Din componenţa Comisiei de selectare a coordonatorului, instituită prin dispoziţia preşedintelui CNC TB/SIDA la 8 aprilie 2013, au făcut parte: Iurii Bucinschi, Cancelaria de stat a RM; Svetlana Cotelea, Ministerul Sănătăţii ; Jarno Habicht, Biroul OMS de coordonare în RM;  Victor Volovei, IP UCIMP RSS; Liliana Caraulan, Centrul PAS; Alexandru Curaşov, AO "Iniţiativa Pozitivă" şi Iurii Chilcevschi, Liga Persoanelor care Trăiesc cu HIV în Republica Moldova.

Poziţia de coordonator al Secretariatului CNC TB/SIDA a devenit vacantă în luna decembrie 2012, după ce dl Oleg Barbă şi-a prezentat demisia din acestă funcţie. Concursul de selectare a coordonatorului a fost lansat la 18 martie 2013 de către Instituţia Publică Unitatea de Coordonare, Implementare şi Monitorizare a Proiectului de Restructurare a Sistemului Sănătăţii (IP UCIMP RSS) în calitate de Recipient Principal al grantului Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) MOL-CFUND-1303 pentru CNC TB/SIDA.

Termenii de referinţă pentru funcţia de coordonator al Secretariatului CNC TB/SIDA au fost aprobaţi în urma unor consultări pe scară largă cu membri ai CNC şi grupurilor tehnice de lucru, reprezentanţi ai structurilor guvernamentale şi internationale, precum şi cu societatea civilă şi, în ultimă instanţă, cu Secretariatul Fondului Global.

La concurs au aplicat 7 persoane. În rezultatul evaluării dosarelor, membrii Comisiei au votat pentru candidatura Violetei Teutu. Anterior, dna Teutu s-a aflat în funcţia de consultant în comunicare/coordonare în cadrul Secretariatului CNC TB/SIDA.

Agenda şedinţei include următoarele subiecte:

1. Durabilitatea financiară pentru serviciile de prevenire a transmiterii infecţiei HIV de la mamă la făt. Procurarea laptelui praf pentru copiii nou-născuţi.

2. Asistenţa socială şi materială pentru copiii HIV-pozitivi.

3. Situaţia curentă privind transferul echipamentului PCR de la balanţa Centrului Naţional de Sănătate Publică la Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile.

Şedinţa este convocată la solicitarea reprezentanţilor Asociaţiei „Initiaţiva Pozitivă” de către Secretariatul CNC TB/SIDA.

Începutul şedinţei – orele 10.00.

Locul şedinţei – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, et. 4, sala de conferinţe.

1. Organizarea şi desfăşurarea Zilei internaţionale de comemorare a persoanelor decedate de SIDA.
2. Organizarea şi desfăşurarea Caravanei Auto „Pentru viaţă”.
3. Diverse.

 Şedinţa va avea loc în incinta Centrului de Virusologie al Centrului Naţional de Sănătate Publică (str. Cosmescu 3, et.2, sala de şedinţe) începând cu orele 15.00.

Dintre acestea - 7 persoane erau suspecte la tuberculoză. Acţiunea a avut loc în parcul ”La izvor” din cartierul Sculeni al capitalei.

Activitatea  a avut drept scop examinarea şi depistarea tuberculozei în rândul persoanelor fără loc stabil de trai, care sunt cel mai mult expuse riscului de infectare cu bacilul Koch.

Acţiunea a făcut parte dintr-un şir de evenimente preconizate în perioada 18-24 martie 2013, când s-a desfăşurat Campania naţională de informare privind tuberculoza.

Campania a fost susţinută de Ministerul Sănătăţii şi realizată de Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc” în colaborare cu Centrul de Dezvoltare în sănătate ”AFI”, Centrul de Politici şi Analize în Sănătate şi Fundaţia Soros-Moldova.

După  www.afi.md

Acţiunea a avut loc în scuarul magazinului UNIC din oraşul Chişinău pe 24 martie – Ziua Mondială de prevenire şi profilaxie a tuberculozei.

