Potrivit Ninei Tudoreanu, preşedintele AO „Pentru prezent şi viitor”, membrii organizaţiei activează mai bine de zece ani în domeniul prevenirii HIV/SIDA, consumului de droguri, iar începând cu anul 2011 s-au încadrat şi în activităţile de control al tuberculozei. Drept argument pentru extinderea spectrului de activităţi a servit faptul că utilizatorii de droguri injectabile (UDI) reprezintă unul din grupurile cele mai vulnerabile privind contractarea tuberculozei, inclusiv prin prisma faptului că prevalenţa HIV în acest grup este foarte înaltă. În cadrul proiectelor de reducere a riscurilor, colaboratorii organizaţiei încearcă să identifice cât mai timpuriu cazurile de tuberculoză la persoanele din grupurile de risc, asigură aderenţa şi menţinerea lor în tratament.

Conlucrarea cu serviciul ftiziopneumologic din municipiul Chişinău ne-a determinat să acoperim cu serviciile posibile toţi pacienţii, indiferent de statutul social al acestora. Unul din segmentele cele mai complicate de activitate în acest domeniu, rămâne a fi lucrul cu pacienţii ce înregistrează întreruperi în tratamentul antituberculos şi/sau abandonează.

Din experienţa de lucru cu aceşti bolnavi s-a dovedit că nu e deloc uşor să îi convingi să se menţină în tratament, întrucât aceste persoane invocă adeseori motive de sănătate, precum şi situaţia materială precară, ce îi constrânge să aleagă munca în detrimentul sănătăţii pentru a-şi putea întreţine familia.

Totuşi, graţie eforturilor depuse de membrii organizaţiei, aproape jumătate dintre persoanele care au abandonat tratamentul tuberculozei în ultimii ani (24 din 50), au fost reîntoarse în tratament. De regulă, aceşti pacienţi acceptă foarte greu diagnosticul, mai ales în cazul tuberculozei rezistente, care este de lungă durată şi, în timpul aflării în tratament, bolnavii sunt izolaţi de familie, prieteni, rude. Din această cauză mulţi dintre ei sunt deprimaţi, se află într-o stare de anxietate şi sunt vulnerabili din punct de vedere psihologic. Pentru a-i ajuta să câştige încrederea în sine şi să se integreze mai bine în societate, pacienţii sunt consiliaţi. Şedinţele de consiliere sunt oferite de către psiholog şi se organizează la necesitate, atât în cadrul Centrelor Medicilor de Familie, Centrelor de Sănătate, cât şi la telefon. Şedinţele de consiliere se desfăşoară iniţial, la invitaţia medicului ftiziopulmonolog, care ne anunţă despre starea psihologică fragilă a pacientului. Atunci când pacientul vine la instituţia medicală să-şi ia pastilele, se convine atât cu el, cât şi cu medicul despre timpul în care poate beneficia de o consiliere. Sediul organizaţiei noastre este mic şi nu există condiţii potrivite pentru organizarea consilierii, care trebuie să fie  obligatoriu confidenţială. Majoritatea pacienţilor preferă consilierea în instituţia medicală, unde se simt mai confortabil. Există şi cazuri când psihologul petrece şedinţele de consiliere la aer liber, în curtea locuinţei pacientului.

Pe durata anului 2012 - 694 persoane din grupurile de risc au fost informate cu privire la simptomele tuberculozei, căile de infectare, tratamentul. În timpul consultaţiilor de la egal la egal, în care reprezentanţii ONG-ului informează despre tuberculoză, aceştia la rândul lor se identifică cu anumite descrieri, se deschid şi încep să fie mai atenţi la simptomele pe care le prezintă, de ex: tuse, febră, apatie mai mult de 3 săptămâni, scădere bruscă în greutate etc.

Lucrătorii outreach îi direcţionează la medicul de familie, apoi la medicul ftiziopulmonolog. În cazul în care există suspecţii la TB, pacienţii obligatoriu fac radiografia la plamâni, li se ia analiza la spută. În cazul în care tuberculoza se confirmă, pacienţii sunt internaţi în spital pentru a fi abacilaţi. În rezultatul consultaţiilor de la egal la egal, 15 persoane au fost identificate cu tuberculoză. Acestea au fost convinse să înceapă tratamentul antituberculos.

În aceeaşi perioadă de referinţă, asistenţii sociali împreună cu psihologul au efectuat 89 de vizite la domiciliul pacienţilor, care refuzau să mearga la medicul ftiziopulmonolog, înregistrau întreruperi în tratament sau refuzau categoric reluarea tratamentului. În rezultatul acestor deplasări (vizite la domiciliu), din 22 persoane care au întrerupt tratamentul – 12 au fost reîntoarse în tratament, 5 – au plecat la muncă peste hotare, 3 – şi-au schimbat locul de trai, iar cu alte 2 persoane se lucrează în continuare pentru reîntoarcerea în tratament.

