2010

Helen Clark, Directorul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, va vizita Republica Moldova

07 Sep
Chişinău, 7 septembrie 2010—Helen Clark, Director al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), va vizita Republica Moldova în perioada 9-10 septembrie curent. Aceasta este prima vizită oficială a Directorului PNUD în Moldova şi are loc  în ajunul Summit-ului ODM de la New York, unde liderii ţărilor din lume, inclusiv Republica Moldova, se vor întruni pentru a discuta progresele în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) şi acţiunile pentru cei 5 ani rămaşi până la termenul limită din 2015.
MAI MULTE
Agenda vizitei include întâlniri cu Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului şi preşedinte interimar al Republicii Moldova, Vladimir Filat, Prim-ministru, şi membri ai Guvernului, reprezentanţi ai comunităţii donatoare şi societăţi civile şi vizitarea câtorva comunităţi din Moldova în care PNUD implementează proiecte.  Dna Clark  va discuta cu oficialii moldoveni asistenţa PNUD în depăşirea provocărilor economice, sociale şi politice în Moldova, precum şi acţiunile necesare pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului până în 2015.

Helen Clark a fost numită Director al PNUD la 17 aprilie 2009, aceasta fiind a treia funcţie importantă în ierarhia ONU. Helen Clark este prima femeie care conduce această organizaţie.

Pentru informaţii suplimentare, vă rugam să o contactaţi pe:  
Ludmila Tiganu
Specialist comunicare, PNUD Moldova
Tel: (+373 22) 269 112
E-mail: ludmila.tiganu@undp.org

Copiii infectati cu HIV/SIDA - condamnati la discriminare pe viata

06 Sep
Articol de investigaţie, realizat de Natalia Porubin (Centrul de Investigaţii Jurnalistice) şi Svetlana Panta (Jurnal de Chişinău)
MAI MULTE

Ei nu pot avea prieteni, nu sunt primiti la gradinita sau la scoala. Citeva mii de copii din Moldova nu se pot bucura de copilarie pentru ca au fost diagnosticati cu infectia HIV sau provin din familii in care unul sau ambii parinti au aceasta infectie. Zi de zi copiii din aceasta categorie suporta rautatea si ostilitatea mediului in care incearca sa supravietuiasca. Potrivit statistilor medicale, in Moldova in jur de 2600 de copii traiesc in familii afectate de HIV.
Un stigmat care nu ofera sanse
HIV/SIDA nu se transmite prin aer, atingere sau sarut. Majoritatea oamenilor stiu, insa, ca e o boala incurabila si se feresc de persoanele infectate.
Cei mai multi parinti refuza sa accepte ca in scoala sau gradinita pe care o frecventeaza copilul lor sa invete si copii seropozitivi si fac tot ce le sta in puteri ca sa elimine „elementul periculos” din colectivitate.
Este si cazul lui Bogdan, un copil de numai cinci anisori, care a fost exclus cu forta din gradinita pe care o frecventa. Ca si majoritatea copiilor seropozitivi, baietelul a luat boala de la mama sa, la nastere. Familia a obtinut cu mare greu un loc la gradinita si facea tot ce ii sta in puteri ca baiatul sa creasca la fel ca si ceilalti copii. Visul, construit cu atita greu, s-a spulberat intr-o singura zi, cind un lucrator medical, intr-un exces de sinceritate, a divulgat cuiva diagnoza copilului. Noutatea s-a raspindit cu viteza fulgerului printre parintii celorlalti copii si a avut un efect de-a dreptul distructiv.
„Bogdan nu are ce cauta la gradinita, el este periculos pentru copiii nostri! Luati-l de aici!” - mama baiatului nu crede ca va putea uita vreodata aceste replici. Copilul a asistat la o scena care mai mult se asemana cu un epizod dintr-un film de groaza – mai mult de 20 de adulti suparati rau vociferau in cei mai duri termeni de parca ar fi avut in fata un criminal sadea.
Bogdan a fost nevoit sa paraseasca gradinita ce poarta numele celui mai prietenos personaj din povestile moldovenesti – „Guguta”, sub acoperisul careia nu s-a gasit loc pentru el.

