La „Viaţa Nouă” sunt ca într-o familie
30
Jun
Interviu cu Erika Hellsiing Rydergard, voluntar la Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă” din oraşul ChişinăuDeşi avem o Lege a voluntariatului şi câteva acţiuni de anvergură, care îşi propun să consolideze şi să dezvolte mişcarea voluntariatului în Republica Moldova, numărul persoanelor care se implică în activităţi de voluntariat în ţara noastră rămâne a fi în continuare foarte mic. Aceasta, probabil, din cauza necunoaşterii fenomenului ca atare, precum şi lipsei tradiţiilor în arealul nostru.
Cine sunt, totuşi, voluntarii? Ce înseamnă voluntariatul pentru persoanele care se implică în acţiuni de interes public, fără a primi vreo plată pentru serviciile oferite? La aceste şi alte întrebări am discutat cu Erika Hellsiing Rydergard, voluntar la Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă” din oraşul Chişinău.
De cât timp sunteţi în Moldova şi de când ... în activitatea de voluntariat, în general?
În Moldova sunt din septembrie 2012 , iar în activităţile de voluntariat – de pe timpul când îmi
făceam studiile la facultate, adică, mai bine de zece ani. După ce am activat în mai multe organizaţii din Suedia, ţara mea de origine, anul trecut am apelat la programul European Voluntary Service (EVS), despre care ştiam că oferă posibilitate tinerilor cu vârsta între 18-30 ani să activeze în calitate de voluntari în diferite ţări europene pentru o perioadă maximă de 12 luni. Întrucât am absolvit facultatea „Drepturile omului”, interesul meu era pentru o organizaţie care activează în acest domeniu. În final, am acceptat solicitarea venită din partea organizaţiei „Viaţa Nouă” din Moldova. Recunosc, înainte de a veni aici cunoşteam foarte puţin despre Moldova, dar faptul că vorbesc rusa (un an de zile am locuit în Sankt-Petersburg) mă ajută să aflu tot ce mă interesează despre ţara Dumneavoastră. Programul EVS este susţinut de Comisia Europeană şi apropo, prin intermediul acestui program, şi tinerii din Moldova, la dorinţă, se pot înscrie să facă voluntariat în alte ţări.
Cu regret, în Republica Moldova, voluntariatul este o noţiune puţin înţeleasă. Ce înseamnă pentru Dumneavoastră să fiţi voluntar? Este o calitate înnăscută (dorinţa de a face voluntariat) sau aceasta se cultivă şi apare la o anumită perioadă a vieţii?
(zâmbeşte) Eu cred că fiecare persoană poate deveni voluntar, dacă doreşte. Chiar şi o oră pe săptămână. Voluntariatul este o activitate desfașurată din proprie inițiativă de orice persoană în folosul altora, fără a aştepta vreo remunerare financiară, materială sau daruri pentru lucrul efectuat. Domeniile de activitate pentru voluntari sunt multiple şi diverse: protecţia copiilor, protecţia drepturilor omului, ocrotirea mediului (naturii şi animalelor), asistenţă şi servicii sociale,
învăţământ, educaţie, cultură, sport, filantropie, sectorul religios etc. În dependenţă de interesul pe care îl avem pentru anumite lucruri care ne înconjoară, ne putem implica în acele activităţi, pe care le considerăm importante pentru prosperarea comunităţii în care locuim. Pesonal, pe durata studiilor la facultate, am activat în calitate de voluntar în cadrul diferitor organizaţii. În Suedia ajutam copiii să-şi pregatească temele pentru acasă. Pe timpul când locuiam în Marea Britanie, în cadrul unui club pentru migranţi, organizam cursuri gratuite de învăţare a limbii engleze. Această activitate o făceam din proprie dorinţă, fără a aştepta vreo remunerare financiară.
În Marea Britanie şi Suedia este acceptat ca tinerii să se implice în astfel de acţiuni? Există o tendinţă ca tinerii să practice voluntariatul?
Da, există o asemenea tendinţă şi este în creştere, în ultimul timp. Ceea ce este nou în prezent – s-a schimbat un pic înţelegerea acţiunii şi modalităţii de a te încadra în activităţi de voluntariat.