Asociaţia Obştească „Pentru prezent şi viitor” a fost fondată  la 25 martie 2009, membrii asociaţiei activând anterior în cadrul ONG „ARS-SIDA” (din anul 2003).  Membrii fondatori sunt persoane de diferite vârste şi profesii, cu o bogată experienţă de lucru în domeniul sănătăţii publice, profilaxiei bolilor sexual-transmisibile, HIV/SIDA, tuberculozei. Activităţile de îmbunătăţre a calităţii vieţii persoanelor din grupurile dezavantajate, cu risc sporit de infectare, sunt implementate în cadrul proiectului „Sporirea rolului comunității în controlul tuberculozei”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei prin intermediul Centrului PAS (subrecipient – Fundaţia Soros-Moldova). 

Succesele obţinute în cadrul proiectului privind controlul tuberculozei în rândul grupurilor vulnerabile (implementat în mun.Chişinău în anul 2012) dă o speranţă reprezentanţilor Asociaţiei „Pentru prezent şi viitor” că vor fi remarcaţi la nivel naţional şi le vor fi oferite condiţii de continuare a acestor activităţi în anul 2013.

În foto: Psihologul Ruxanda Boişteanu la o şedinţă de consilere 

Informaţie de Victoria Tataru

La 1 ianuarie 2013, în Republica Moldova a intrat în vigoare un nou mecanism de salarizare pentru prestarea serviciilor medicale. Ce presupune acesta şi cum va contribui la controlul tuberculozei în Moldova?

Normele metodologice de aplicare a Programului unic de asigurări obligatorii de asistenţă medicală în 2013 sunt stipulate prin ordinul nr. 1239/253A din 10 decembrie 2012. Prin aplicarea noului mecanism de finanţare, care a intrat în vigoare, se doreşte a atrage o atenţie sporită asupra indicatorilor de performanţă, printre care şi asupra indicatorului de depistare şi supraveghere a tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator. Prin raportarea pe care instituţiile medico-sanitare publice (IMSP), de orice profil, o efectuează către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM), acestea vor primi sau nu bonusul suplimentar. Noul mecanism urmăreşte să stimuleze lucrătorii medicali ca să acorde servicii de o calitate mai bună. Volumul bonificaţiei se estimează lunar, în dependenţă de numărul de puncte acumulat de IMSP şi valoarea calculată a unui punct. Spre exemplu, pentru asistenţa medicală primară, indicatorul de performanţă privind depistarea şi supravegherea tratamentului pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, bonificaţia se oferă pentru: fiecare persoană din grupul de risc investigată la tuberculoză; pentru fiecare persoană nouă luată primar la evidenţă cu tuberculoză şi pentru fiecare caz de tratament supravegheat a pacienţilor cu tuberculoză în condiţii de ambulator, conform standardelor DOTS. În fond, finanţarea în baza indicatorului de performanţă nu este o metodologie nouă. Noutatea constă în faptul că, începând cu acest an, a fost introdusă finanţarea în baza indicatorului de performanţă privind depistarea tuberculozei. Cred că noile criterii de îndeplinire a indicatorului de performanţă la tuberculoză îi va disciplina mai mult pe lucrătorii medicali, vor spori conlucrarea cu actorii din societate în scopul asigurării unui control eficient al acestei maladii. Primele rezultate privind aplicarea acestui mecanism le vom simţi foarte curând.

Vorbind despre rezultate, aş vrea să ne referim şi la activitatea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză, pe care îl reprezentaţi. Potrivit regulamentului de funcţionare, Centrul urma să exercite un rol complementar instituţiilor de profil în ameliorarea situaţiei privind tuberculoza. De ce a fost nevoie de noua structură în raionul Rezina şi cum s-a integrat aceasta în activităţile de control al tuberculozei? 

De mai mult timp, tuberculoza rămâne a fi o preocupare publică majoră de sănătate pentru raionul nostru, înregistrându-se zeci de cazuri noi în fiecare an. Aceasta se întâmplă, în mare parte, din cauza înţelegerii insuficiente a problemelor legate de profilaxia, diagnosticarea şi tratamentul bolii în rândul populaţiei cu risc sporit la tuberculoză. Sondajele de opinie cu privire la cunoştinţele, atitudinile şi practicile populaţiei privind tuberculoza, pe care le-am realizat în anii precedenţi, au scos în evidenţă faptul că există anumite idei eronate privind diagnosticarea şi tratamentul tuberculozei. Sub nivelul aşteptărilor este şi implicarea autorităţilor publice locale, a altor actori comunitari în soluţionarea problemelor privind tuberculoza.

