Ajuns la cea de-a 9-a ediţie, concursul îşi propune drept scop evidenţierea şi premierea celor mai valoroase, creative, inovative, eficiente şi participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului.

 

„Ediţiile precedente au remarcat un şir de persoane şi organizaţii, ale căror acţiuni au avut un impact pozitiv asupra drepturilor oamenilor din Moldova”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. „Organizaţia Naţiunilor Unite va continua acţiunile sale în domeniul drepturilor omului pentru a asigura respectarea drepturilor civile, culturale, economice, politice şi sociale ale tuturor oamenilor.  Aceste drepturi sunt universale – ele aparţin tuturor oamenilor, oriunde şi în orice circumstanţe – şi indivizibile – acestea fiind strîns interconectate".

 

Concursul se va desfăşura în bază de nominalizări, publicul fiind încurajat să nominalizeze organizaţii ale societăţii civile, jurnalişti, instituţii media, autorităţi publice etc., care au realizat contribuţii autentice de promovare a drepturilor omului în Republica Moldova în perioada septembrie 2012 – august 2013.

 

Ca şi în anii precedenţi, nominalizările pot fi făcute în română, engleză, rusă sau altă limbă minoritară în Republica Moldova online precum şi pot fi depuse la Casa ONU. Regulamentul concursului este disponibil aici.

 

Dosarele nominalizate, obţinute în urma procesului de consultări publice, precum şi în urma analizei altor materiale disponibile, bazate şi pe cercetări independente, vor fi jurizate de o echipă de experţi şi de un Consiliu independent, format din reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi independenţi.

 

Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul Galei de premiere în domeniul drepturilor omului, organizată anual la 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului.

 

Drepturile omului sunt una dintre priorităţile majore ale ONU în Moldova, constituind  o parte integră a programelor sale de dezvoltare şi elaborare a politicilor. Proiecte recente importante în domeniul drepturilor omului includ combaterea torturii și a relelor tratamente, eliminarea violenţei împotriva femeilor, copiilor şi persoanelor în etate, promovarea drepturilor migranţilor, refugiaţilor şi apatrizilor, combaterea discriminării şi incluziunea grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, a grupurilor minoritare excluse precum rromii  şi  a altor persoane sau comunităţi marginalizate.

 

Regulamentul de participare (limba rusă)

 

Mai multe despre activitatea ONU în Republica Moldova: www.un.md

 

 

 

 

Proiectul este elaborat în corespundere cu prevederile actelor normative în vigoare, cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental (Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Tineretului şi Sportului), organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv a persoanelor care trăiesc cu HIV, cu susţinerea tehnică a donatorilor bilaterali şi organizaţiilor internaţionale (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)).

 

Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1143 din 16 decembrie 2011 sunt efectuate conform deciziilor Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (Deciziile CNC din 08.07.2011 şi din 22.09.2011), Raportului de Evaluare Comună a Programului respectiv de către experţii naţionali şi internaţionali (27 iunie - 8 iulie 2011).

 

Concluziile evaluării menţionate relevă faptul că Programul Naţional nu este suficient de strategic în ceea ce priveşte identificarea priorităţilor şi alocarea resurselor. Având în vedere faptul că în Republica Moldova epidemia infecţiei cu HIV este concentrată în rândul populaţiilor cu risc sporit de infectare, aici trebuie să fie concentrat şi răspunsul naţional la această infecţie. Astfel, se impune modificarea scopului şi obiectivelor Programului Naţional pentru a fi axate pe transmiterea infecţiei cu HIV şi ITS, în special în populaţiile cheie, precum şi de a reduce impactul negativ al epidemiei HIV. De asemenea, este menţionat faptul că Programul Naţional nu are un cadru fundamental de rezultate, dar un simplu set de obiective specifice. În acest context, experţii care au realizat evaluarea Programului Naţional au recomandat reformularea structurii şi conţinutului capitolului III „Scopul şi obiectivele programului” în conformitate cu recomandările UNAIDS şi OMS.

 

Modificările efectuate, sunt absolut necesare şi importante în vederea aplicării Republicii Moldova la grantul interim al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru susţinerea răspunsului naţional HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare. Republica Moldova a acceptat invitaţia FG de a aplica la acest grant în valoare de 8 mln dolari SUA în luna martie curent.

