Conferinţa Naţională HIV/SIDA a urmărit abordarea celor mai importante probleme cu privire la mecanismele de implementare a programelor îndreptate spre realizarea dezideratului: „Zero infecții noi, Zero stigmatizare, Zero decese cauzate de SIDA”. În opinia participanţilor, acest scop poate fi atins dacă toate eforturile depuse în domeniul HIV/SIDA de organizaţiile guvernamentale, neguvernamentale, comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, precum şi alţi parteneri strategici - vor fi orientate spre atingerea obiectivelor comune în baza cărora se vor desfăşura activităţile în viitor. Acestea ar fi: sporirea investițiilor strategice şi de lungă durată pentru domeniul HIV/SIDA, inclusiv prin creșterea ponderii resurselor domestice în finanțarea răspunsului național la epidemia HIV/SIDA; oferirea accesului universal la servicii medicale și sociale de calitate (diagnosticare, tratament, îngrijire şi suport).

 

Agenda de lucru a Conferinței a inclus subiecte de actualitate, prezentate în cadrul sesiunilor plenare, dar şi a sesiunilor tematice, oferind participanţilor oportunitatea de a discuta şi a se expune liber pe marginea prezentărilor raportorilor. Propunerile şi recomandările identificate pe durata lucrărilor Conferinţei au fost incluse într-o Declaraţie, textul căreia poate fi accesat la linkul http://www.ccm.md/news/727/79/Declaratia-Conferintei-HIV-SIDA-2013

 

Printre oaspeţii de onoare ai Conferinţei au fost: Michel Kazatchkine, reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală;  Nicola Harrington Buhay, reprezentant Permanent ONU în Republica Moldova. Mesaje oficiale în deschiderea Conferinţei au mai adresat: Andrei Usatîi, Ministrul Sănătăţii al Republicii Moldova; Ruslan Poverga, reprezentantul comunităţii persoanelor care trăiesc cu HIV şi a grupurilor cu risc sporit de infectare.

 

În amintirea tuturor persoanelor care au decedat de SIDA în Moldova, participanţii la Conferinţă au păstrat un minut de reculegere.

 

Conferinţa Naţională HIV/SIDA 2013 a fost organizată de către Consiliul naţional de coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (CNC TB/SIDA), cu suportul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate în cadrul  programului „Reducerea impactului infecției HIV în Republica Moldova”, finanțat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei.

According to the study, a person in his or her 20s who contracts HIV can now expect to live into the 70s. This is vastly different from the 1980s, when the diagnosis of HIV meant one only had a few years to live.

 

The study's authors followed individuals pursuing combination anti-retroviral therapy (ART) from 2000 to 2007. Despite the overall improvements in life expectancy, not everyone is benefiting equally. "Differences by sex, race, HIV transmission risk group, and CD4 count remain," the study explains.

 

The higher life expectancy is largely due to improved treatments with fewer side effects for those who are able to afford them.

 

The Vancouver Sun spoke with HIV researcher Dr. Julio Montaner who contributed to the study.

Via the Vancouver Sun: In 2000, the average 20-year-old newly diagnosed with HIV could expect to live another 36 years. By 2006, that figure had climbed to 51 years.

 

"I don't think, in all honesty, that there has been an area of medicine that has undergone [as big a] revolutionary evolution over our lifetime as HIV has," Montaner says.

 

Still, despite the tremendous improvements, many questions remain. Speaking to the Vancouver Sun, Montaner said it is still unclear if younger HIV-positive people who are taking the newer medicines will suffer from accelerated aging.

 

Via the Vancouver Sun: "We do see what appears to be accelerated aging among people infected with HIV that have been living with HIV for a long time. But it's premature for us to conclude whether this is going to be a generalized phenomenon or not."