Dechiderea Centrului comunitar de suport pentru pacienţii cu tuberculoză (CCSPTB) în raionul Rezina (iunie 2011) a fost mai mult decât oportună. Centrul trebuie să ajute serviciile medicale şi organizaţiile publice locale să administreze şi să efectueze mai efectiv depistarea şi tratamentul pacienţilor cu tuberculoză, pentru a obţine indicatorii stabiliţi, conform Programului naţional de control al tuberculozei şi recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

În responsabilitatea colaboratorilor Centrului sunt mai multe sarcini, printre care: identificarea beneficiarilor centrului; acordarea serviciilor de consiliere psihologică, medicală, juridică pentru persoanele cu tuberculoză; efectuarea tratamentului strict supravegheat (DOT), inclusiv organizarea DOT la domiciliul pacienţilor pentru cei care nu se pot deplasa. Pentru îmbunătăţirea compleanţei la tratament, familiile pacienţilor cu TB, beneficiari ai Centrului, au primit ajutoare sociale şi au fost implicaţi în diferite programe informaţionale şi educaţionale, astfel încât bolnavul de tuberculoză să fie susţinut în primul rând de către familie şi să se menţină în tratament până la vindecare. Consider, în perioada de mai mult de un an de când existăm, multe lucruri au devenit vizibile la nivelul raionului nostru şi nu numai.

 

Aţi putea să ne deschideţi unele parantezele aici?

Desigur. Ca rezultat al campaniilor de informare, organizate de către colaboratorii Centrului nostru, în perioada de referinţă, a sporit numărul de adresări al populaţiei cu simptome sugestive la tuberculoză la medicul de familie. De asemenea, la un alt nivel este asigurat managementul integral al prestării serviciilor pacientului cu tuberculoză. Să vă dau şi nişte cifre. În 2012 a crescut numărul de examinări medicale în grupele de risc (94%), comparativ cu 78% în 2011 şi 68% în 2010. La fel, în 2012, avem o rată de succes a cazurilor noi bacilifere prin microscopie de 88%, (comparativ cu 81,6% în 2011) şi o scădere a mortalităţii prin tuberculoză cu 53% în 2011 (comparativ cu anul 2010). Ne bucurăm că în anii 2011 şi 2012 nu am avut niciun caz de abandon în tratamentul tuberculozei, pe când în 2008 rata abandonurilor era de 40%. La fel, în perioada de referinţă nu avem niciun caz de îmbolnăvire de tuberculoză la copii şi niciun caz de îmbolnăvire din focare. Aceste rezultate au fost posibile graţie sporirii vigilenţei din partea specialiştilor din sector, responsabilizării angajaţilor Centrului şi conlucrării cu toţi actorii comunitari pentru asigurarea succesului în controlul tuberculozei.

Deschiderea Centrului comunitar de suport al pacienţilor cu tuberculoză la Rezina (şi în alte 9 raioane de pe teritoriul RM) a fost determinată de incidenţa înaltă a tuberculozei în localităţile respective, precum şi de încrederea că factorii de decizie din partea locului vor acorda mai multă atenţie acestei maladii sociale. Ce ne puteţi spune despre colaborarea pe care o aveţi cu Autorităţile Publice Locale (APL), alţi parteneri locali în asigurarea controlului acestei maladii?

Pe parcursul activităţii Centrului au fost stabilite relaţii de colaborare cu APL de nivelul I şi II, cu biserica, Direcţia de asistenţă socială, Direcţia cultură, Direcţia de învăţământ, Agenţia de ocupare a forţei de muncă, organele de drept, instituţiile de învăţământ, ONG „Speranţa Terrei”, ONG „Generaţia mea”, alţi actori comunitari.

Astfel, în anul 2011, prin decizia Consiliului Raional Rezina, pentru activităţile de control al tuberculozei a fost alocat un buget de 250 mii lei, iar în 2012 – 11 mii lei. Suplimentar, din fondurile Consiliului Raional, au fost acordate ajutoare materiale sub formă de colete alimentare la 25 pacienţi de tuberculoză care au copii mici. Alţi 26 copii din focarele de tuberculoză au primit câte un ajutor de 200 lei la 1 iunie. Sub patronatul dnei Eleonora Graur, preşedintele raionului Rezina, cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în a.2011 şi a.2012, în incinta Centrului Comunitar Rezina, au fost organizate matinee pentru copiii bolnavilor de tuberculoză cu genericul „ Dăruieşte-le un zâmbet copiilor”.  Micuţii au primit cadouri de revelion din partea autorităţilor Consiliului, dar şi din partea voluntarilor Centrului Comunitar, elevilor de la Liceul „Alexandru cel Bun” (dirigintă - Carolina Cojocaru, profesor de religie). Prin oferirea ajutoarelor financiare şi sociale bolnavilor de către Consiliul Raional Rezina, Direcţia asistenţă socială, primăriile din localităţile Cinişeuţi, Cuizăuca, Peciştea, Saharna, Sârcova, Ţareuca, Echimăuţi, Trifeşti, Păpăuţi, Mateuţi am reuşit să organizăm mai bine examinărea profilactică a populaţiei din grupurile de risc la tuberculoză şi să îmbunătăţim compleanţa la tratamentul antituberculos.

În scopul sporirii accesibilităţii tinerii generaţii la informare despre tuberculoză, în cadrul săptămânii de promovare a cunoştinţelor medico-igienice despre tuberculoză, în martie 2012, a fost organizat TVC-ul cu genericul „ Stop TB”. La concurs au participat elevi de la liceele „Alexandru cel Bun” şi „Ştefan cel Mare” din or. Rezina şi Colegiul de Medicină din or. Orhei. Cei mai activi elevi au primit cadouri de preţ din partea Consiliului Raional Rezina. 