 

Documentul integral poate fi accesat pe site-ul www.particip.gov.md la linkul

 

Data limită de expediere a comentariilor şi propunerilor la acest document este 26 august 2013.

în cadrul recentei reuniuni a Societăţii internaţionale pentru combaterea SIDA de la Kuala Lumpur, în Malaezia. OMS insistă ca tratamentul să înceapă imediat după ce este diagnosticată infecţia cu HIV nu doar în cazul copiilor mai mici de cinci ani, dar şi în cel al femeilor însărcinate, bolnave de tuberculoză sau hepatita B, precum şi al persoanelor a căror parteneri sunt contaminaţi.

 

Potrivit reprezentanţilor OMS, cel mai vizibil impact o asemenea abordare îl va avea în Africa, unde locuiesc 70 la sută din persoanele infectate cu HIV. În acelaşi timp, mai multe ţări dezvoltate au pus deja în aplicare programe de tratament timpuriu, scrie Fox News.

 

Experții organizației estimează că ar putea salva de la moarte peste trei milioane de oameni, în următorii 10 ani, dacă această strategie de tratament va fi acceptată de toate țările lumii. De asemenea, potrivit OMS, alte 3,5 milioane de infecții ar putea fi prevenite.

La fel, OMS anticipează o majorare cu 10 la sută a cheltuielilor alocate pentru lupta cu infecția HIV, care în prezent se ridică la 23 de miliarde de dolari anual, astfel încât încă 9 milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare să obțină acces la tratament.

Aceste date argumentează un set de recomandări care sugerează că persoanele infectate cu HIV au mai multe șanse dacă încep tratamentul înainte ca sistemul imunitar să cedeze. Drept exemplu, a fost invocat cazul unei fetițe din SUA născută cu HIV și care, pentru că a beneficiat de un tratament adecvat la doar 30 de ore după naștere, pare să se fi însănătoșit.  La începutul acestui an, medicii care au îngrijit-o au anunțat că în sângele ei nu mai e nici urmă de virus, chiar dacă fetița a încetat tratamentul de mai bine de un an.

HIV atacă sistemul imunitar prin distrugerea limfocitelor T, vitale în lupta contra infecțiilor. O persoană infectată cu HIV este diagnosticată cu SIDA atunci când numărul limfocitelor T coboară sub 200 dintr-o limită de 500-1.600, considerată normală. Recomandările OMS cer ca tratamentul să înceapă când numărul celulelor T a ajuns la 500.

 

Statisticile OMS arată că, la nivel mondial, peste 34 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV.

 

Bolnavii de tuberculoză din regiunea transnistreană nu primesc spectrul întreg de medicamente deja de aproape două luni, după ce Fondul Global pentru combaterea SIDA, Malariei şi Tuberculozei a redus alocările pentru aceste preparate. Astfel, sarcina de a cumpăra o parte din medicamente i-a revenit aşa-zisului Minister al Sănătăţii, care a iniţiat procedura de achiziţie cu întârziere.

 

Potrivit lui Vitalie Moroșanu, coordonator al organizației „Programe medico-sociale”, stocul de medicamentele de linia I s-a epuizat acum două luni. Între timp așa-zisul Minister al Sănătății de la Tiraspol a inițiat o procedură de achiziții publice, iar medicamentele trebuie să ajungă în următoarele zile în spitalele din regiune.

 

Același lucru îl spune și directoarea Spitalului de tuberculoză din Bender, Nelly Obezvenco. „Am avut probleme în lunile iunie și iulie, când au lipsit anumite medicamente, dar tratamentul nu a fost abandonat de tot. I-am tratat cu ce am avut. Am fost asigurați că vom primi toate preparatele necesare până la sfârșitul lunii august”, a declarat Obezvenco, fără să precizeze care sunt consecințele asupra sănătății bolnavilor dacă schemele de tratament nu sunt administrate complet. Ea spune că preparatele de linia a II-a, asigurate de către Fondul Global și care sunt destinate pentru tratamentul tuberculozei multidrog rezistente, au existat permanent. Șefa spitalului precizează că numărul bolnavilor cu forma tuberculozei activă ajunge la 1.000. Potrivit ei, situația este degradantă în penitenciare, unde nu există niciun fel de medicamente, însă a refuzat să ofere detalii, motivând că nu este domeniul ei de activitate.