Continuarea articolului găsiţi la linkul
http://www.ccm.md/uploads/resurse/Copiii%20infectati%20cu%20HIV%20investigatie.doc
Investigatia a fost realizata cu sprijinul UNICEF in cadrul Campaniei “Jurnalistii pentru Drepturile Omului”
www.investigatii.md

HIV/SIDA și confidențialitatea datelor în R. Moldova

02 Sep
Persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA înfruntă zilnic viaţa. Discriminarea şi stigmatizarea sunt pentru mulţi dintre ei mai greu de suportat decât boala însăşi. Aceste fenomene ar putea fi diminuate dacă statul şi oamenii care îl reprezintă, pur şi simplu, ar respecta confidenţialitatea informaţiei despre pacienţii dignosticaţi cu virusul HIV.
MAI MULTE
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a asistat 80 de persoane, al căror diagnostic a fost făcut public fără niciun temei.

Avocatul Andrei Lungu
Medicii sau asistenţii sociali divulă cu uşurinţă diagnozele persoanelor cu HIV vecinilor, rudelor, fără să se îngrijească de consecinţe, susţine avocatul Andrei Lungu, de la Institutul pentru Drepturile Omului: „Cele mai multe încălcări se fac în ce priveşte păstrarea confidenţialităţii informaţiei despre diagnoza persoanei cu HIV, deoarece aceste informaţii au un character mai sensibil decât în cazul altor maladii. Prejudiciul cauzat este enorm şi de multe ori ireparabil. Persoanele care încalcă acest drept sunt medicii, personalul medical, asistenţii sociali, uneori lucratorii de la penitenciare. O persoană a făcut testul HIV şi rezultatul a fost pozitiv. În scurt timp tot satul a aflat că ea este HIV-pozitivă. Din cauză că era discriminată, a fost nevoită să plece în altă localitate”.

Un obicei al doctorilor de a-i „marca” pe cei care au HIV a fost descoperit datorită intervenţiei Institutului pentru Drepturile Omului. Juriştii institutului au obţinut câştig de cauză într-un dosar împotriva Asociaţiei Medicale Teritoriale Centru din municipiul Chişinău. Instituţia înscria un cod special în fişa medicală, îndreptările medicale şi alte documente ale tututor pacienţilor seropozitivi, astfel medicii avertizându-se unii pe alţii despre problema pacientului.

Dacă în Chişinău această practică a fost exclusă după intervenţia militanţilor pentru drepturile omului, în alte localităţi, de exemplu la Bălţi, ea se mai întâlnește, susţine Andrei Lungu. Unui patron de companie de taxi, bunăoară, i s-a pus la dispoziţie lista tuturor persoanelor care figurează în evidenţele Dispensarului narcologic, dar şi ale celor diagnosticaţi cu HIV. Toţi angajaţii care s-au regăsit în liste au fost rugaţi să depună cerere de concediere.

Andrei Lungu: ”Cu părere de rău listele persoanelor cu diagnoză HIV sunt distribuite de către medici politiştilor, procuraturii, în unele cazuri patronilor, la solicitarea acestora. Desigur, aceste persoane sunt discriminate”.

Natalia Moloşag, care apăra cauza mai multor persoane cărora li s-a încălcat dreptul la confidenţialitatea datelor personale, spune că obligativitatea prezentarii testului HIV este stipulată în unele legi sau regulamente ale instituţiilor statului, ceea ce de multe ori conduce la încălcarea altor drepturi ale persoanelor.

Biroul de Migraţie de pe lângă MAI, precizează avocata, a refuzat acordarea adeverinţei de migrant unei persoane, după ce aceasta a prezentat testul HIV pozitiv şi pune problema expulzării ei, în pofida faptului că aceasta are familie în Moldova: „Timp de trei luni poţi să te afli în Moldova, dar dacă vrei să te stabileşti cu domiciliul – nu se poate, eşti déjà periculoasă pentru societatea noastră. Trei luni nu eşti periculoasă pentru societate, în rest eşti periculoasă. Aşa stipulează art. 15 al Legii cu privire la Migraţie. La noi, oamenii se tem de diagnoza asta din cauza lipsei informaţiei. Pentru ei HIV este egală cu moartea. Dar este hepatita - cu mult mai periculoasă decât HIV. Se molipseşte şi prin aer. HIV-ul nu-l prinzi prin aer”.