Potrivit dlui Nicolae Nalivaico, doctor în medicină, conferenţiar universitar, şef al Serviciului Diagnostic, Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, complexul radiodiagnostic digital mobil este unical în Republica Moldova, fiind procurat din sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei. Echipamentul permite efectuarea unui examen radiologic printr-o metodă rapidă, care oferă informaţii despre localizarea topografică a procesului patologic, urmărirea diagnosticului radiologic clinic şi al celui diferenţial, aprecierea dinamicii procesului pe fondal de tratament antibacterian în cazul tuberculozei pulmonare. Un beneficiu al acestei staţii este şi faptul că se poate de deplasat în teritoriu pentru a depista focarele de tuberculoză. Screeningul expres este recomandat, în special, persoanelor din grupurile de risc (care sunt cu imunitatea compromisă, se află în contact cu persoanele infectate cu TB şi/sau în focarele de TB, sunt din localităţile cu incidenţa tuberculozei mai înaltă decât media pe ţară) etc.

Pe parcursul a cinci ore, cât au durat examinările radiodiagnostice, femei şi bărbaţi, tineri, maturi şi persoane în etate, la dorinţă, au avut posibilitatea să-şi examineze organele toracelului. Cei care au fost depistaţi cu unele manifestări patologice pulmonare sau de altă natură au fost direcţionaţi la medicii de familie şi au primit bilete de îndreptare la medicii specialişti pentru investigaţii suplimentare.

Liliana Domente, director al Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” a menţionat că nu este pentru prima dată când instituţia pe care o reprezintă, în parteneriat cu alte organizaţii din domeniu, desfăşoară acţiuni de sensibilizare a populaţiei în stradă. Scopul acestor acţiuni este de a informa populaţia despre tuberculoză; măsurile de prevenire, diagnosticare şi aderenţă la tratament, în cazul depistării tuberculozei. În pofida eforturilor care se depun din partea sectorului sănătăţii, situaţia privind tuberculoza continuă să fie alarmantă în Republica Moldova. În opinia Lilianei Domente, pentru schimbarea situaţiei este necesar ca şi comunitatea, fiecare cetăţean în parte, să conştientizeze riscurile pentru sănătate şi să se implice în combaterea tuberculozei.

Evenimentele desfăşurate pe parcursul săptămânii de combatere a tuberculozei au fost organizate de către Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc”, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate, Centrul de Dezvoltare în Sănătate “AFI” şi Centrul Naţional de Sănătate Publică din Republica Moldova.

Informaţie de Victoria Tataru

O astfel de analiză sistematică a fost realizată în cadrul Departamentul de Epidemiologie a Şcolii  de Sănătate Publică Harvard din Statele Uniteale Americii. Oamenii de ştiinţă au revizuit mai multe studii publicate în literatura de specialitate biomedicală, disponibile la nivel mondial. Au fost analizate studii din mai multe ţări, publicate în limbile engleză, rusă, chineză şi care au inclus date suficiente pentru a calcula creşterea riscului de tuberculoză.

Evaluări separate au fost efectuate pentru diferite aspecte ale "riscului TB," şi anume, infecţia cu TB, boalaTB şi  mortalitatea din cauza tuberculozei. Datele au arătat o creştere de aproximativ două ori a riscului de infecţie cu TB în rândul fumătorilor comparativ cu nefumătorii. Cercetătorii au descoperit că în toate studiile de evaluare există o legătură dintre fumat şi boala  sau mortalitatea de TB, însă ei nu au combinat aceste date împreună din cauza diferenţelor mari  între studii.

Un alt studiu realizat în Hong Kong a demonstrat că similar fumatului activ, expunerea pasivă la fumul de tutun în gospodărie, de asemenea predispune la dezvoltarea tuberculozei pulmonare.