 

În același timp, Lilian Severin, directorul asociației „Act for involvement” din Chișinău care se ocupă de problemele bolnavilor de tuberculoză, spune că a mers luna trecută într-o inspecție în penitenciarele din stânga Nistrului și a constatat că stocul de preparate antituberculoase era pe sfârșite. El susține că asociația urmează să pregătească un raport ce va conține recomandări pentru conducerea regiunii.

 

Pentru ca bolnavii să nu mai fie nevoiți să întrerupă tratamentul responsabilii de la Chișinău vor încerca să acceseze un grant, care să fie folosit în întregime pentru necesitățile bolnavilor din stânga Nistrului, susține Liliana Domenti, directorul Institutului de Ftiziopulmonologie „Chiril Draganiuc”.

 

„Potrivit rapoartelor pe care le avem de la ei, tratamentul nu ar fi trebuit să fie întrerupt, însă noi nu știm cum au gestionat ei stocurile de medicamente rămase. Pentru anul viitor planificăm să accesăm un grant care să fie utilizat în întregime pentru bolnavii din regiune. Pretindem de la ei ca medicamentele să fie de bună calitate, aprobate și acceptate de OMS”, a precizat Domenti.

 

Statisticile arată că în regiunea transnistreană indicele de înbolnăvire este cu mult mai mare decât în Republica Moldova. Astfel, în 2012 erau înregistrați oficial cu tuberculoză 794 de persoane. În aceeași perioadă, alte 119 au decedat.

 

În procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, care are loc în prezent în Republecă Moldova, sunt create Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în toate raioanele și municipiile țării. Primele Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi-au început activitatea în 2001-2003. În perioada 2005-2006 a fost creată o rețea ce a inclus 12 CSPT. Rezultatele pozitive ale activității centrelor au argumentat nesesitatea extinderii acestor servicii la nivel național. Aceste centre oferă adolescenţilor și tinerilor servicii complexe de informare, consiliere, servicii medicale etc. În cadrul centrelor sunt efectuate o serie de activități de instruire și educare, atît pentru tineri, cît și pentru alți membri ai comunității, cum ar fi profesorii, părinții, autoritățile publice locale etc., referitor la problemele prioritare de sănătate și dezvoltare a acestora, în special ce ține de sănătate sexual-reproductivă, sănătate mentală și bunăstarea socială. Totodată, acesta fiind un serviciu relativ nou pentru sistemul de sănătate, necesită argumente bazate pe evidențe pentru a utiliza mecanisme adecvate de finanțare, care să asigure calitatea și eficiența serviciilor prestate. Acestei cereri a raspuns studiu de analiză economică a SSPT.

 

Ședința de prezentare și discutare a raportului final al studiului a fost deschisă de dl Viceministru Octavian Grama, care a vorbit despre importanța implementării intervențiilor efective pentru ameliorarea sănătății și dezvoltării tinerilor în Republica Moldova.  Dna Tatiana Zatîc, șefa Direcției Medicină Primară a prezentat procesul de extindere a SSPT în Republica Moldova și necesitatea efectuării un astfel de studiu.

 

Galina LEŞCO, şefa CSPT Neovita, colaborator ştiinţific IMC, coordonator naţional al proiectului “Generaţie Sănătoasă” , a prezentat rezultatele cheie a studiului de analiză economică a SSPT în RM și a menţionat că ”evaluarea dată denotă, că costurile totale de implementare a SSPT de bună calitate, în cadrul tuturor CSPT din Republica Moldova, ar fi de 12,1 mln. lei anual, cea ce  este acoperit, în acest moment, în proporție de mai puțin de 50%, de către CNAM. Totodată, activitățile realizate de către aceste centre pentru a preveni minim 30 cazuri noi de HIV, nemaivorbind de alte probleme de sănătate, ar recupera toti bani investiți în finanțarea acestora. Sistemul actual de monitorizare a CSPT ne oferă date, conform cărora putem concluziona că prin activitatea lor centrele chiar ar depăși cifrele menţionate, fiind potenţial cost-eficiente.” Recomandările din cadrul studiului au accentuat necesitatea perfecționării mecanismelor de monitorizare a SSPT, pentru a putea asigura implentarea unor mecanime mai eficiente de finanțare și în baza perfomaței. La fel, utilizarea estimărilor bugetare obținute de studiu pot servi ca punct de pornire în ameliorarea finanțării  CSPT.