O colaborare frumoasă avem şi cu Liceul „Alexandru cel Bun” din or. Rezina. Elevii acestui liceu sunt foarte receptivi la durerile altora. Către sărbătorile de Paşti au colectat colete pentru copiii din focarele de tuberculoză (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare). Cadourile au fost aduse la Centrul Comunitar şi dăruite copiilor bolnavilor de tuberculoză în cadrul unei mici festivităţi. În acelaşi timp, preoteasa Carolina Cojocaru a mers în aceste familii cu păscuţe, cozonaci şi ouă roşii. Sunt nişte gesturi frumoase, care arată că celor din jur le pasă de bolnavii de tuberculoză, că aceştia nu sunt singuri cu boala şi durerea lor.

Într-o emisiune televizată aţi afirmat că „există o mulţime de actori în societate, care ar trebui să se implice maximal în ţinerea în tratament a unui pacient”. Care este cauza, totuşi, că un număr destul de mare de bolnavi de tuberculoză abandonează tratamentul? Ce părere aveţi despre tratamentul forţat al bolnavilor de tuberculoză? Este aceasta o soluţie pentru diminuarea numărului de bolnavi de tuberculoză în Moldova?

După cum am menţionat deja, controlul tuberculozei se poate realiza doar în conlucrare cu alţi actori din societate. Riscul de abandon persistă pe toată perioada tratamentului. O mare parte a pacienţilor necesită periodic să fie evaluaţi, să le fie identificate cauzele şi necesităţile, să le fie extins numărul de servicii acordate. Oricine poate abandona, luând în consideraţie durata tratamentului (până la 1 an în cazul tuberculozei clasice şi până la 2 ani în cazul tuberculozei multidrogrezistente), multiplele probleme sociale şi psihologice cu care se confruntă pacientul şi familia. Dintre pacienţii depistaţi cu tuberculoză, 65% sunt neangajaţi în câmpul muncii, 57% locuiesc în condiţii nesatisfăcătoare, 37% se confruntă cu violenţă domestică, 34% - fac abuz de alcool, 10% - suferă de depresie, 55% - au o înţelegere redusă a problemelor legate de tratament, 50% – denotă o responsabilitate redusă faţă de societate ca rezervor de infecţie (sursa: Sondajul efectuat de CSSPTB Rezina, 2011).

În general, trebuie să menţionez că deschiderea CSSPTB ne-a adus rezultate pline de speranţă pentru controlul tuberculozei în raionul Rezina. Astfel, în perioada 2011-2012, la Rezina, n-a fost înregistrat niciun caz de abandon. Ne străduim să găsim soluţii şi să implicăm acei parteneri, care pot ajuta pacientului să urmeze tratamentul până la vindecare. Doar prin convingere se poate de obţinut rezultate. Pacienţii care se eschivează de la tratament trebuie să cunoască că drepturile şi obligaţiile persoanei bolnave de o maladie infecţioasă trebuie să fie într-un echilibru.

Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urăm mult succes!

Interviu de Victoria Tataru

Acest eveniment este parte a unei serii complexe de consultări cu diverse focus grupuri - primari, tineri, oameni de afaceri, fermieri, persoane cu dizabilităţi, medici, asistenţi sociali etc.

Obiectivul consultărilor, iniaţiate de ONU în diferite ţări ale lumii, este de a elabora noi obiective de dezvoltare, odată cu expirarea ODM, stabilite pentru perioada 2000-2015.

Membrii focus grupului consultaţi la 17 ianuarie au prioritizat problemele generale ale Republicii Moldova la ziua de astăzi, printre care şi maladiile comunicabile; au analizat cauzele acestora; şi au specificat sectoarele în care se cere de intervenit pentru rezolvarea problemelor ţării.

În cadrul evenimentului, participanţii au fost informaţi şi despre oportunitatea de a participa la un proces consultativ global privind agenda de dezvoltare Post-2015 prin accesarea platformei web http://www.un.md/2015.

Participarea activă a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova în cadrul acestui proces consultativ este deosebit de importantă și binevenită. Opinia fiecăruia contează, iar experiența și percepția realităților din țară, inclusiv viziunile asupra viitorului și priorităților de dezvoltare ale țării sunt necesare pentru a fi auzite. Rezultatele vor oferi o platformă de discuții pentru ONU - Moldova privind agenda de dezvoltare Post-2015 și va ajuta să transmită viziunea Republicii Moldova asupra viitorului pe care și-l dorește la nivel mondial, susținând astfel sprijinul internațional pe care îl necesită.

Actualmente, consultaţii naţionale de acest fel sunt organizate în peste 60 de țări ale lumii, inclusiv Moldova. Procesul consultărilor naționale se va încheia către mijlocul lunii februarie 2013.

Potrivit organizatorilor, atelierul a oferit o platformă deschisă pentru discuţii tuturor partenerilor implicaţi în răspunsul naţional la HIV/SIDA, ceea ce a condus la un progres notabil al societăţii civile în dialogul cu autorităţile.

