanţe pot fi folosite nu numai pentru stimularea dialogului de ţară, dar şi pentru consolidarea capacităţilor societăţii civile, în general.

 

Andrei Matei, şef al direcţiei asigurări medicale, buget şi finanţe din cadrul Ministerului Sănătăţii, a concretizat care este cota parte obligatorie din partea bugetului de stat pentru noua solicitare de finanţare. Aceasta trebuie să constituie minim 20%.

 

Ulterior, Svetlana Lisnic, consultant în coordonare - comunicare din cadrul Secretariatului CNC TB/SIDA, a prezentat audienţei un concept de plan pentru dezvoltarea noii propuneri de finanţare a Republicii Moldova către Fondul Global. Dna Lisnic a reamintit celor prezenţi că Republica Moldova a răspuns pozitiv invitaţiei FG de a aplica pentru o nouă solicitare de finanţare în legătură cu riscul întreruperii finanţării unor servicii esenţiale (tratamentul ARV, prevenirea HIV în grupurile cu risc sporit de infectare etc.). În calitate de aplicant interim, ţara a fost invitată să aplice o propunere de finanţare în perioada de tranziţie la noul model de finanţare pentru anii 2014-2016. Procedura de dezvoltare a aplicaţiei prevede că RM nu va trece prin toate elementele noului model de finanţare (NMF), ci doar prin câteva, unul din ele fiind dialogul de ţară, în urma căruia va fi elaborată nota de concept. Un accent aparte, după cum a menţionat şi Managerul de Portofoliu al Fondului Global în cadrul conexiunii pe skipe, urmează să fie pus pe implicarea cât mai activă a societăţii civile, astfel încât să fie auzită vocea fiecărui reprezentant.

 

Propunerea de finanţare va fi elaborată pentru o perioadă de trei ani, fiind negociată cu FG, care va fi implicat la fiecare etapă de elaborare a propunerii. Republica Moldova este aşeptată să aplice până la finele lunii noiembrie. Plafonul maxim pentru Republica Moldova este de 8 mln. dolari SUA.

 

 

Ajuns la cea de-a 9-a ediţie, concursul îşi propune drept scop evidenţierea şi premierea celor mai valoroase, creative, inovative, eficiente şi participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului.

 

„Ediţiile precedente au remarcat un şir de persoane şi organizaţii, ale căror acţiuni au avut un impact pozitiv asupra drepturilor oamenilor din Moldova”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. „Organizaţia Naţiunilor Unite va continua acţiunile sale în domeniul drepturilor omului pentru a asigura respectarea drepturilor civile, culturale, economice, politice şi sociale ale tuturor oamenilor.  Aceste drepturi sunt universale – ele aparţin tuturor oamenilor, oriunde şi în orice circumstanţe – şi indivizibile – acestea fiind strîns interconectate".

 

Concursul se va desfăşura în bază de nominalizări, publicul fiind încurajat să nominalizeze organizaţii ale societăţii civile, jurnalişti, instituţii media, autorităţi publice etc., care au realizat contribuţii autentice de promovare a drepturilor omului în Republica Moldova în perioada septembrie 2012 – august 2013.

 

Ca şi în anii precedenţi, nominalizările pot fi făcute în română, engleză, rusă sau altă limbă minoritară în Republica Moldova online precum şi pot fi depuse la Casa ONU. Regulamentul concursului este disponibil aici.

 

Dosarele nominalizate, obţinute în urma procesului de consultări publice, precum şi în urma analizei altor materiale disponibile, bazate şi pe cercetări independente, vor fi jurizate de o echipă de experţi şi de un Consiliu independent, format din reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi independenţi.

 

Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul Galei de premiere în domeniul drepturilor omului, organizată anual la 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului.

 

Drepturile omului sunt una dintre priorităţile majore ale ONU în Moldova, constituind  o parte integră a programelor sale de dezvoltare şi elaborare a politicilor. Proiecte recente importante în domeniul drepturilor omului includ combaterea torturii și a relelor tratamente, eliminarea violenţei împotriva femeilor, copiilor şi persoanelor în etate, promovarea drepturilor migranţilor, refugiaţilor şi apatrizilor, combaterea discriminării şi incluziunea grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, a grupurilor minoritare excluse precum rromii  şi  a altor persoane sau comunităţi marginalizate.

 

Regulamentul de participare (limba rusă)

 

Mai multe despre activitatea ONU în Republica Moldova: www.un.md

 

 

 

 

Proiectul este elaborat în corespundere cu prevederile actelor normative în vigoare, cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental (Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Tineretului şi Sportului), organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv a persoanelor care trăiesc cu HIV, cu susţinerea tehnică a donatorilor bilaterali şi organizaţiilor internaţionale (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)).