 

Participanţii au venit cu propuneri pentru eficientizarea activităţii CSPT, şi anume: Dna Doina ROTARU, şef-adjunct Direţie, CNAM, a propus diversificarea surselor statale de finanţare, utilizând fondul de bază, dar şi cel de prevenţie, deoarece CSPT au ca scop, în special, prevenţia. Dna Tatiana ZATÎC, şef direcţie medicină primară, Ministerul Sănătăţii (MS) a afirmat că o soluţie eficientă ar fi şi referirea CSPT la serviciile comunitare. Astfel, acestea vor avea o linie aparte de bugetare. Dna Lilia Gantea, direcţia financiară MS, a menţionat că datele prezentate pot argumenta introdcerea acestor propuneri de finanţare în Legea fondurilor pentru anul viitor. Aceste propuneri au fost susţinute de toţi participanţii la şedinţă.

 

De asemenea, Victoria Ciubotaru, cercetător ştiinţific IMC, a prezentat un cadru de monitorizare a activităţii CSPT, elaborat de către experții naționali, în baza rezultelor obținute în cadrul evaluării economice a SSPT.  Aplicarea acestui cadru de monitorizare, în baza indicatorilor de calitate, ar facilita respectarea standardelor de calitate a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în practica curentă şi utilizarea raţională a fondurilor. Unii indicatori cheie  pot  servi ca bază pentru introducerea finanţării în funcţie de performanţe a CSPT, pe lângă finanţarea de bază.

 

Participanții la ședință au apreciat înalt nivelul profesional a cadrului de monitorizare prezentat și au propus ca acesta să fie aprobat de către Ministerul Sănătății. Dna Tatiana Zatîc a propus ca fie acceptat raportul final al evaluarii economice a SSPT și propunerile venite în cadrul prezentărilor și discuțiilor, primind acordul tuturor participanților.

 

Viceministrul Sănătăţii, Octavian GRAMA, a apreciat înalt atât rezultatele studiului, cât şi indicatorii de calitate şi a solicitat specialiştilor identificarea cât mai urgentă a unei soluţii optime pentru buna finanţare şi activitate a CSPT. “Tinerii se confruntă în prezent cu multe riscuri pentru sănătatea și dezvoltarea lor, iar aceste centre răspund nevoilor specifice vârstei adolescenţilor. Ne dorim centre similare în toate regiunile ţării pentru ca toţi adolescenţii să aibă acces la servicii de sănătate prietenoase tinerilor. Fiind în concordanță cu Strategia națională privind sănătatea reproducerii, proiectul „Generaţie sănătoasă” contribuie la extinderea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, în conformitate cu prevederile Planului naţional elaborat de Ministerul Sănătăţii al RM. Am făcut un pas important, iar Ministerul Sănătăţii va acorda tot suportul necesar în ceea ce priveşte extinderea reţelei CSPT şi implementarea mecanismelor optime de finanţare”.

 

Studiul de analiză economică a CSPT a fost realizat în cadrul proiectului “Generaţie Sănătoasă”, în baza activităţii a 4 centre cu performanţă sporită, extrapolând rezultatele pentru întreaga reţea.

 

Contacte:

Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”

str. Socoleni, 19, MD 2020, or. Chişinău, Republica Moldova,

tel.: (373.22) 40.66.34, tel./fax: (373.22) 40.66.32

info@neovita.md, www.neovita.md

În cadrul atelierului se propune de a elabora o Strategie pe termen mediu (2014-2016) privind reconceptualizarea serviciilor de prevenire în grupurile cu risc sporit de infecţie, astfel încât să se asigure îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi extinderea ariei lor de acoperire pentru beneficiarii cheie. Evenimentul constituie, de asemenea, o oportunitate de a programa intervenţiile şi resursele pentru accesarea granturilor Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global), cât şi pentru mobilizarea resurselor domestice.

 

Agenda de lucru presupune definirea viziunii, misiunii, priorităţilor strategice  ale Strategiei pe termen mediu (I-a zi), a rezultatelor de obiectiv, intervenţiilor prioritare, bugetului (a II zi) şi a managementului, acoperii financiare, necesităţilor de asistenţa tehnică, şi dezvoltare organizaţională (a III zi).