 

Este prima Conferinţă Naţională HIV/SIDA la care particip în Republica Moldova şi sunt foarte impresionat de dedicaţia persoanelor care activează în acest domeniu. Apreciez foarte mult faptul că reprezentanţii ministerelor (structurilor guvernamentale) au participat la această platformă de discuţii cu societatea civilă. M-a impresionat şi felul în care reprezentanţii ONG-urilor conştientizează problemele existente şi se implică în rezolvarea lor. Pe de altă parte, am observat şi barierele care există,  în special cele financiare. Recunosc o situaţie similară din România. Ministerul Sănătăţii este obligat să prioritizeze şi să distribuie banii nu doar pentru HIV, dar şi pentru celelalte maladii, pentru că are responsabilitate pentru întreaga populaţie din Moldova. La fel, cum şi Ministerul Sănătăţii din România are aceeaşi responsabilitate în faţa cetăţenilor. Totuşi, fondurile financiare necesare pentru gestionarea crizei infecţiei HIV şi tuberculozei sunt insuficiente şi este necesar să fie crescute pe viitor, deoarece vorbim despre o problemă de sănătate publică. Diferenţa între sănătatea publică şi alte maladii este că infecţia HIV (asemeni tuberculozei, hepatitei C) nu afectează doar nişte grupuri vulnerabile, ci au potenţialul de a afecta întreaga societate. Din această cauză, pe termen lung, este obligatoriu ca autorităţile să gândească strategic şi să ţină cont de colaborarea cu organizaţiile societăţii civile şi de susţinerea lor. Până în prezent ONG-urile au reuşit să atragă fonduri internaţionale pentru soluţionarea problemelor, dar aceasta nu va mai fi atât de uşor în viitor.

 

Mă voi referi doar la Programele schimbului de seringi, care începând cu anul 2000 până în prezent au fost finanţate exclusiv din fondurile internaţionale, în special de Fondul Global, cu susţinerea căruia am reuşit să extindem serviciile şi să acoperim în anul 2009 circa 9000 de beneficiari, consumatori de droguri injectabile (UDI), cu distribuirea aproximativ a 1,7 milioane de seringi. Din vara anului 2010 situaţia s-a schimbat dramatic: Fondul Global şi-a încheiat finanţarea în România, în plus, ne-am confruntat cu problema comercializării legale a substanţelor noi cu proprietăţi psihoactive, care au schimbat profilul consumatorului de droguri injectabile (de la consumul heroinei la stimulentele sintetice). Ca urmare, a crescut numărul de injectări pe zi per persoană şi, în contextul scăderii accesului la echipamentul steril de injectare, a crescut numărul persoanelor infectate cu HIV. Pentru exemplificare: dacă între 2007 şi 2010 au fost înregristrate 28 cazuri noi de HIV în rândul UDI, din 2011 până în prezent au fost înregistrate peste 500 cazuri şi până la sfârşitul anului curent această cifră ar putea ajunge la 600 cazuri. Volumul serviciilor oferite s-a redus foarte mult în ultimii trei ani. Dacă în 2009 acopeream 9000 persoane, acum acoperim în jur de 5000 persoane cu un număr mai mic de seringi. Consider că am atins un punct critic al epidemiei şi din acest considerent este necesară aplicarea unor măsuri urgente.  Dacă nu acţionăm acum, s-ar putea să avem probleme grave pe viitor, care vor creşte atât costurile de vieţi umane, cât şi costurile în bani. Alte probleme vor putea apărea şi pe segmentul coinfecţiilor (TB/HIV), cazul prezentat de Republica Moldova.

 

În 2010, când Fondul Global s-a retras din România, am avut o mică susţinere din partea agenţiilor ONU, în special, a Biroului ONU pentru droguri şi criminalitate, iar din 2011 – de programele fondurilor structurale europene, în cadrul cărora una dintre organizaţiile Reţelei a reuşit să obţină finanţare pentru programele de reducere a riscurilor. La acest moment, programele schimb de seringi nu beneficiază de nici o finanţare, se menţin pe bază de voluntariat şi din rezervele/economiile organizaţiilor. În anul 2014 sperăm să accesăm o finanţare din partea mecanismului de colaborare al ţărilor din spaţiul economic european şi astfel să reuşim să dezvoltăm serviciile de prevenire a infecţiei HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile pentru a asigura un control eficient al infecţiei HIV în această categorie a populaţiei.