 

Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1143 din 16 decembrie 2011 sunt efectuate conform deciziilor Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (Deciziile CNC din 08.07.2011 şi din 22.09.2011), Raportului de Evaluare Comună a Programului respectiv de către experţii naţionali şi internaţionali (27 iunie - 8 iulie 2011).

 

Concluziile evaluării menţionate relevă faptul că Programul Naţional nu este suficient de strategic în ceea ce priveşte identificarea priorităţilor şi alocarea resurselor. Având în vedere faptul că în Republica Moldova epidemia infecţiei cu HIV este concentrată în rândul populaţiilor cu risc sporit de infectare, aici trebuie să fie concentrat şi răspunsul naţional la această infecţie. Astfel, se impune modificarea scopului şi obiectivelor Programului Naţional pentru a fi axate pe transmiterea infecţiei cu HIV şi ITS, în special în populaţiile cheie, precum şi de a reduce impactul negativ al epidemiei HIV. De asemenea, este menţionat faptul că Programul Naţional nu are un cadru fundamental de rezultate, dar un simplu set de obiective specifice. În acest context, experţii care au realizat evaluarea Programului Naţional au recomandat reformularea structurii şi conţinutului capitolului III „Scopul şi obiectivele programului” în conformitate cu recomandările UNAIDS şi OMS.

 

Modificările efectuate, sunt absolut necesare şi importante în vederea aplicării Republicii Moldova la grantul interim al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru susţinerea răspunsului naţional HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare. Republica Moldova a acceptat invitaţia FG de a aplica la acest grant în valoare de 8 mln dolari SUA în luna martie curent.

 

Documentul integral poate fi accesat pe site-ul www.particip.gov.md la linkul

 

Data limită de expediere a comentariilor şi propunerilor la acest document este 26 august 2013.

în cadrul recentei reuniuni a Societăţii internaţionale pentru combaterea SIDA de la Kuala Lumpur, în Malaezia. OMS insistă ca tratamentul să înceapă imediat după ce este diagnosticată infecţia cu HIV nu doar în cazul copiilor mai mici de cinci ani, dar şi în cel al femeilor însărcinate, bolnave de tuberculoză sau hepatita B, precum şi al persoanelor a căror parteneri sunt contaminaţi.

 

Potrivit reprezentanţilor OMS, cel mai vizibil impact o asemenea abordare îl va avea în Africa, unde locuiesc 70 la sută din persoanele infectate cu HIV. În acelaşi timp, mai multe ţări dezvoltate au pus deja în aplicare programe de tratament timpuriu, scrie Fox News.

 

Experții organizației estimează că ar putea salva de la moarte peste trei milioane de oameni, în următorii 10 ani, dacă această strategie de tratament va fi acceptată de toate țările lumii. De asemenea, potrivit OMS, alte 3,5 milioane de infecții ar putea fi prevenite.

La fel, OMS anticipează o majorare cu 10 la sută a cheltuielilor alocate pentru lupta cu infecția HIV, care în prezent se ridică la 23 de miliarde de dolari anual, astfel încât încă 9 milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare să obțină acces la tratament.

Aceste date argumentează un set de recomandări care sugerează că persoanele infectate cu HIV au mai multe șanse dacă încep tratamentul înainte ca sistemul imunitar să cedeze. Drept exemplu, a fost invocat cazul unei fetițe din SUA născută cu HIV și care, pentru că a beneficiat de un tratament adecvat la doar 30 de ore după naștere, pare să se fi însănătoșit.  La începutul acestui an, medicii care au îngrijit-o au anunțat că în sângele ei nu mai e nici urmă de virus, chiar dacă fetița a încetat tratamentul de mai bine de un an.

HIV atacă sistemul imunitar prin distrugerea limfocitelor T, vitale în lupta contra infecțiilor. O persoană infectată cu HIV este diagnosticată cu SIDA atunci când numărul limfocitelor T coboară sub 200 dintr-o limită de 500-1.600, considerată normală. Recomandările OMS cer ca tratamentul să înceapă când numărul celulelor T a ajuns la 500.

 

Statisticile OMS arată că, la nivel mondial, peste 34 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV.

 

Bolnavii de tuberculoză din regiunea transnistreană nu primesc spectrul întreg de medicamente deja de aproape două luni, după ce Fondul Global pentru combaterea SIDA, Malariei şi Tuberculozei a redus alocările pentru aceste preparate. Astfel, sarcina de a cumpăra o parte din medicamente i-a revenit aşa-zisului Minister al Sănătăţii, care a iniţiat procedura de achiziţie cu întârziere.