 

Evenimentul este susţinut financiar din sursele grantului MOL-CFUND-1303 oferit pentru activitatea CNC TB/SIDA, gestionat de Secretariatul CNC TB/SIDA în colaborare cu Recipientul Principal al granturilor Fondului Global - IP UCIMP RSS.

Potrivit noului mecanism de finanţare al Fondului Global, lansat la începutul anului curent, Republica Moldova va participa în calitate de aplicant-interim, accentul urmând să fie pus pe extinderea activităţilor esenţiale, care sunt în riscul de a fi întrerupte din cauza deficitului financiar.

 

În urma prioritizării necesităţilor şi identificării prealabile a activităţilor cheie necesare a fi acoperite financiar de către Fondul Global,  noua solicitare de finanţare din partea ţării urmează să fie focusată pe intervenţiile de prevenire HIV în grupurile vulnerabile (UDI, LSC, BSB, deţinuţi, migranţi, tineri),  asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV şi susţinerea intervenţiilor de îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA din Republica Moldova.

 

Recomandările Fondului Global la această etapă ţin de asigurarea unei contribuţii minime de 20% din partea Guvernului în susţinerea activităţilor ce urmează a fi implementate în următorii trei ani pentru atingerea indicatorilor stabiliţi în cadrul programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (60% acoperire a UDI, 60% a LSC şi 40% BSB); asigurarea durabilităţii intervenţiilor critice şi a serviciilor instituite de Fondul Global (preluarea finanţării acestora din bugetul naţional).

 

Planul de dezvoltare a aplicaţiei de finanţare prevede:

 

1. Începutul dialogului formalizat al părţilor implicate - aprobarea la şedinţa Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (CNC) procedura de aplicare a solicitării de finanţare către Fondul Global (membrii Consiliului şi non-membrii CNC, implicaţi în domeniu HIV – iulie 2013.

 

2. Dezvoltarea proiectului aplicaţiei printr-o consultare largă cu implicarea sectorului guvernamental, nonguvernamental, internaţional; grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA (country dialog) cu accent pe societate civilă  – perioada iulie-septembrie 2013.

 

3. Consultarea propunerii de proiect/aplicaţie integre într-o şedintă comună cu participarea reprezentanţilor tuturor structurilor/sectoarelor implicate şi pregătirea documentelor propunerii finale – septembrie 2013.

 

4. Elaborarea documentelor finale pentru aplicaţie - septembrie-octombrie 2013.

 

5. Consultarea finală a draftului aplicaţiei cu stakeholderii/membrii CNC şi societatea civilă. Inserarea recomandărilor partenerilor naţionali pentru definitivarea propunerii - octombrie 2013.

 

6. Prezentarea aplicaţiei finale în cadrul şedinţei CNC TB/SIDA şi semnarea acesteia pentru a fi expediată în atenţia Fondului Global - inceputul lunii noiembrie 2013.

 

7. Remiterea propunerii către Fondul Global - sfârşitul lunii noiembrie 2013.

 

Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA prin rolul său de coordonator şi supervizor al Programelor naţionale de prevenire şi control al tuberculozei şi HIV/SIDA/ITS, care sunt implementate, în special, cu suportul Fondului Global, urmează:

 

Noul model de finanţare al Fondului Global oferă posibilitate Republicii Moldova de a înainta, în calitate de aplicant-interim pentru grantul HIV, o solicitare de finanţare în valoare de până la 8 mln dolari SUA pentru următorii trei ani (2014-2016). Suma suplimentară oferită pentru organizarea proceselor de consultare şi implicare a societăţii civile în dialogul de ţară este de 26 mii dolari SUA.

Pentru un răspuns eficient epidemiei HIV, concentrată în anumite subpopulații (cum este cazul  Republicii Moldova), UNAIDS și OMS recomandă implementarea unui pachet comprehensiv de intervenții și activități, care au drept scop protejarea și reducerea riscului de infectare cu HIV, hepatitele virale și infecțiile cu transmitere sexuală.