Printre subiectele de cea mai mare actualitate din domeniul HIV/SIDA, examinate de către participanţii Atelierului, a fost: „Asigurarea cu preparate ARV din surse publice pentru anii 2014 - 2016: scenarii posibile”. Raportul a fost prezentat de experţii de la Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, care au venit cu o analiză detaliată a situaţiei privind asigurarea finanţării durabile a tratamentului cu preparate antiretrovirale (TARV) şi a altor activităţi ale Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS pentru anii 2011-2015 în legătură cu iminenţa stopării suportului financiar, oferit de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei începând cu anul 2014. Autorii raportului au analizat şi au prezentat audienţei câteva scenarii posibile de asigurare a preparatelor ARV: prin achiziţii publice centralizate; prin Compania Naţională de Asigurări în Medicină; scenariul flexibilităţii mecanismului de procurare a medicamentelor pentru TARV prin achiziţii publice centralizate.

În baza analizei minuţioase a acestor scenarii, precum şi a recomandărilor propuse, reieşind din situaţia care se atestă în general în ţară, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, împreună cu specialiştii instituţiilor de profil, societatea civilă urmează să determine cel mai optim scenariu de procurare a medicamentelor ARV de calitate, eficiente şi inofensive pentru asigurarea accesului universal la tratament pentru toţi cei, care îl necesită. Amintim că în cadrul şedinţei CNC TB/SIDA din august 2012, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor au anunţat că pentru realizarea Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA din bugetul de stat vor fi alocate 48,23 milioane lei pentru anul 2014 şi 55,2 milioane lei pentru anul 2015.

Un alt subiect discutat pe larg în cadrul Atelierului se referă la contractarea de către stat a serviciilor psihosociale pentru populaţia din grupurile de risc şi persoanele care trăiesc cu HIV, prestate de către reprezentanţii sectorului neguvernamental. Din răspunsurile specialiştilor invitaţi să participe la panelul de discuţii s-a observat că nu există o înţelegere clară asupra acestei chestiuni. Urmează ca Ministerele de resort să elaboreze un cadru optim pentru examinarea posibilităţii ca ONG-urile să fie contractate pentru prestarea acestor servicii. Deocamdată, legislaţia în vigoare nu permite contractarea serviciilor de la ONG-uri. Prin urmare, este necesară o descentralizare a serviciilor de consiliere şi testare voluntară şi găsirea unor modalităţi de modificare a legislaţiei pentru ca ideea contractării ONG-urilor de către stat să devină reală.

Atelierul a fost organizat în cadrul proiectului „Reducerea impactului infecţiei cu HIV în Republica Moldova”, cu suportul financiar al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG), prin intermediul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), Fundaţiei Soros-Moldova şi suportul logistic al Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă”. La eveniment au participat peste 50 de persoane, reprezentanţi ai societăţii civile (din toate regiunile ţării, inclusiv regiunea transnistreană), ai comunităţii persoanelor care trăiesc cu HIV, ai organizaţiilor guvernamentale, agenţiilor internaţionale, recipienţi şi subrecipienţi ai granturilor Fondului Global.

Acţiunea pe care au organizat-o a avut genericul: “Acţionează astăzi pentru o Moldovă fără tuberculoză. Stop tuberculoza”.

 “Ne-am gândit să organizăm flash-mobul într-o zi de joi, pentru că la Ungheni e zi de piaţă şi vine foarte multă lume, inclusiv din satele raionului. De ce să nu profităm de acest lucru şi să nu le vorbim oamenilor despre tuberculoză şi despre profilaxia acestei maladii”, ne-a spus Tatiana Cheptonar, psiholog la Centrul comunitar de suport al pacienţilor bolnavi de tuberculoză Ungheni.

Voluntarii au împărţit trecătorilor materiale informative, pliante, stilouri, calendare, baloane, broşuri, chipiuri şi maiouri. Suplimentar, i-au informat şi despre simptomele tuberculozei, despre căile de transmitere şi metodele de profilaxie.

Şi copiii, şi tinerii, şi persoanele mai în vârstă s-au apropiat de voluntari pentru a solicita informaţii. “Chiar dacă, la moment, omul pare că a luat doar o hârtiuţă şi a plecat mai departe, totuşi, până la urmă, o va citi. Dacă nu toţi, atunci măcar jumătate dintre ei”, a remarcat Tatiana Cheptonar.

Timp de două zile, aceeaşi echipă a fost, cu acelaşi scop, şi în satele Floriţoaia Veche şi Cetireni. Aici, s-au întâlnit cu copiii din instituţiile şcolare şi părinţii acestora, informându-i despre tuberculoza la copii.

Flash-mobul a fost organizat de Centrul comunitar de suport al pacienţilor bolnavi de tuberculoză Ungheni.