Un ordin vechi al Ministerului Sănătăţii, dar rămas încă în vigoare, conţine o listă de zeci de specialităţi pentru profesarea cărora sunt necesare mai multe examene medicale, inclusiv testul HIV. Potrivit ordinului, până şi cei care vor să se angajeze în calitate de gunoieri au nevoie de testul HIV. Legea prevede că divulgarea informaţiei privind statutul persoanelor HIV-pozitive se pedepseşte cu amendă de la 50 la 70 de unităţi convenţionale, adică cu cel puţin 1000 de lei şi cel mult 1400 de lei.

De la începutul anului, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a asistat 80 de persoane, al căror diagnostic a fost făcut public fără niciun temei. Totuşi, litigiile de acest gen decurg destul de anevoios, spun avocaţii. Magistraţii de multe ori acordă un prejudiciu foarte mic sau constată că medicii nu au încălcat niciun drept, divulgând informaţiile despre diagnoza pacienţilor, chiar dacă Codul de etică al lucrătorilor medicali şi câteva legi stipulează obligativitatea păstrării confidenţialităţii datelor despre diagnoza pacienţilor.
Cornelia Cozonac
http://www.europalibera.org

Concurs de selectare a unui expert pentru programele de reducere a riscurilor

01 Sep
Asociatia Obsteasca "Uniunea pentru prevenirea HIV/SIDA si Reducerea Riscurilor din Moldova" lanseaza concursul de selectare a unui expert ce urmeaza sa realizeze analiza cost-beneficiu a implementarii programelor de reducere a Riscurilor in R. Moldova.
MAI MULTE
Concursul are loc in cadrul proiectului “Asigurarea sustenabilitatii Programelor de Reducere a Riscurilor prin initierea finantarii din cadrul resurselor bugetare nationale”,finantat de Fundatia Soros-Moldova. Anexati, gasiti termenii de referinta si mai multe detalii.

Persoanele interesate vor prezenta/expedia: curriculum vitae (CV) actualizat la adresele electronice protineret@yahoo.com şi secretariat.uniune@yahoo.com nu mai tîrziu de 10 septembrie 2010, ora 18.00. Detalii suplimentare la telefoanele: 079571441 sau 023161472.

Doar persoanele preselectate vor fi contactate.

Ala Iaţco, Preşedinte AO „Uniunea pentru Prevenirea HIV/SIDA şi Reducerea Noxelor din Moldova” (UORN)

„Este adevărat că ai HIV?!”

20 Aug
Confidenţialitatea - o obligaţie a medicilor şi un drept al pacientului

Istoria Alexandrei este zguduitoare prin dramatismul său. Din cauză că medicii nu au păstrat confidenţialitatea despre faptul că este seropozitivă, tânăra a devenit ţinta unor discriminări din partea familiei şi a întregii localităţi. Încerc să redau în amănunte povestea ei, aşa cum mi-a relatat-o ea singură, dar nu-i dau numele adevărat, pentru a nu-i spori suferinţa.
MAI MULTE

În trei zile a ajuns pericol pentru societate...

„Observându-mă printre alţi pacienţi la Centrul de Sănătate, sora medicală m-a strigat pe nume şi m-a rugat să mă apropii. Mi-a comunicat că trebuie să merg la cabinetul 113 de la policlinica din raion. M-a privit cu atenţie şi cu faţa mai mult decât zâmbitoare - mi-a urat sănătate. I-am mulţumit respectuos, fără să mă gândesc la ceva rău. Ajungând acasă, m-am luat cu lucrul prin gospodărie şi, timp de trei zile, nici nu am ieşit din ogradă (evident, nici în raion, la policlinică, nu ajunsesem). Mi-am amintit de toate într-o zi, când, mergând după apă la fântâna din cealaltă mahala, în drum am dat bineţe unei vecine, iar aceasta, în loc să îmi răspundă, m-a întrebat: „Alexandra, e drept că ai HIV?”. Întrebarea a căzut ca un trăsnet din senin peste mine. Revenindu-mi, am întrebat-o de unde are o asemenea informaţie. Răspunsul ei m-a surprins şi mai tare: „Nu te mai preface. De trei zile tot satul vuieşte...”. A doua zi am plecat la policlinica din raion şi, după o scurtă discuţie, medicul mi-a zis că trebuie să repet testul. Am acceptat. Mi-a spus să telefonez peste două săptămâni. Am telefonat, dar rezultatele încă nu erau gata. A trebuit să mai aştept ceva vreme. În cele din urmă, medicul mi-a confirmat: „HIV-pozitiv”…