 

Potrivit lui Vitalie Moroșanu, coordonator al organizației „Programe medico-sociale”, stocul de medicamentele de linia I s-a epuizat acum două luni. Între timp așa-zisul Minister al Sănătății de la Tiraspol a inițiat o procedură de achiziții publice, iar medicamentele trebuie să ajungă în următoarele zile în spitalele din regiune.

 

Același lucru îl spune și directoarea Spitalului de tuberculoză din Bender, Nelly Obezvenco. „Am avut probleme în lunile iunie și iulie, când au lipsit anumite medicamente, dar tratamentul nu a fost abandonat de tot. I-am tratat cu ce am avut. Am fost asigurați că vom primi toate preparatele necesare până la sfârșitul lunii august”, a declarat Obezvenco, fără să precizeze care sunt consecințele asupra sănătății bolnavilor dacă schemele de tratament nu sunt administrate complet. Ea spune că preparatele de linia a II-a, asigurate de către Fondul Global și care sunt destinate pentru tratamentul tuberculozei multidrog rezistente, au existat permanent. Șefa spitalului precizează că numărul bolnavilor cu forma tuberculozei activă ajunge la 1.000. Potrivit ei, situația este degradantă în penitenciare, unde nu există niciun fel de medicamente, însă a refuzat să ofere detalii, motivând că nu este domeniul ei de activitate.

 

În același timp, Lilian Severin, directorul asociației „Act for involvement” din Chișinău care se ocupă de problemele bolnavilor de tuberculoză, spune că a mers luna trecută într-o inspecție în penitenciarele din stânga Nistrului și a constatat că stocul de preparate antituberculoase era pe sfârșite. El susține că asociația urmează să pregătească un raport ce va conține recomandări pentru conducerea regiunii.

 

Pentru ca bolnavii să nu mai fie nevoiți să întrerupă tratamentul responsabilii de la Chișinău vor încerca să acceseze un grant, care să fie folosit în întregime pentru necesitățile bolnavilor din stânga Nistrului, susține Liliana Domenti, directorul Institutului de Ftiziopulmonologie „Chiril Draganiuc”.

 

„Potrivit rapoartelor pe care le avem de la ei, tratamentul nu ar fi trebuit să fie întrerupt, însă noi nu știm cum au gestionat ei stocurile de medicamente rămase. Pentru anul viitor planificăm să accesăm un grant care să fie utilizat în întregime pentru bolnavii din regiune. Pretindem de la ei ca medicamentele să fie de bună calitate, aprobate și acceptate de OMS”, a precizat Domenti.

 

Statisticile arată că în regiunea transnistreană indicele de înbolnăvire este cu mult mai mare decât în Republica Moldova. Astfel, în 2012 erau înregistrați oficial cu tuberculoză 794 de persoane. În aceeași perioadă, alte 119 au decedat.

 

În procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, care are loc în prezent în Republecă Moldova, sunt create Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în toate raioanele și municipiile țării. Primele Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi-au început activitatea în 2001-2003. În perioada 2005-2006 a fost creată o rețea ce a inclus 12 CSPT. Rezultatele pozitive ale activității centrelor au argumentat nesesitatea extinderii acestor servicii la nivel național. Aceste centre oferă adolescenţilor și tinerilor servicii complexe de informare, consiliere, servicii medicale etc. În cadrul centrelor sunt efectuate o serie de activități de instruire și educare, atît pentru tineri, cît și pentru alți membri ai comunității, cum ar fi profesorii, părinții, autoritățile publice locale etc., referitor la problemele prioritare de sănătate și dezvoltare a acestora, în special ce ține de sănătate sexual-reproductivă, sănătate mentală și bunăstarea socială. Totodată, acesta fiind un serviciu relativ nou pentru sistemul de sănătate, necesită argumente bazate pe evidențe pentru a utiliza mecanisme adecvate de finanțare, care să asigure calitatea și eficiența serviciilor prestate. Acestei cereri a raspuns studiu de analiză economică a SSPT.

 

Ședința de prezentare și discutare a raportului final al studiului a fost deschisă de dl Viceministru Octavian Grama, care a vorbit despre importanța implementării intervențiilor efective pentru ameliorarea sănătății și dezvoltării tinerilor în Republica Moldova.  Dna Tatiana Zatîc, șefa Direcției Medicină Primară a prezentat procesul de extindere a SSPT în Republica Moldova și necesitatea efectuării un astfel de studiu.