Informaţie de Natalia Junghietu

http://www.expresul.com

 

 

Studiul îşi propune să evidenţieze principalele bariere în accesul la servicii CTV a adolescenţilor şi să identifice pârghiile de sporire a accesului acestei categorii de persoane la serviciile respective. În vederea atingerii acestor obiective a fost realizată cercetarea sociologică „Opinii, percepţii, atitudini şi experienţe ale adolescenţilor privind consilierea şi testarea voluntară la HIV.”

Studiul calitativ „Opinii, percepţii, atitudini şi experienţe ale adolescenţilor privind consilierea şi testarea voluntară la HIV” a fost realizat de Asociaţia Obştească "Tinerii pentru dreptul la Viaţă", Bălţi.

Acest studiu s-a desfăşurat în cadrul proiectului regional UNICEF "Sporirea capacităţilor actorilor nonstatali în prestarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară pentru adolescenţii şi tinerii cu risc sporit de infectare cu HIV". Proiectul a beneficiat de suportul financiar al Uniunii Europene.

Autor: Natalia Vladicescu

Pentru a face cunoştinţă cu conţinutul integral al analizei, accesaţi linkul http://www.ccm.md/uploads/studii%202013/Studiu%20sociologic%20calitativ%20Opinii,%20perceptii,%20atitudini%20si%20experiente%20ale%20adolescentilor%20privind%20CTV.pdf

 

 

 

Începutul anului 2013 te-a găsit acasă, în Moldova. Cum e să revii după o perioadă de timp în care te afli departe de ţară? Cum ai regăsit domeniul în care ai activat, ce schimbări pozitive sau negative ai observat?

Într-adevăr, ultimii doi ani mă aflu departe de casă. În plan profesional, aceasta mă ajută să privesc oarecum altfel cum stau lucrurile aici. Aş zice, să analizez şi să interpretez detaşată de la context ceea ce realizam singură zi de zi. Chiar dacă am schimbat accentul, am rămas fidelă domenului în care am activat până acum în cadrul fostei Secţii Monitorizare şi Evaluare Programe Naţionale de Sănătate de la Centrul Naţional de Management în Sănătate. Transformările pe care le simt de fiecare dată când vin în Moldova sunt salutabile şi îmbucurătoare. Cu regret, nu întotdeauna sunt în volum suficient, dar poate aşteptările mele sunt prea mari.

 

Ştim că scopul principal al misiunii tale de această dată ţine de monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB. Ai putea să ne dai mai multe detalii?

Biroul regional UNAIDS pentru Europa de Est şi Asia Centrală este implicat, pe anumite segmente, în două activităţi implementate de Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS) în cadrul proiectului “Reducerea impactului infecţiei HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Acestea sunt: evaluarea sistemului de monitorizare şi evaluare a activităţilor colaborative HIV/TB şi evaluarea calităţii managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB.

Misiunea în care mă aflu este a treia la număr şi ultima planificată. În cadrul misiunii am avut întâlniri cu reprezentanţii diferitor organizaţii guvernamentale, neguvernamentale şi internaţionale, care implementează sau susţin activităţi în domeniul TB/SIDA. Rezultatele evaluării funcţionalităţii sistemului de monitorizare şi evaluare a activităţilor colaborative HIV/TB au fost prezentate membrilor grupurilor tehnice de lucru (GTL) ale CNC TB/SIDA - GTL mixt pe monitorizare şi evaluare TB/SIDA şi GTL pentru tratamentul TB şi coifecţiei HIV/TB. Rezultatele evaluării managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB urmează a fi prezentate de către Centrul PAS, probabil, la finele lunii martie 2013.

 

În acest sens, te rog să ne spui cum este apreciat sistemul de monitorizare a activităţilor colaborative HIV/TB în Moldova? Cât de funcţional este acesta?

Deoarece monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB depinde de funcţionalitatea şi interacţiunea dintre sistemul de monitorizare şi evaluare HIV şi cel al tuberculozei, au fost evaluate fiecare separat. Dacă primul a mai trecut prin evaluări exhaustive a funcţionalităţii, cel al tuberculozei a fost mai puţin ţinta unor astfel de activităţi. Ca metodă de evaluare a fost aleasă abordarea celor 12 componente pentru un sistem funcţional de monitorizare şi evaluare HIV (UNAIDS), care, după mine, la moment, are cea mai exhaustivă abordare din perspectivele funcţionalităţii.

Rezultatele obţinute în cadrul evaluării denotă că mai avem de investit multe eforturi pentru a atinge un nivel satisfăcător al funcţionalităţii. Moldova a înregistrat progrese recunoscute în implementarea activităţilor colaborative HIV/TB, dar resursele funcţionalităţii verticale deja au fost epuizate. Fără mecanisme de interacţiune pe orizontală, nu vom progresa. Lipsa progresului este deja o stagnare. Cheia succesului ar fi soluţionarea problemei istorice – lipsa mecanismelor de interacţiune bilaterală, proactivă pe orizontală dintre cele două verticale. Această problemă e principala cauză a deficienţelor în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB. Respectiv, se reflectă direct şi asupra funcţionalităţii sistemului de monitorizare şi evaluare. Crearea mecanismelor de interacţiune pe orizontala dintre cele două verticale este imperativă, altfel nu vom reuşi să depăşim acele lacune de funcţionalitate, pe care le avem atât în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB, cât şi în măsurarea rezultatelor eforturilor.