 

Potrivit Svetlanei Doltu, şef al Direcţiei Medicale, Departamentul Instituții Penitenciare (Ministerul Justiției  al RM), în cadrul sistemului penitenciar din Republica Moldova, actualmente se implementează 12 servicii de reducere a riscurilor, ţara noastră fiind considerată un exemplu de bune practici în aplicarea recomandărilor internaţionale. Pachetul de intervenţii în baza recomandărilor internaţionale include: schimbul de ace și seringi; terapia de substituție cu metadonă; consiliere și testare voluntară; terapia antiretrovirală (ARV); prevenirea infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS); distribuirea prezervativelor; activități de informare, educare, comunicare; diagnosticul hepatitelor; diagnosticul şi tratamentul tuberculozei; prevenirea transmiterii HIV de la mamă la făt; intervenţii bazate pe educaţia „de la egal la egal”.

 

Programul schimbului de ace şi seringi este un element cheie al răspunsului la HIV în mai mult de 80 de ţări ale lumii. În Republica Moldova, primele două proiecte pilot de acest fel au fost introduse în anii 1997-1999  (unul în sectorul civil în oraşul Soroca şi unul la penitenciarul nr.18 de la Brăneşti). Acestea aveau drept activităţi de bază schimbul de seringi, distribuirea de prezervative şi materiale informaţionale. Rezultatele proiectelor date au fost utilizate pentru ajustarea activităţilor şi extinderea geografică a acestora. Cel de-al doilea proiect de schimb al acelor şi seringilor în sistemul penitenciar a fost introdus în anul 2002 în Penitenciarul nr.4 din orăşelul Cricova. Actualmente, programele de reducere a riscurilor (schimbul de ace şi seringi) se implementează în 9 instituţii ale sistemului penitenciar (din 17 existente în ţară), în total fiind deschise 24 de puncte de schimb, de serviciile cărora beneficiază circa 5000 de deţinuţi.

 

Consumatorii de droguri injectabile din sistemul penitenciar pot beneficia de terapia de substituţie cu metadonă (TSM), Moldova fiind una dintre primele țări din regiune, care a introdus (TSM) în instituțiile penitenciare (la începutul anului 2005). Primele încercări de a iniția TSM în Republica Moldova au avut loc în 2003, iar primul lot de metadonă a fost procurat în 2004. Dezvoltarea programelor de substituție cu metadonă este reglementată prin Legea Nr. 23 din  16.02.2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA. În anul 2008, Ministerul Sănătății a aprobat protocolul cu privire la TSM, care a ajustat principiile naționale la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). În prezent, TSM se implementează în 7 penitenciare din Republica Moldova. Potrivit surselor DIP al MJ, la sfârşitul anului 2012, în programele de substituţie cu metadonă se aflau 53 persoane (din 411 consumatori de droguri injectabile).

 

Prin implementarea Strategiei de Reducere a Riscurilor, Republica Moldova este recunoscută drept un exemplu de bună practică atât la nivel de calitate a serviciilor, cât şi de acoperire cu acestea. Totuşi, întrucât resursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei constituie sursa principală de finanţare a acestor activităţi, identificarea mecanismelor de suport financiar din partea statului şi a surselor financiare de alternativă este o necesitate care se impune stringent pentru extinderea acestor programe la nivel de ţară şi, implicit, în instituţiile penitenciare în scopul asistenţei persoanelor din grupurile vulnerabile (UDI, LSC, BSB, deţinuţi) şi reducerea posibilelor riscuri de infectare cu HIV, hepatitele virale şi alte maladii hemotransmisibile.

 

P. S. În cadrul conferinţei a fost prezentat şi un filmuleţ despre tratamentul de substituţie cu metadonă în penitenciarele din Moldova: www.youtube.com/user/ThePompidouGroup?feature=watch          

Evenimentul şi-a propus să atragă atenţia asupra necesităţii de a oferi suficient suport politic şi financiar pentru asigurarea unui control eficient epidemiei HIV, cauzată de consumul drogurilor injectabile în diferite ţări ale lumii, precum şi pentru abordarea bazelor etice ale filozofiei „reducerea riscurilor”.