 

Galina LEŞCO, şefa CSPT Neovita, colaborator ştiinţific IMC, coordonator naţional al proiectului “Generaţie Sănătoasă” , a prezentat rezultatele cheie a studiului de analiză economică a SSPT în RM și a menţionat că ”evaluarea dată denotă, că costurile totale de implementare a SSPT de bună calitate, în cadrul tuturor CSPT din Republica Moldova, ar fi de 12,1 mln. lei anual, cea ce  este acoperit, în acest moment, în proporție de mai puțin de 50%, de către CNAM. Totodată, activitățile realizate de către aceste centre pentru a preveni minim 30 cazuri noi de HIV, nemaivorbind de alte probleme de sănătate, ar recupera toti bani investiți în finanțarea acestora. Sistemul actual de monitorizare a CSPT ne oferă date, conform cărora putem concluziona că prin activitatea lor centrele chiar ar depăși cifrele menţionate, fiind potenţial cost-eficiente.” Recomandările din cadrul studiului au accentuat necesitatea perfecționării mecanismelor de monitorizare a SSPT, pentru a putea asigura implentarea unor mecanime mai eficiente de finanțare și în baza perfomaței. La fel, utilizarea estimărilor bugetare obținute de studiu pot servi ca punct de pornire în ameliorarea finanțării  CSPT.

 

Participanţii au venit cu propuneri pentru eficientizarea activităţii CSPT, şi anume: Dna Doina ROTARU, şef-adjunct Direţie, CNAM, a propus diversificarea surselor statale de finanţare, utilizând fondul de bază, dar şi cel de prevenţie, deoarece CSPT au ca scop, în special, prevenţia. Dna Tatiana ZATÎC, şef direcţie medicină primară, Ministerul Sănătăţii (MS) a afirmat că o soluţie eficientă ar fi şi referirea CSPT la serviciile comunitare. Astfel, acestea vor avea o linie aparte de bugetare. Dna Lilia Gantea, direcţia financiară MS, a menţionat că datele prezentate pot argumenta introdcerea acestor propuneri de finanţare în Legea fondurilor pentru anul viitor. Aceste propuneri au fost susţinute de toţi participanţii la şedinţă.

 

De asemenea, Victoria Ciubotaru, cercetător ştiinţific IMC, a prezentat un cadru de monitorizare a activităţii CSPT, elaborat de către experții naționali, în baza rezultelor obținute în cadrul evaluării economice a SSPT.  Aplicarea acestui cadru de monitorizare, în baza indicatorilor de calitate, ar facilita respectarea standardelor de calitate a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în practica curentă şi utilizarea raţională a fondurilor. Unii indicatori cheie  pot  servi ca bază pentru introducerea finanţării în funcţie de performanţe a CSPT, pe lângă finanţarea de bază.

 

Participanții la ședință au apreciat înalt nivelul profesional a cadrului de monitorizare prezentat și au propus ca acesta să fie aprobat de către Ministerul Sănătății. Dna Tatiana Zatîc a propus ca fie acceptat raportul final al evaluarii economice a SSPT și propunerile venite în cadrul prezentărilor și discuțiilor, primind acordul tuturor participanților.

 

Viceministrul Sănătăţii, Octavian GRAMA, a apreciat înalt atât rezultatele studiului, cât şi indicatorii de calitate şi a solicitat specialiştilor identificarea cât mai urgentă a unei soluţii optime pentru buna finanţare şi activitate a CSPT. “Tinerii se confruntă în prezent cu multe riscuri pentru sănătatea și dezvoltarea lor, iar aceste centre răspund nevoilor specifice vârstei adolescenţilor. Ne dorim centre similare în toate regiunile ţării pentru ca toţi adolescenţii să aibă acces la servicii de sănătate prietenoase tinerilor. Fiind în concordanță cu Strategia națională privind sănătatea reproducerii, proiectul „Generaţie sănătoasă” contribuie la extinderea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, în conformitate cu prevederile Planului naţional elaborat de Ministerul Sănătăţii al RM. Am făcut un pas important, iar Ministerul Sănătăţii va acorda tot suportul necesar în ceea ce priveşte extinderea reţelei CSPT şi implementarea mecanismelor optime de finanţare”.

 

Studiul de analiză economică a CSPT a fost realizat în cadrul proiectului “Generaţie Sănătoasă”, în baza activităţii a 4 centre cu performanţă sporită, extrapolând rezultatele pentru întreaga reţea.