 

Cum se reflectă această situaţie de facto?

Prin indicatori. Să luăm, drept exemplu, testarea la HIV a pacienţilor cu tuberculoză. La acest indicator, în ultimii câţiva ani, avem o acoperire de mai mult de 90%, ceea ce se consideră foarte bine. În acelaşi timp, valorile indicatorilor ce ţin de interacţiunea pe orizontală, cum ar fi screening-ul persoanelor care trăiesc cu HIV la tuberculoză, au o tendinţă descrescătoare. Evaluarea a arătat că nu doar valoarea indicatorului constituie o problemă, dar şi validitatea acestuia. Acolo, unde, în colectare, ar trebui să fie implicate ambele verticale, calitatea datelor este joasă. Această stare de lucruri este amprenta deficienţelor în coordonarea activităţilor colaborative HIV/TB.

 

Ce trebuie de întreprins pentru schimbarea situaţiei?

Una dintre recomandările prioritare ar fi revizuirea şi completarea responsabilităţilor instituţionale cu distribuirea adecvată a funcţiilor în coordonarea activităţilor colaborative şi, neapărat, în monitorizarea şi evaluarea acestora. Schimbările organizaţionale în domeniul HIV şi TB, care au avut loc în ultimul an, au creat un context favorabil pentru depăşirea deficienţelor. Rămâne să vedem cum vor fi implementate în continuare. În procesul evaluării au fost identificate unele lacune şi la alte componente. Totuşi, fără a soluţiona problemele identificate la componenta organizaţională, nu vom înregistra progrese semnificative cu rezultate durabile la celelalte 11 componente, chiar dacă eforturile şi implicarea anumitor organizaţii în fortificarea acestora nu sunt deloc neglijabile şi au efect compensatoriu.

 

Ce alte probleme au mai fost abordate în cadrul şedinţelor grupurilor tehnice de lucru (GTL) ale CNC TB/SIDA?

În afară de rezultatele evaluării sistemului de monitorizare a activităţilor colaborative HIV/TB în Moldova, în cadrul şedinţelor GTL am discutat propunerile de completare a setului de indicatori pentru monitorizarea şi evaluarea activităţilor colaborative HIV/TB, care ne-ar permite să diagnosticăm deficienţele în timp util. Setul de indicatori propus este conform celui recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. La fel, în cadrul şedinţelor, pentru îmbunătăţirea calităţii managementului clinic, am venit cu propuneri pentru completarea setului de date individuale colectate despre managementul clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB. Aceste propuneri au fost aprobate de către membrii GTL în versiune preliminară. Urmează să definitivăm ajustările după ce avem rezultatele studiului de evaluare a calităţii managementului clinic al cazurilor de coinfecţie HIV/TB.

 

Aş avea şi alte întrebări, dar le păstrez pentru viitoarea întâlnire. Pe final, te rog să vii cu un mesaj către cititori…

Cu plăcere. Folosindu-mă de acest prilej, vreau să mulţumesc reprezentanţilor IMSP IFP “Chiril Draganiuc”, Serviciului medical de la Departamentul Instituţii Penitenciare, IMSP Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrului Naţional de Management în Sănătate, Centrului PAS, oficiului UNAIDS Moldova pentru colaborarea pe care am avut-o pe în acest răstimp şi pentru faptul că sunt deschişi la tot ce este nou. Le urez sănătate, baftă în tot ce-şi propun să realizeze şi succese!

Mulţumim. Aceleaşi urări de bine şi pentru tine!

 

Interviu de Victoria Tataru

În comunicatul de presă, difuzat special cu această ocazie la sfârşitul anului trecut, se menţionează că progresul obţinut în creşterea numărului de persoane care se află în tratament antiretroviral HIV şi în prevenirea transmiterii infecţiei cu HIV de la mamă la făt este substanţial pe parcursul anului 2012. Rezultatele arată o creștere de 900.000 a numărului de persoane care primesc terapie antiretrovirală de la sfârşitul anului 2011. "Sunt încântat că pe parcursul unui an s-a reușit încadrarea în tratament aproape a unui milion de persoane, care au nevoie de tratament", a declarat Gabriel Jaramillo, Director General al Fondului Global. Creşterea a fost determinată, în mare măsură, de extinderea accesului la tratamentul antiretroviral în ţările din Africa subsahariană, cum ar fi Zimbabwe şi Zambia, dar şi datorită creşterii nivelului de investiţii pentru acoperirea cheltuielilor de tratament în aceste ţări cu sprijinul Fondului Global.