 

Conferinţa s-a focusat în special pe situaţia din regiunea Europa de Est, Europa Centrală şi Asia Centrală, unde locuiesc peste 3,7 milioane utilizatori de droguri injectabile (UDI) sau o pătrime din numărul UDI din lume. Consumul de droguri injectabile are un rol esenţial în creşterea epidemiei HIV în majoritatea ţărilor din regiunea Eurasiei, unde, conform estimărilor, se înregistrează un milion de persoane infectate cu HIV. De asemenea, în această regiune, este destul de înalt nivelul de răspândire a hepatitei C printre persoanele care îşi injectează droguri, precum şi riscul utilizării supradozelor, principala cauza de deces în rândul consumatorilor de droguri în multe ţări din Europa de Est şi Asia Centrală.

 

Conferinţa privind Reducerea Riscurilor 2013 a abordat aspectele cheie, care afectează regiunea Eurasia, inclusiv retragerea donatorilor, lipsa bugetelor naţionale pentru susţinerea activităţilor de reducere a riscurilor, impactul legilor represive şi numeroasele cazuri de încălcare a drepturilor omului, care se atestă în prezent în ţările din Eurasia.

 

Din partea Republicii Moldova la această conferinţă a participat o delegaţie formată din reprezentanţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare (Ministerul Justiţiei), Spitalului Dermatologie şi Maladii Comunicabile (Ministerul Sănătăţii), Fundaţiei Soros-Moldova, Uniunii Organizaţiilor pentru Reducerea Noxelor şi Prevenirea HIV/SIDA.

 

 

Necesitatea aplicării la Fondul Global pentru un nou grant este determinată de riscul întreruperii finanţării serviciilor esenţiale în domeniul HIV către mijlocul anului 2014 (activităţi ce ţin de profilaxia şi tratamentul infecţiei HIV), dar şi necesitatea extinderii acestor şi altor servicii, care ar contribui la controlul şi stoparea răspândirii epidemiei HIV în Moldova.

 

Noua solicitare de finanţare, ce urmează a fi pregătită şi remisă Fondului Global, se va focusa pe intervenţiile de reducere a riscurilor în grupurile vulnerabile în baza evidenţei şi în contextul epidemiei concentrate (UDI, LSC, BSB, deţinuţi, migranţi, tineri) şi asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova.

 

În conformitate cu cerinţele de aplicare pentru grantul Fondului Global, Consiliul Naţional de Coordonare TB/SIDA trebuie să pregătească documentele necesare pentru acordul de grant (în baza unei consultări largi cu toţi partenerii, grupurile cheie, membrii CNC). Solicitarea de finanţare trebuie să includă şi contribuția în creştere din partea bugetului de stat în susţinerea Programului național de control al infecţiei HIV/SIDA/ITS.

 

Ca şi mecanism/procedură de accesare a grantului, se propun următorii paşi:

 

1. Începutul dialogului formalizat al părţilor implicate. Şedinţa CNC prin care se aprobă procedura - iulie 2013 - CNC + membrii non-CNC implicaţi în domeniu HIV

2. Consultare largă/dezvoltare a proiectului cu implicarea sectorului guvernamental, nonguvernamental, internaţional; grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA (country dialog) -iulie-septembrie 2013 - Secretariat CNC TB/SIDA, şefii GTL + nonmembrii CNC, cu accent pe societate civilă

3. Consultarea propunerii integre de proiect pre-CNC şi pregătirea documentelor propunerii finale– şedinta comună - septembrie 2013 - Secretariat, PNH şi implicarea FG

4. Elaborarea documetelor finale pentru aplicaţie - septembrie-octombrie 2013 - Secretariat CNC, PR

5. Consultarea finală a draftului aplicaţiei cu stakeholderii/membrii CNC şi societatea civilă. Inserarea recomandărilor partenerilor naţionali pentru definitivarea propunerii - octombrie 2013 -
Secretariatul CNC

6. Organizarea şedinţei CNC TB/SIDA şi semnarea aplicaţiei - noiembrie 2013 (inceputul lunii)- CNC TB/SIDA + secretariat+RP

7. Remiterea propunerii către Fondul Global - noiembrie 2013 (sfârşitul lunii) - Secretariat CNC

 

Secretariatul CNC TB/SIDA va veni cu informaţii actualizate pe toată durata de pregătire a aplicaţiei, va menţine un cadru de discuţii între toţi partenerii implicaţi în elaborarea aplicaţiei şi reprezentanţii Fondului Global, informând periodic despre etapele de elaborare a aplicaţiei şi acţiunile întreprinse la nivel de ţară.