Un grup de 15 486 de femei care nu au fumat niciodată, având vârste cuprinse între  65-74 ani şi convieţuind cu soţi fumători aufost  înrolate la 18 Centre de Sănătate pentru Vârstnici din Hong Kong între anii 2000 – 2003. Acestea au fost urmărite apoi prospectiv, prin registrul teritorial de notificare TB, registrul de deces din cauza TB şi deces până la 31 decembrie 2008, fiind utilizat un număr de identificare unic. Studiul a constatat că fumatul pasiv a reprezentat risc în 13,7% din cazurile de  tuberculoză activă şi 18,5% din culturi pozitive TB în acest grup.

Alte cercetări au scos în evidenţă o asociere semnificativă între vârsta la care s-a iniţiat fumatul, durata  fumatului şi TB. Un studiu realizat în spitalul  Taksin din Tailanda în perioada mai- octombrie 2001 arată că fumătorii activi care au început să fumeze la vârsta de 15-20 de ani şi cei care au fumat mai mult de 10 ani au avut un risc mai mare de a se infecta cu TB pulmonară, comparativ cu alţii.  Există o legătură între uberculoză  şi timpul de expunere la fumat. Cei care au fumat mai mult de 10 ţigări pe zi  sau mai mult de 3 zile în săptămână au avut un risc mai mare de TB pulmonară, comparativ cu non- fumătorii. Acest studiu a constatat, de asemenea, că efectele fumatului pasiv în birou şi / sau în vecinătate au fost puternice. Fumătorii pasivi care au fost expuşi la fumul de tutun mai mult de  3 ori pe săptămână în afara casei au avut un risc mai mare de TB decât cei care s-au expus mai puţin fumului de tutun.

Rezultatele acestor studii sugerează, prin urmare, că este important ca factorii de decizie politică să dezvolte în continuare strategii de control al consumului de tutun cu scopul de a reduce impactul fumatului asupra sănătăţii publice la nivel mondial. Un sistem eficient de masuri antifumat ar avea o repercusiune pozitivă asupra incidenţei atât a tuberculozei, cât şi a altor maladii, induse de fumat.

Informaţie preluată şi adaptată după http://www.ncbi.nlm.nih.gov

Scopul vizitelor - familiarizarea cu serviciile oferite persoanelor care trăiesc cu HIV (consultaţii de la egal la egal, consultaţiile asistentului social, ale psihologului şi juristului).

În cadrul întâlnirilor, gazdele au răspuns la întrebările beneficiarilor, evidenţiind necesitatea accesării serviciile noi deschise în cadrul centrelor sociale regionale pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, creşterea aderenţei la tratamentul ARV, asigurarea cu pachete alimentare a pacienţilor aflaţi în tratamentul ARV. La rândul lor, beneficiarii au informat reprezentanţii Centrelor despre problemele cu care se confruntă, comunicarea neformală conducând la crearea unei atmosfere amicable, cu multe emoţii pozitive şi impresii plăcute.

Informaţie preluată şi adaptată după http://aids.md/

Agenda conferinţei a inclus subiecte de actualitate şi a fost structurată pe două componente principale: Depistarea/Diagnosticul TB şi Tratamentul TB.

Raportorii au informat audienţa despre principalele rezultate pozitive înregistrate în domeniu şi au semnalat asupra provocărilor şi dificultăţilor, cu care se confruntă în controlul tuberculozei. Conferinţa ştiinţifico-practică a fost organizată de Institutul de Ftiziopneumologie ”Chiril Draganiuc” şi Societatea de Ftiziopneumologie din Republica Moldova.

După www.ifp.asm.md

Accesarea resurselor financiare a devenit posibilă graţie lansării de către Fondul Global a unui nou mecanism de finanţare, despre care s-a anunţat oficial la sfârşitul lunii februarie.