Culmea confidenţialităţii

Îmi pierdusem liniştea. În sat ieşeam foarte rar, mă feream de oameni şi de privirile lor. Dar pentru sătenii mei, fusesem diagnosticată cu HIV de o lună de zile. Avuseseră grijă de asta mai multe persoane, printre care: sora medicală, medicul de familie, reprezentanţii primăriei şi chiar învăţătorii de la şcoală… Pedagogii de aici au discutat cazul mai întâi în cancelarie, apoi, pentru a le asigura elevilor o mai bună securitate, diriginţii au organizat ore de clasă, la care le-au comunicat că, în familia cutare, există o persoană infectată cu HIV (culmea confidenţialităţii!!!) şi trebuie să fie atenţi cum să se comporte cu ea, să o ocolească, să nu comunice. Un nepoţel de-al meu nu a mai rezistat să audă ceea ce se vorbea despre mine, a alergat acasă să mă întrebe. Mi-a adresat şi el întrebarea care stătea pe buzele tuturor: „Este adevărat că ai HIV?!”.

Părinţii: „Du-te, ne-ai făcut de ruşine!”

Dar cel mai tare m-a durut atitudinea părinţilor mei. Imediat ce au aflat „noutatea”, ei mi-au cerut să mănânc doar din farfuria mea, cu lingura şi furculiţa mea. Ba, dacă se poate, să nu mai stau la aceeaşi masă cu ei… În cele din urmă, sub presiunea „opiniei publice”, i-am auzit spunându-mi: „Dacă această boală e aşa de periculoasă, cum vorbeşte lumea, poate că mai bine ar fi să pleci de la noi? Du-te unde vrei, numai nu sta alături de noi, ne-ai făcut de-ajuns de ruşine”. Mai bine de jumătate de an trăiesc într-o mare singurătate. Nu vreau să văd pe nimeni, nu vreau să vorbesc cu nimeni. Mi-au întors spatele până şi cele mai bune prietene. Mă gândesc adeseori să pornesc la drum ca să îmi trăiesc viaţa departe de această batjocură. Dar oare acele zâmbete viclene şi acele voci binefăcătoare nu mă vor ajunge din urmă? Şi dacă mă vor găsi, unde va trebui să mă retrag atunci?

„Dacă nu faci testul la HIV, vei fi forţat de poliţie”

Nu am făcut nimănui niciun rău. Dacă ar trebui să fiu supărată pe cineva, acesta ar fi fostul meu prieten. Pentru că el m-a molipsit de HIV. Dar l-am iertat. Iar ca răspuns la toate, după ce i-am spus că am fost diagnosticată „HIV-pozitivă”, m-a agresat verbal şi fizic. Am trecut şi peste asta, pentru că doream cu tot dinadinsul să meargă şi el să se controleze. În sinea mea eram convinsă că numai de la el m-am infectat, întrucât alţi parteneri nu avusesem. Dar el muncea peste hotare şi când îi aminteam de test, îmi închidea telefonul. În sfârşit, în această primăvară a venit acasă. I-am zis că este spre binele lui să afle adevărul despre sănătatea lui şi că testul este absolut confidenţial. A fost de acord şi am mers împreună la cabinetul de testare voluntară la HIV. Nu a trecut nicio săptămână şi sora medicală din sat, zărindu-l întors acasă, a venit la poartă şi i-a cerut să treacă testul HIV, în caz contrar, va fi forţat să meargă cu poliţia. La auzul acestor ameninţări a înţeles şi el cât de „confidenţială” este informaţia… M-a certat ca niciodată şi, în cele din urmă, ne-am despărţit. De curând, am făcut cunoştinţă cu mai multe persoane bolnave de HIV, care însă încearcă să treacă peste discriminările din partea societăţii, situaţii cu care mă confrunt eu. Sunt tânără şi vreau să-mi găsesc un rost în viaţă. Vreau să trăiesc, să iubesc, să am o familie. Voi reuşi, oare?