 

Contacte:

Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”

str. Socoleni, 19, MD 2020, or. Chişinău, Republica Moldova,

tel.: (373.22) 40.66.34, tel./fax: (373.22) 40.66.32

info@neovita.md, www.neovita.md

În cadrul atelierului se propune de a elabora o Strategie pe termen mediu (2014-2016) privind reconceptualizarea serviciilor de prevenire în grupurile cu risc sporit de infecţie, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi extinderea ariei lor de acoperire pentru beneficiarii cheie. Evenimentul constituie, de asemenea, o oportunitate de a programa intervenţiile şi resursele pentru accesarea granturilor Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global), cât şi pentru mobilizarea resurselor domestice.

 

Agenda de lucru presupune definirea viziunii, misiunii, priorităţilor strategice  ale Strategiei pe termen mediu (I-a zi), a rezultatelor de obiectiv, intervenţiilor prioritare, bugetului (a II zi) şi a managementului, acoperii financiare, necesităţilor de asistenţa tehnică, şi dezvoltare organizaţională (a III zi).

 

Evenimentul este susţinut financiar din sursele grantului MOL-CFUND-1303 oferit pentru activitatea CNC TB/SIDA, gestionat de Secretariatul CNC TB/SIDA în colaborare cu Recipientul Principal al granturilor Fondului Global - IP UCIMP RSS.

Potrivit noului mecanism de finanţare al Fondului Global, lansat la începutul anului curent, Republica Moldova va participa în calitate de aplicant-interim, accentul urmând să fie pus pe extinderea activităţilor esenţiale, care sunt în riscul de a fi întrerupte din cauza deficitului financiar.

 

În urma prioritizării necesităţilor şi identificării prealabile a activităţilor cheie necesare a fi acoperite financiar de către Fondul Global,  noua solicitare de finanţare din partea ţării urmează să fie focusată pe intervenţiile de prevenire HIV în grupurile vulnerabile (UDI, LSC, BSB, deţinuţi, migranţi, tineri),  asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV şi susţinerea intervenţiilor de îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA din Republica Moldova.

 

Recomandările Fondului Global la această etapă ţin de asigurarea unei contribuţii minime de 20% din partea Guvernului în susţinerea activităţilor ce urmează a fi implementate în următorii trei ani pentru atingerea indicatorilor stabiliţi în cadrul programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (60% acoperire a UDI, 60% a LSC şi 40% BSB); asigurarea durabilităţii intervenţiilor critice şi a serviciilor instituite de Fondul Global (preluarea finanţării acestora din bugetul naţional).

 

Planul de dezvoltare a aplicaţiei de finanţare prevede:

 

1. Începutul dialogului formalizat al părţilor implicate - aprobarea la şedinţa Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (CNC) procedura de aplicare a solicitării de finanţare către Fondul Global (membrii Consiliului şi non-membrii CNC, implicaţi în domeniu HIV – iulie 2013.

 

2. Dezvoltarea proiectului aplicaţiei printr-o consultare largă cu implicarea sectorului guvernamental, nonguvernamental, internaţional; grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA (country dialog) cu accent pe societate civilă  – perioada iulie-septembrie 2013.

 

3. Consultarea propunerii de proiect/aplicaţie integre într-o şedintă comună cu participarea reprezentanţilor tuturor structurilor/sectoarelor implicate şi pregătirea documentelor propunerii finale – septembrie 2013.

 

4. Elaborarea documentelor finale pentru aplicaţie - septembrie-octombrie 2013.

 

5. Consultarea finală a draftului aplicaţiei cu stakeholderii/membrii CNC şi societatea civilă. Inserarea recomandărilor partenerilor naţionali pentru definitivarea propunerii - octombrie 2013.

 

6. Prezentarea aplicaţiei finale în cadrul şedinţei CNC TB/SIDA şi semnarea acesteia pentru a fi expediată în atenţia Fondului Global - inceputul lunii noiembrie 2013.

 

7. Remiterea propunerii către Fondul Global - sfârşitul lunii noiembrie 2013.

 

Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA prin rolul său de coordonator şi supervizor al Programelor naţionale de prevenire şi control al tuberculozei şi HIV/SIDA/ITS, care sunt implementate, în special, cu suportul Fondului Global, urmează:

 

Noul model de finanţare al Fondului Global oferă posibilitate Republicii Moldova de a înainta, în calitate de aplicant-interim pentru grantul HIV, o solicitare de finanţare în valoare de până la 8 mln dolari SUA pentru următorii trei ani (2014-2016). Suma suplimentară oferită pentru organizarea proceselor de consultare şi implicare a societăţii civile în dialogul de ţară este de 26 mii dolari SUA.