În cadrul şedinţei, Violeta Teutu, consultant în coordonare/comunicare (Secretariatul CNC TB/SIDA), a prezentat principiile noului mecanism de finanţare, adresat, în primul rând, ţărilor cu povara cea mai mare a tuberculozei şi HIV/SIDA şi cu posibilităţi financiare minime de acoperire a necesităţilor pentru controlul acestor maladii. Noul mecanism de finanţare oferă oportunitate de a aplica pentru surse de finanţare ţărilor cu potenţial de a atinge un impact rapid în răspunsul naţional la HIV/SIDA şi tuberculoză; ţărilor aflate în situaţia de întrerupere a activităţilor/serviciilor acordate beneficiarilor din lipsa fondurilor financiare şi ţărilor, care, la moment, beneficiază de fonduri mai mici decât au nevoie.

Reieşind din contextul actual al ţării, cei 20 de constituenţi /parteneri din domeniul TB/SIDA, participanţi la şedinţă, au reiterat în unanimitate necesitatea de a aplica pentru un grant în valoare de 8 milioane dolari pentru o perioadă de aproximativ trei ani (2014-2016). Banii vor fi utilizaţi pentru extinderea granturilor existente şi acoperirea activităţilor de prevenire în grupurile cu risc sporit sporit de infectare la HIV şi acooperirea tratamentului antiretroviral pentru persoanele infectate cu HIV. 

O scrisoare de confirmare cu privire la decizia Republicii Moldova de a aplica în calitate de solicitant interim pentru accesarea surselor suplimentare la Fondul Global prin intermediul noului mecanism de finanţare a fost deja expediată pe adresa Fondului Global din partea preşedintelui CNC TB/SIDA.

Specialiştii din domeniul HIV/SIDA urmează să se întrunească şi să elaboreze o versiune de proiect pentru această aplicaţie, care ulterior va fi circulată pentru completări şi îmbunătăţiri tuturor partenerilor.

Stimată Svetlana Doltu, cum apreciaţi situaţia privind tuberculoza în penitenciare? Este o creştere sau o descreştere a cazurilor noi depistate în acest sector?

Noutatea cea bună este că pe parcursul ultimilor 5 ani se atestă o tendinţă stabilă de micşorare a numărului de cazuri de tuberculoză depistate la deţinuţi. Comparativ cu anul 2008, această cifră s-a micşorat de circa 4 ori. În acelaşi timp, creşte ponderea cazurilor TB, înregistrate la intrarea în sistemul penitenciar de la 20% până la 30%. Astfel, conform datelor preliminare, în anul 2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 4690 cazuri noi şi recidive de tuberculoză, inclusiv 161 cazuri - la deţinuţi (3.5%).

Ce factori pozitivi sau negativi au condus la această stare de lucruri?

În primul rând, măsurile pentru controlul răspândirii tuberculozei, implementate în concordanţă cu Planul complex de prevenire şi control al tuberculozei în rândul deţinuţilor. Acestea se referă la: depistarea tuberculozei, diagnosticul şi tratamentul tuberculozei, profilaxia tuberculozei, activităţi în domeniul TB/HIV, activităţi cu personalul penitenciar, controlul administrativ al infecţiei tuberculoase. Astfel, în subdiviziunile Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) este organizată examinarea radiologică obligatorie a organelor cutiei toracice la intrarea în sistemul penitenciar a deţinuţilor şi a deţinuţilor asimptomatici la intervale stabilite de timp, precum şi screening-ul sănătăţii în perioada intermediară. Persoanele diagnosticate cu TB sunt spitalizate şi asigurate cu tratament antituberculos conform strategiei DOTS şi DOTS Plus. Bolnavii de tuberculoză multidrogrezistentă (TB MDR), care refuză tratamentul conform strategiei DOTS Plus, bolnavii cu tuberculoză cronică şi cu termen lung de detenţie sunt internaţi la Spitalul penitenciar (Penitenciarul nr.17 din Rezina), unde este organizată o secţie specială pentru izolarea şi administrarea tratamentului simptomatic. În prezent, aici se află 37 deţinuţi cu tuberculoză rezistentă din categoria abandon, eşec terapeutic şi/sau refuz al iniţierii tratamentului cu preparate de linia a doua.

Există cazuri de diagnosticare a tuberculozei la personalul din sistemul penitenciar?