Ce cred specialiştii

Alexandru Curaşov, directorul executiv al Centrului Regional pentru Politici Comunitare

În pofida cadrului legislativ existent, în societatea noastră continuă să se admită încălcări ce ţin de păstrarea confidenţialităţii informaţiei, neangajarea la serviciu din cauza statutului HIV, discriminarea şi stigmatizarea copiilor prin indicarea în cărticica medicală a copilului (forma pentru grădiniţă, coperta 1) a informaţiei despre sănătatea părinţilor (foto: HIV-infectat). Aceste practici trebuie stopate, iar pentru încălcarea confidenţialităţii persoanele responsabile trebuie să fie sancţionate.

Natalia Mardari, avocată, coordonator de program în cadrul proiectului „Reducerea impactului infecţiei HIV în R. Moldova”

Alexandra ne-a informat despre cazul ei. Pentru moment, am colectat toate datele relevante şi în baza lor va fi întocmită o plângere către organele de drept cu scopul examinării acestui incident de divulgare a informaţiei confidenţiale de către personalul medical şi sancţionării conform legii. Vor fi reclamate acţiunile ilegale ale medicului din sat şi ale unei surori medicale, care, din spusele sursei, se pare că au admis divulgarea informaţiei medicale confidenţiale cu privire la statutul HIV al persoanei. Divulgarea informaţiei are consecinţe deosebit de grave asupra Alexandrei, de aceea vom iniţia şi o procedură de compensare a pagubelor. Din partea IDOM, Alexandrei i se va acorda, în mod gratuit, toată asistenţa juridică necesară.

Victoria Tătaru, www.timpul.md

Numai ajutându-i pe alţii, te ajuţi pe tine!

19 Aug
În primăvara anului curent, pe teritoriul Republicii Moldova, au fost inaugurate patru centre comunitare de asistenţă psiho-socială pentru persoanele dependente de droguri (Chişinău, Bălţi, Cahul şi Tiraspol).
MAI MULTE

Curioasă să aflu mai multe detalii despre activitatea acestora, m-am deplasat la Centrul „Pas cu pas” din sectorul Botanica al capitalei, deschis (ca şi celelalte) în cadrul proiectului „Reducerea poverii HIV/SIDA în Republica Moldova”, cu suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (runda a opta de finanţare, recipient principal – Centrul PAS).

Un interviu cu  Ruslan Poverga, preşedintele Asociaţiei de Binefacere „Viaţa nouă”, coordonatorul Centrului „Pas cu pas” citiţi la linkul http://www.ccm.md/uploads/Interviu/articol%20Ruslan.doc

Victoria Tataru

Republica Moldova aplică la runda a 10-cea de finanţare a Fondului Global

11 Aug
Întruniţi în cea de-a doua şedinţă din acest an, membrii Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (CNC TB/SIDA) au examinat şi au aprobat solicitarea de finanţare din partea Republicii Moldova, înaintată la cea de-a 10-cea rundă de finanţare a Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG).
MAI MULTE
Solicitarea de finanţare pentru runda a 10-cea „Răspunsul eficient la epidemia HIV cu focusarea pe grupurile cu risc sporit de infectare din Republica Moldova” este de 12,49 milioane dolari SUA şi prevede activităţi şi intervenţii de control şi profilaxie a infecţiei HIV/SIDA/ITS pentru utilizatorii de droguri injectabile (UDI), lucrătoarele care prestează servicii sexuale contra plată (LSC), bărbaţii care practică sex cu bărbaţi (BSB) pentru perioada iulie 2011- iunie 2016.  
Decizia de a aplica la Fondul Global o solicitare de finanţare pentru grupurile vulnerabile a fost luată de către membrii CNC în cadrul şedinţei precedente (20 mai 2010), pentru aceasta existând mai multe argumente, printre care:  
1.    Tipul epidemiei HIV/SIDA în Moldova continuă să fie concentrat în grupurile cu risc sporit de infectare, cu tendinţa de trecere (răspândire a infecţiei) în populaţia generală.
2.    Pachetul de servicii care se acordă acestor grupuri la moment este comprehensiv, însă necesită un grad mai mare de acoperire şi îmbunătăţire a calităţii acestora.
Procesul de elaborare a propunerii de finanţare pentru runda a 10-cea a fost iniţiat la începutul lunii iunie curent şi a implicat participarea activă, în special, a membrilor grupurilor tehnice de lucru „Grupuri vulnerabile” şi „Tratamentul şi îngrijirea persoanelor cu HIV/SIDA/ITS”. Astfel, specialiştii din cadrul acestor grupuri de lucru, la nivel naţional, au identificat următoarele priorităţi: prevalenţa HIV se menţine înaltă în populaţia cu risc sporit de infectare (PRSI); acoperirea insuficientă cu servicii pentru reducerea riscurilor, în special, în municipii; finanţare scăzută a serviciilor pentru reducerea riscurilor; pachet de servicii minim neatractiv pentru aceste grupuri; insuficienţa măsurilor de prevenire a transmiterii HIV de la UDI în rândul populaţiei pe cale sexuală; lipsa accesului persoanelor cu risc sporit de infectare la servicii prietenoase (consiliere şi testare voluntară, vaccinarea împotriva hepatitelor), lipsa serviciilor integrate pentru grupurile vulnerabile; lipsa unui sistem unic de identificare a clienţilor.