Noile rezultate arată un progres notabil al tuturor intervenţiilor legate de HIV, finanţate prin intermediul granturilor Fondului Global. Astfel, numărul de femei gravide, care primesc medicamente antiretrovirale pentru a preveni transmiterea HIV la copiii nou-născuţi, a crescut de la 1.300.000 la 1.700.000 la sfârşitul anului 2011. Numărul sesiunilor de consiliere şi de testare la HIV a crescut de la 190 milioane la 250 milioane, în aceeaşi perioadă de referinţă. Intervenţiile ce ţin de informare şi comunicare pentru schimbarea comportamentului aproape s-au dublat, de la 160 milioane ajungând la 300 milioane. Serviciile de îngrijire şi suport acordate pacienţilor infectaţi cu HIV au crescut de la 13 milioane la 19 milioane, iar serviciile oferite grupurilor de populaţie cele mai expuse la riscul de a se infecta a crescut de la 23 milioane la 30 milioane (lucrătorii sexului comercial, consumatorii de droguri injectabile, bărbaţii care fac sex cu barbaţi). 

În comunicatul de presă se mai arată, că progrese semnificative au fost obţinute şi în lupta împotriva tuberculozei şi malariei. Astfel, numărul cazurilor noi depistate şi tratate de tuberculoză a crescut de la 8,6 milioane la sfârşitul anului 2011, la 9,7 milioane la sfârşitul anului 2012. În aceeași perioadă, pentru prevenirea malariei, au fost distribuite 80 de milioane de noi plase tratate cu insecticide, numărul total de plase oferite de către Fondul Global până în prezent fiind de 310 milioane.

De la crearea sa în 2002, Fondul Global a aprobat finanţarea a 22.9 miliarde dolari SUA pentru mai mult de 1.000 de programe din 151 de ţări.

Fondul Global este o instituţie financiară internaţională, dedicată atragerii şi disbursării resurselor financiare pentru prevenirea şi tratamentul HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. În activitatea sa, Fondul Global promovează parteneriatele între guverne, societatea civilă, sectorul privat şi comunităţile afectate. Fondul Global lucrează în strânsă colaborare cu alte organizaţii bilaterale şi multilaterale pentru a completa eforturile existente în controlul celor trei maladii.

Pentru mai multe detalii, consultaţi http://www.theglobalfund.org/en/mediacenter/newsreleases/2012-11-29_Global_Fund_support_extends_antiretroviral_treatment_to_4,2_million_people/).

Scopul Atelierului a fost de a prezenta viziunile partenerilor din sectorul public, privat şi societatea civilă vizavi de ceea ce a fost aprobat acum un an, pentru ca în final, cu eforturi comune, să fie elaborat un nou plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi stabilirea termenului limită de implementare a acestora, pentru eficientizarea răspunsului naţional la epidemia HIV/SIDA.

În prima zi a Atelierului, participanţii şi-au actualizat informaţiile referitor la realizările, succesele şi provocările Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA/ITS; s-au familiarizat cu activităţile de prevenire în grupurile vulnerabile; au aflat despre măsurile întreprinse pentru prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt şi despre asigurarea accesului şi aderenţei la tratamentul antiretroviral al persoanelor HIV-pozitive. Sesiunile în plen din prima zi au mai inclus prezentări despre: politicile de incluziune socială pentru persoanele infectate cu HIV; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice pentru anii 2014-2016: scenarii posibile; precum şi viziunea societăţii civile asupra tuturor acestor aspecte.  

Agenda Atelierului din prima zi a inclus şi un panel de discuţii, la care experţi din cadrul instituţiilor publice (Ministerul Sănătăţii, Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, Centrul Naţional de Sănătate Publică, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Dispensarul Republican de Narcologie, Centrul Naţional de Management în Sănătate) au răspuns la întrebările reprezentanţilor societăţii civile. Întrebările au fost foarte diverse şi s-au axat, în special, pe durabilitatea serviciilor de reducere a riscurilor; descentralizarea serviciilor CTV şi posibilitatea contractării serviciilor prestate de ONG-uri de către stat; asigurarea cu preparate antiretrovirale din surse publice (începând cu anul 2014) şi mecanismele de achiziţii publice; managementul Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (PN); principiile parteneriatului în cadrul PN şi sistemele informaţionale pentru monitorizarea şi evaluarea PN etc.

Discuţiile din prima zi au continuat a doua zi, când participanţii s-au împărţit în patru grupuri de lucru: „Prevenirea HIV”, „Tratamentul HIV”, „Îngrijire şi suport”, „Managementul Programului Naţional”. Fiecare grup a avut sarcina să elaboreze un plan de acţiuni concrete, cu identificarea organizaţiilor responsabile şi termenele de implementare a acestora, ce ar conduce în final la realizarea prevederilor stipulate în cadrul Rezoluţiei. Cele patru planuri ale grupurilor de lucru au fost prezentate în sesiunea finală, urmând a fi definitivate şi compilate în unul comun. Planul va fi propus spre aprobare în cadrul şedinţei Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA.

Monitorizarea  progresului implementării noului plan de acţiuni va avea loc în cadrul viitoarei Conferinţe Naţionale pe HIV/SIDA, ce se va desfăşura la sfârşitul anului 2013 sau începutul anului 2014.

Instrucţiunea de votare o găsiţi AICI