Protecţia sănătăţii în detenţie se referă nu numai la deţinuţi. Instituţia penitenciară reprezintă o comunitate mică de persoane, care include şi colaboratorii serviciului medical şi nemedical, care zilnic vin şi pleacă la serviciu. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) include deţinuţii şi personalul penitenciar în acelaşi grup de risc sporit de a face tuberculoză.

Pe parcursul anilor 2007-2012, în Republica Moldova, au fost înregistrate 39 cazuri de tuberculoză la angajaţii sistemului penitenciar. Pentru asigurarea securităţii ocupaţionale a personalului penitenciar a fost elaborat şi emis ordinul DIP nr. 177 din 25.07.2012 „Cu privire la distribuirea echipamentului individual de protecţie respiratorie şi unele măsuri de securitate ocupaţională în activitatea sistemului penitenciar”. De asemenea, în scopul prevenirii infectării cu tuberculoză a personalului penitenciar, din mijloacele bugetare şi sursele Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) sunt procurate şi distribuite respiratoare/măşti de protecţie.

Cum este organizat procesul de depistare a tuberculozei în sistemul penitenciar?

De două ori pe an, instalaţia radiologica mobilă a Spitalului-penitenciar se deplasează în 9 subdiviziuni ale DIP pentru a efectua examinări radiologice. În perioada 2008-2012, circa 98-99% din deţinuţi au fost investigaţi radiologic. O examinare medicală privind tuberculoza se efectuează pe parcursul primelor 72 ore de la intrarea în penitenciar a deţinutului în Izolatoarele de Urmărire Penală (acoperirea cu examinări radiologice este de 85-90%).

În sistemul penitenciar există  4 centre de microscopie. Examenul microscopic al sputei la bacilii acid-alcoolo-rezistenţi (BAAR) se face la prezenţa tusei de orice durată. Instituţiile, care nu dispun de centre de microscopie (14 penitenciare), sunt arondate teritorial  centrului microscopic civil. Cultura sputei pentru deţinuţi este efectuată în Laboratorul de referinţă naţional şi regional. Din anul 2011, în Spitalul penitenciar şi Izolatorul de Urmărire Penală există echipament GenExpert, capabil să stabilească maladia tuberculozei în timp de două ore, precum şi sensibilitatea la unele preparate antituberculoase (rifampicină).

Să vorbim şi despre tratamentul TB... Cum este asigurat DOTS şi DOTS Plus în sistemul penitenciar?

Tratamentul pacienţilor este efectuat prin scheme standardizate, conform Strategiei DOTS şi DOTS Plus. Până la sfârşitul anului 2012, asigurarea cu medicamente specifice de linia I şi linia II s-a efectuat la nivel de 100% cu suportul Fondului Global prin intermediul  Programului naţional de control al tuberculozei. Pentru conformitate, la 31 decembrie 2012, din 6532 deţinuţi, 201 (3.1%) erau bolnavi de tuberculoză, 75% din ei aflându-se în tratament DOTS şi DOTS Plus. Din cohorta pacienţilor înrolaţi în tratament DOTS (cazuri noi microscopic pozitive) în anul 2011, rata succesului este de 63,6%, au abandonat tratamentul - 12,5%, au avut eşec terapeutic – 10,5%, au decedat – 2%. Este de menţionat că din anul 2013, medicamentele de linia I şi consumabilele de laborator sunt procurate din sursele bugetului de stat. Deţinuţii incluşi în tratamentul tuberculozei beneficiază zilnic de suport alimentar, procurat din sursele Fondului Global şi distribuit prin intermediul AO „AFI”.

Ce se întâmplă cu pacienţii aflaţi în tratament la eliberarea din sistemul penitenciar? Există o evidenţă clară pentru aceşti pacienţi ca să nu se piardă din vizorul specialiştilor?