Solicitarea de finanţare, elaborată pentru runda a 10-cea a Fondului Global, conţine următoarele obiective:
1. De a fortifica măsurile de control a infecţiei HIV în rândul populaţiei cu risc sporit de infectare prin acordarea unor servicii extinse de prevenire a infecţiei HIV (creşterea capacităţilor şi asigurarea durabilităţii; extinderea şi creşterea calităţii programelor de schimb a seringilor; oferirea serviciilor adiţionale, inclusiv avocaţie, comunicare şi mobilizare socială; extinderea măsurilor de control HIV în rândul LSC şi BSB
2. Creşterea accesului populaţiei cu risc sporit de infectare la un complex de servicii prietenoase (programe de consiliere şi testare voluntară; program de vaccinare împotriva hepatitei B; prevenirea, depistarea şi tratamentul sindromal al ITS; tratamentul de substituţie opioidală; servicii integrate, inclusiv pentru tratamentul dependenţei.  
3. De a oferi deţinuţilor accesul la servicii de sănătate egale celor disponibile în sectorul civil (extinderea şi îmbunătăţirea calităţii programelor de schimb de seringi; tratamentul de substituţie opioidală; consiliere şi testare voluntară şi promovarea schimbării comportamentale, servicii integrate de sănătate).
4. Fortificarea capacităţilor comunitare de asigurare a durabilităţii şi a extinderii serviciilor de prevenire HIV (fortificarea capacităţilor Uniunii Organizaţiilor de Reducere a Riscurilor, acţiuni de mobilizare socială şi participare comunitară).
5. Fortificarea capacităţilor sistemului ME în domeniul reducerii riscurilor.

Activităţile incluse în cadrul obiectivelor respective se referă, geografic, şi la raioanele de est ale Republicii Moldova şi UTA Găgăuză.
Este de menţionat că solicitarea de finanţare către Fondul Global poate fi înaintată doar din numele Consiliului Naţional de Coordonare (CNC TB/SIDA) al ţării, structură intersectorială de nivel naţional (ce reflectă priorităţile şi angajamentul Republicii Moldova în combaterea tuberculozei, HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală), autoritate responsabilă de elaborarea solicitării de finanţare, coordonarea, monitorizarea şi gestionarea finanţelor, oferite de organizaţiile internaţionale (Fondul Global) ca răspuns la necesităţile ţării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Prin aprobarea solicitării de finanţare către Fondul Global  (runda a 10-cea) în cadrul şedinţei, membrii Consiliului se angajează să supravegheze gestionarea resurselor oferite şi să ia decizii strategice în procesul implementării aplicaţiei respective.

Până la acest moment, Republica Moldova a încheiat de implementat runda 1-a a FG de granturi pentru domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA în valoare de 11 milioane dolari SUA pentru anii 2003-2008 şi gestionează finanţele din rundele a 6-sea, a 8-a, a 9-a de granturi în valoare totală de aproximativ 70 milioane dolari SUA (fiecare solicitare de grant cuprinzând o perioadă de 5 ani).

Experienţa Republicii Moldova de implementare a granturilor Fondului Global este considerată una de succes: toate aplicaţiile înaintate au fost aprobate de Fondul Global, cu excepţia propunerii din runda a 9-a (domeniul HIV/SIDA), când Moldova a primit resurse financiare doar pentru domeniul tuberculozei.

Propunerea de grant pentru runda a 10-cea urmează să fie expediată pe adresa Fondului Global până la 20 august curent. Decizia Consiliului Director al Fondului Global despre rezultatele evaluării propunerii va fi cunoscută către luna noiembrie 2010.