Pentru viitor ne propunem să determinăm introducerea costurilor acestor servicii în bugetele naţionale. Ca stat membru al UE nu mai putem spune că nu avem capacitate. Acesta a fost motivul pentru care am intrat în UE – demonstrând că suntem o ţară matură, care ştie să-şi gestioneze singură problemele, care are la dispoziţie nişte mecanisme financiare foarte eficiente din partea Comisiei UE. Tot ce trebuie să facem acum este să creştem dialogul între sectorul guvernamental şi sectorul neguvernamental, să planificăm acţiuni concrete şi să le implementăm. 

 

 

 

 

Mesajul acţiunii  este adresat tuturor cetațenilor din Republica Moldova, care sunt îndemnaţi să nu rămână indiferenți față de copiii defavorizați (copiii orfani, copiii din familiile nevoiaşe, copiii străzii şi copiii infectaţi /afectaţi de HIV/SIDA) și să le ofere o jucărie, o hăinuță, dulciuri sau altceva în dar de Crăciun.

 

Cu darurile adunate, membrii Asociației îşi propun să aducă o mângâiere copiilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Darurile vor fi oferite în cadrul unui matineu de Crăciun, organizat la finele lunii decembrie. Donațiile vor fi aduse la sediul Asociației (Palatul Municipal de  Cultură, aripa dreaptă, etajul 3, bir. 21) sau vor fi expediate la adresa: mun. Bălți, str. Dostoevschi 3/21. La necesitate, reprezentanții Asociației se vor apropia să preia lucrurile donate.

 

Vă puteţi alătura acţiunii de binefacere pentru a aduce o mică bucurie de Crăciun!  Informaţii suplimentare la telefonul: 0231- 6-14-72.

Metoda ”De la egal la egal” este o metodă inovatoare pentru Republica Moldova, care a fost recomandată de către experții internaționali ca o metodă ce dă rezultate pozitive în identificarea și recrutarea beneficiarilor noi din grupurile cu risc sporit de infectare.

 

În cadrul vizitei au participat 9 persoane din diverse organizații care activează în domeniul profilaxiei HIV/SIDA din Republica Moldova: AO ”Tinerii pentru Dreptul la Viață” (Bălți), AO ”Viața Nouă” (Chișinău), AO ”Pentru prezent și viitor” (Chișinău), AO “Здоровое Будущее” (Tiraspol), AO ”Reforme medicale” (Chișinău), Fundația Soros-Moldova. Persoanele din organizațiile menționate au vizitat Organizația “Эра Милосердия” din orașul Odesa și Organizația ”Oберег” din orașul Donețc. Organizaţiile date activează în domeniul profilaxiei HIV în rândurile utilizatorilor de droguri injectabile și implementează cu succes modelul de prevenire a infecţiei HIV „De la egal la egal”. Echipa din Moldova în timp de trei zile a luat cunoştinţă cu activitatea organizaţiilor sus-numite, a participat la promovarea interviului, a avut posibilitate să comunice cu clienţii proiectului, a luat cunoştinţă cu tot setul de documente şi cu baza de date disponibilă.  

 

În opinia participanţilor, această vizită va avea un impact pozitiv pentru implementarea ulterioară în Republica Moldova a metodei de prevenire HIV printre utilizatorii de droguri injectabile „De la egal la egal”, deoarece s-au evidențiat prioritățile metodei, riscurile și oportunitățile posibile de implementare a activităților în prevenirea infecției HIV. 

 

 

Evenimentul s-a desfăşurat în sala Senatului a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. În deschiderea conferinţei au luat cuvântul: Svetlana Cotelea, viceministru al Sănătăţii; Ion Ababii, rectorul USMF “Nicolae Testemiţanu”; Liliana Domente, directorul Institutului de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc” şi prof. Christoph Lange de la Centrul de cercetare Borstel din Germania.

 

În cadrul conferinţei au fost prezentate mai multe rapoarte privind tuberculoza multidrogrezistentă (TB MDR) în regiunea europeană a OMS şi în Republica Moldova. De asemenea, participanţii au fost familiarizaţi cu rezultatele preliminare ale proiectului “Managementul de caz TB MDR în condiţii de ambulator în contextul implementării metodelor rapide de diagnosticare “Gene Xpert”.