Odată cu dezvoltarea vertiginoasă a tehnologiilor informaţionale, tinerii sunt tot timpul conectaţi la internet. Navigând pe diferite site-uri, se informează despre proiectele care se implementează, activităţile în derulare şi necesităţile de voluntariat, pe care le au. Reprezentanţii organizaţiilor plasează frecvent noutăţi despre activităţile pe care le au. În cazul în care sunt interesaţi de un anumit proiect/activitate, pot să scrie un mesaj şi să-şi propună serviciile în calitate de voluntar. În mare parte, nu există restricţii de vârstă pentru a te implica în activităţi de voluntariat pentru binele societăţii şi comunităţii. Scopul voluntariatului, în general, este promovarea implicării active a persoanelor de orice vârstă, consolidarea şi responsabilizarea civică a cetăţenilor, valorificarea potenţialului uman pentru necesităţile şi nevoile societăţii.
Ce înseamnă a fi voluntar la Asociaţia „Viaţa Nouă” din Moldova?
Ce înseamnă a fi voluntar la Asociaţia „Viaţa Nouă” din Moldova?
Foarte multă responsabilitate, dar şi o plăcere enormă de a activa în această organizaţie. Există aici un suflu al echipei foarte puternic şi aceasta îmi place foarte mult, comparativ cu ceea ce am făcut înainte. Membrii organizaţiei sunt persoane active, sociabile, receptive. Chiar dacă apar anumite probleme mai dificile de rezolvat, prin discuţii, negocieri, înţelegere şi eforturi insistente din partea staff-ului Asociaţiei se ajunge la găsirea celor mai bune soluţii. Personal mă ocup de domeniul informare şi comunicare, care este unul foarte vast. Scriu rapoarte, traduc informaţii din rusă în engleză (şi viceversa), coordonez site-ul www.pozitivepeople.md Ceea ce este nou pentru mine în cadrul acestei organizaţii – faptul că anterior nu am activat în domeniul ocrotirii sănătăţii (acordării serviciilor persoanelor consumatoare de droguri, infectate şi/sau afectate de HIV). Am avut foarte multe lucruri de învăţat aici. Îmi place să comunic cu persoanele din organizaţie şi cu cele care sunt beneficiari ai organizaţiei. După o jumătate de an de când mă aflu la „Viaţa Nouă” pot spune că sunt ca într-o familie. Bucuriile şi necazurile pe care le împărtăşim sunt comune şi aceasta este minunat.
Aveţi o urare pentru membrii acestei organizaţii?
Le doresc multă sănătate şi mult succes, să-şi îmbunătăţească permanent activitatea şi să poată ajuta tuturor celora, care au nevoie de serviciile pe care le propun. Pe plan personal – fericire şi bunăstare. M-am apropiat foarte mult de echipa acestei organizaţii şi cu certitudine le voi duce dorul atunci când mă voi afla departe de Moldova.
Vă urăm şi noi sănătate şi prosperitate în toate!
A intervievat, Victoria Tataru
Comemorarea persoanelor decedate de SIDA în a 3-a duminica a lunii mai a devenit deja tradiţie pentru mun. Bălţi din Republica Moldova. Pentru echipa Asociaţiei “Tinerii pentru Dreptul la Viaţă“ (Bălţi) această zi este o oportunitate de menţinere a unui dialog continuu cu comunitatea. Or, an de an, Asociaţia, pe lângă tradiţionalele acţiuni de informare, organizare a panglicii roşii, aprindere a lumânărilor, lansare a baloanelor (activităţi specifice Zilei comemorării), atrage atenţia publică spre probleme comunitare de importantă majoră: consumul drogurilor de către tineri, HIV şi SIDA, violenţa şi discriminarea, accesul redus la informaţii şi servicii etc.
280 de tineri din opt localităţi ale raionului Cahul au participat la sesiuni de informare despre HIV/SIDA în cea de-a patra zi de desfăşurare a Caravanei auto „Pentru Viaţă”, după ce, cu o zi înainte, la activităţi similare au participat alţi 270 de adolescenţi şi tineri din municipiul şi raionul Comrat.
Sesiunile de informare se desfăşoară într-o formă interactivă, de discuţii “de la egal la egal”, ceea ce contribuie la crearea unei atmosfere favorabile pentru o comunicare deschisă şi prietenoasă. Lectorii sesiunilor de informare sunt reprezentanţi ai comunităţii persoanelor infectate şi/sau afectate de HIV/SIDA, foşti consumatori de droguri, care au trecut un curs de reabilitare şi formare în domeniul promovării modului sănătos de viaţă.
În perioada 14-19 mai, la Chişinău s-a desfăşurat cel de-al XII festival al comunităţii LGBT din Moldova „Curcubeul peste Nistru”.
Centrul Capitalei. În urma solicitării primarului Dorin Chirtoacă de a modifica traseul marşului, Judecătoria Sectorului Centru a decis, că manifestanţii vor putea doar să se întrunească la Teatrul Verde din Parcul Valea Morilor şi nu să mărşăluiască în centrul Capitalei.