Victoria Tataru

10 august 2010 – şedinţa CNC TB/SIDA

05 Aug
Membrii Consiliului Naţional de Coordonare TB/SIDA (CNC TB/SIDA) se vor întruni la 10 august curent într-o şedinţă de lucru pentru a discuta şi aproba solicitarea de finanţare din partea Republicii Moldova, înaintată la cea de-a 10-cea rundă de finanţare a Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG).
MAI MULTE

Agenda şedinţei include:
1. Informaţie privind procesul de elaborare a aplicaţiei Republicii Moldova pentru runda a 10-cea a Fondului Global. (Raportor: Oleg Barbă, Centrul Naţional de Management în Sănătate)
2. Prezentarea propriu-zisă a aplicaţiei Republicii Moldova către Fondul Global, runda a 10-cea, axată pe grupurile vulnerabile. (Raportor: Ştefan Gheorghiţă, Centrul SIDA)
3. Informaţie privind procesul de selectare a Recipientului Principal pentru runda a 10-cea a FG.
4. Aprobarea de către membrii CNC a aplicaţiei RM către FG şi semnarea documentelor.
5. Diverse.

Menţionăm că aplicaţiile/solicitările de finanţare din partea Republicii Moldova către Fondul Global pot fi remise doar de Consiliul Naţional (CNC TB/SIDA), membrii căruia urmează să analizeze propunerea respectivă şi, în final, să o semneze pentru a fi expediată pe adresa Fondului Global.

Începutul şedinţei CNC TB/SIDA - orele 15.30, sala de conferinţe a MInisterului Sănătăţii (str. V. Alecsandri 2).

Secretariatul CNC

 

Aplicaţie RM la runda a 10-cea va fi discutată la Ministerul Sănătăţii

03 Aug
Astăzi, marti, 3 august 2010, ora 16.00, în sala de sedinţe a Ministerului Sănătăţii va avea loc o nouă şedinţă de lucru a GTL “Grupuri vulnerabile” şi “Tratamentul şi îngrijirea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA/ITS”, în cadrul căreia va fi discutată solicitarea de finanaţare a RM pentru runda a 10-cea a Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei.
MAI MULTE
Sedinta este convocata la solicitarea factorilor de decizie ai Ministerului Sănătăţii.

Slobozian Vitalie,
Secretarul GTL “Grupuri vulnerabile”
Fundaţia Soros-Moldova
E-mail: vslobozian@soros.md
Tel.: (+373 22) 270 031, 274 071,ext. 122
Fax:   (+373 22) 270 507      

UNICEF: Tinerii din Asia Centrală şi Europa de Est care trăiesc cu HIV suferă de blamare şi excludere