Pentru a asigura finalizarea tratamentului deţinuţilor, care sunt eliberaţi din sistemul penitenciar, începând cu 2007 există un proiect comun între DIP şi AO ”AFI" privind acordarea sprijinului psihosocial deţinuţilor cu TB după eliberare. Astfel, din 2011, pentru menţinerea pacienţilor în tratament la eliberarea din penitenciar, acestora li se oferă un suport de 22 euro pe lună şi 150 euro la finalizarea curei de tratament. La fel, pentru menţinerea în tratament, sunt desfăşurate diferite campanii de informare şi sensibilizare a populaţie (în sectorul civil) şi printre deţinuţii aflaţi în tratament sau care se pregătesc pentru eliberare (din sectorul penitenciar).

Care ar fi cele mai mari realizări şi provocări pentru controlul TB în sistemul penitenciar?

Printre realizările cele mai importante ar fi: implementarea strategiei DOTS din 2001 şi DOTS Plus din 2006; implementarea activităţilor colaborative în controlul coinfecţiei HIV/TB cu elaborarea recomandărilor metodice speciale pentru penitenciare în 2008. La moment, în sistemul penitenciar există 19 cabine pentru colectarea sputei; a fost achiziționată o instalaţie  radiologica digitală mobilă pentru depistarea activă a TB. Foarte multe schimbări pozitive au fost operate la nivel de organizare a serviciilor de acordare a asistenţei medicale pentru deţinuţii bolnavi de TB. Deschiderea în anul 2004 a Spitalului penitenciar în Rezina pentru bolnavii TB MDR a permis obţinerea condiţiilor de izolare pentru aceşti pacienţi (similar sectorului paliativ). Doi ani mai târziu (2006), în cadrul penitenciarului adiacent spitalului Pruncul, a fost deschis un sector de reabilitare pentru perioada posttratament (3-6 luni), cu confirmarea analizei culturale la finele curei de tratament. Accesul la metodele de diagnostic rapid al TB a dat posibilitate ca pacienţii să fie depistaţi la o fază cât mai timpurie şi să fie plasaţi în saloane în dependenţă de spectrul rezistenţei la medicamentele antituberculoase. Implementarea SIME TB (modulul clasic şi modulul MDR) şi dotarea cu computere a secțiilor TB din cadrul Spitalului penitenciar, inclusiv conexiunea la internet este un alt rezultat pozitiv, care a deveniit posibil graţie colaborării cu organizaţiile partenere în controlul tuberculozei.

Problemele sistemului penitenciar în controlul tuberculozei sunt în mare parte cunoscute: asigurarea insuficientă cu cadre medicale (la nivel de 50%); aderenţa joasă a deţinuţilor la tratamentul DOTS şi DOTS Plus; rata înaltă de abandon şi eşec terapeutic; rata de succes a TB şi TB MDR joasă comparativ cu indicele recomandat de 75-85%.; impactul infecţiei HIV/TB şi rata deceselor prin coinfecţie. Probleme serioase există şi la nivel de dotare tehnică a instituţiilor din sistemul penitenciar; utilajul radiologic depăşit, în special în Izolatoarele de Urmarire Penală, care sunt filtrele între societatea civilă şi sistemul penitenciar. Pe acest fondal, există riscuri de condamnare la CEDO pentru îmbolnăvirea în detenţie din partea condamnaţilor şi a personalului penitenciar.

Gândind la situaţia din domeniul tuberculozei în ţară, în general, şi, în sistemul penitenciar, în particular, sunteţi optimistă sau pesimistă?.. 

Dacă aş fi pesimistă – ar trebui să răspund: „mai rău nu se poate“. Dar eu sunt o fire optimistă şi răspunsul meu este: „ba se poate“... (zâmbeşte). A fost o glumă, desigur, dar, ca să Vă răspund la întrebare, accentuez că deţinuţii şi medicina penitenciară sunt parte a societăţii în care trăim. Orice acţiune ori inacţiune pe acest segment îşi lasă amprentele. Există succese, există probleme şi, ca în orice alt sector, există resurse umane capabile să transforme eşecul într-o victorie. Cred în forţele noastre şi am speranţa că putem obţine multe lucruri bune doar prin eforturi comune! 

Vă mulţumesc pentru interviu.

A intervievat,

Victoria Tataru