02 Aug
Epidemia ascunsă de HIV din Europa de Est şi Asia Centrală se intensifică într-un ritm alarmant, fiind provocată de consumul de droguri, comportament sexual cu risc sporit şi un nivel înalt de stigmă socială care descurajează oamenii să caute informaţii privind tratamentul şi prevenirea acestei infecţii, se arată într-un raport lansat recent de UNICEF.
MAI MULTE
Studiul "Blamare şi excludere: epidemia ascunsă HIV afectează copiii din Europa de Est şi Asia Centrală" pune accentul pe problemele cu care se confruntă copiii infectaţi de HIV, adolescenţii cu un comportament riscant, femeile însărcinate consumatoare de droguri şi cei peste un million de copii şi tineri care locuiesc sau lucrează pe străzile din această parte a Europei.
Tinerii marginalizaţi sunt expuşi zilnic la multe riscuri, inclusiv consumul de droguri, sexul comercial şi alte metode de exploatare şi abuz, fiind supuşi unui pericol mai mare de infectare cu HIV. Tendinţele sint deosebit de îngrijorătoare, deoarece în regiune există 3,7 milioane de utilizatori de droguri injectabile – aproape un sfert din numărul total la nivel mondial. Pentru mulţi dintre ei, consumul de droguri începe în adolescenţă.
Serviciile existente de sănătate şi protecţie socială nu sunt adaptate la necesităţile adolescenţilor cu risc înalt, care deseori se confruntă cu prejudecăţi morale şi chiar urmăriri penale atunci când solicită tratament şi informaţii despre HIV.
„Copii şi adolescenţii care trăiesc la marginea societăţii au nevoie de acces la serviciile de sănătate şi protecţie socială, dar nu de o atitudine dezaprobatoare dură", a spus Anthony Lake, Directorul Executiv al UNICEF.
Pentru a ajuta tinerii infectaţi cu HIV sau supuşi riscului de contaminare cu HIV, autorităţile medicale şi civile trebuie să creeze servicii prietenoase care să nu-i condamnă şi să abordeze necesităţile speciale ale adolescenţilor marginalizaţi.
În Federaţia Rusă, de exemplu, au fost create peste 100 de centre de facilitare pentru tineri, care oferă servicii de sănătate sexuală şi reproductivă, informaţii, consiliere şi asistenţă psihologică. Centrul de sănătate „Atis” din Republica Moldova este o altă iniţiativă promiţătoare care salvează vieţi.
"Noi nu putem schimba traiectoria epidemiei de SIDA din Europa de Est şi Asia Centrală fără a fortifica, proteja copiii şi adolescenţii", a spus Michel Sidibé, directorul executiv al UNAIDS. "Noi nu trebuie să le răpim copilăria."
"Este responsabilitatea noastră să le asigurăm accesul la serviciile de prevenire şi tratament a HIV."
Un centru de prevenire şi tratament HIV din Tadjikistan a eliminat  barierele de neîncredere ale adolescentelor care se prostituează. Potrivit unui tânăr beneficiar al centrului, "La început, nu am crezut că verificările medicale, tratamentul şi prezervativele sunt cu adevărat gratuite şi anonime. Am crezut că e o altă capcană a poliţiei. Prima dată am fost de acord să merg acolo doar însoţit de un lucrător al centrului, dar acum merg singur acolo şi, la rândul meu, încurajez prietenii să profite de aceste servicii. "
Un studiu recent al PNUD efectuat în şase state din regiune arată că mulţi dintre adulţii care trăiesc cu HIV se tem mai mult de stigma socială decât de boala în sine, astfel împingând epidemia şi mai mult spre o soartă clandestină.
Stigma împotriva persoanelor care tăriesc cu HIV nu se limitează la adulţi şi adolescenţi. Deseori copiilor infectaţi de HIV li se refuză accesul la şcoală şi grădiniţă, iar atunci când statutul lor se face cunoscut, aceşti copii suferă respingere şi abuz. Alla, asistentul parental profesionist a unui copil care trăieşte cu HIV, povesteşte cum băiatul a fost exclus după ce cineva a povestit mai multor familii despre statutul său. "Colegii să de şcoală îl numesc "scârbos" şi nu vor să se joace cu el", a spus Alla.
"Acest raport este un apel de a proteja drepturile şi demnitatea tuturor persoanelor care trăiesc cu HIV sau sunt expuşi riscului de contaminare cu HIV, dar în special, a tinerilor şi copiilor vulnerabili. Noi trebuie să creăm un mediu de încredere şi grijă, dar nu unul de prejudecată şi excludere ", a spus Lake. "Numai prin contracararea discriminării împotriva persoanelor infectate cu HIV, Europa de Est şi Asia Centrală pot începe să oprească răspândirea epidemiei."

Despre UNICEF
UNICEF activează în peste 150 de state şi teritorii pentru a ajuta copiilor să supravieţuiască şi să aibă o viaţă mai bună.  Fiind cel mai mare distribuitor de vaccinuri în lume, UNICEF sprijină programe în domeniul sănătăţii, nutriţiei, accesului la apă potabilă şi sanitaţie, educaţie de calitate pentru toţi băieţii şi fetele, protecţia copiilor împotriva violenţei, exploatării şi a SIDA. UNICEF este finanţat în totalitate din donaţii voluntare ale persoanelor private, agenţilor privaţi, fundaţiilor şi guvernelor.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţi:
Kate Donovan, UNICEF New York, 43 699 195 405 08 sau 1 917 378 2128, kdonovan@unicef.org
Angela Munteanu sau Lina Botnaru, UNICEF Moldova, (+373) 22 269 153 sau (+373) 22 269 235, amunteanu@unicef.org, lbotnaru@unicef.org
John Budd, UNICEF Geneva, + 41 22 909 5429, jbudd@unicef.org