 

În semn de adâncă recunoştinţă pentru meritele obţinute în domeniul cercetărilor realizate în domeniul tuberculozei, administraţia USMF “Nicolae Testemiţanu”a acordat prof. Christoph Lange titlul onorific de Doctor Honoris Causa. Înalta apreciere este şi o confirmare a gratitudinii părţii moldoveneşti pentru eforturile care au fost aduse de către prof. Christoph Lange la fortificarea relaţiilor de colaborare între cele două ţări.

 

Evenimentul de lansare a avut loc în cadrul unei acţiuni de caritate cu acelaşi generic. Scopul acţiunilor – de a sensibiliza opinia publică cu privire la epidemia HIV/SIDA şi de a colecta mijloace financiare, dar şi jucării, cadouri de Crăcun şi Anul Nou pentru cei peste 300 copii infectaţi şi afectaţi de HIV/SIDA. 

 

Evenimentul de caritate s-a desfăşurat într-o ambianţă plăcută, cu participarea Ambasadoarei Panglicii Roşii – Dara şi „Art Group Briosonores”. În cadrul evenimentului a fost prezentată o colecție de articole vestimentare, creată de producătorii autohtoni special pentru acest eveniment. Banii câștigați din vânzarea articolelor de vestimentaţie au fost donaţi copiilor din familii HIV-pozitive.

 

Acţiunea de caritate „Dăruieşte o viaţă” a fost organizată de Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă”, cu susţinerea Centrului PAS, UNODC şi Biroului de coordonare al OMS în Republica Moldova.

 

La eveniment au participat reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, neguvernamentale, internaţionale, care susţin şi implementează acţiuni de profilaxie, tratament, îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA în Republica Moldova.

 

Mă bucură faptul că pe parcursul Conferinţei au fost abordate subiecte deosebit de actuale. Posibil, nu întotdeauna ceea ce a răsunat de la tribune a fost plăcut şi însufleţitor, dar însăşi faptul că această Conferinţă a oferit platformă pentru discuţii deschise cu toţi partenerii din domeniu este un lucru de apreciat.

 

Mi-amintesc o frază a dlui Michel Kazatchkine, reprezentantul special al Secretarului General ONU pentru HIV/SIDA în Europa de Est și Asia Centrală, rostită în mesajul de deschidere a Conferinţei: „Ne aflăm în aşa o perioadă, când recunoaştem că epidemia nu este la început şi noi suntem în acest domeniu de mult timp”. Dl Kazatchkine mai spunea că se simte un fel de oboseală a celor care activează în domeniu, explicată de faptul că până în prezent au fost investite multe eforturi, multe resurse de orice fel, mult timp, iar rezultatele încă nu sunt cele aşteptate. Ceea ce trebuie să înţelegem este că această oboseală se face resimţită pe toate segmentele domeniului HIV/SIDA şi nu va dispărea de la sine atât timp, cât nu vom depune silinţă să obţinem mai multe rezultate bune astăzi. Mâine această oboseală va fi şi mai multă.

 

Mi-a plăcut că în cadrul Conferinţei am avut curajul să recunoaştem că avem anumite dificultăţi, că pe anumite segmente nu am progresat deloc. Şi chiar dacă la prima vedere acesta nu este un rezultat prea mare, totuşi, este primul pas în contextul oricăror schimbări, pe care ni le dorim cu toţii. Mă bucură că societatea civilă, comunitatea persoanelor care trăiesc cu HIV, grupurile cu risc sporit de infectare încep tot mai mult şi mai mult să-şi dezvolte capacităţile interne, să fie pregătiţi pentru a pune în discuţie o problemă, a adresa întrebări şi a-şi susţine poziţia. Mai devreme sau mai târziu, aceasta va duce la un dialog constructiv cu reprezentanţii Guvernului, ministerelor, alte autorităţi, fără de care nu sunt posibile schimbările.

 

În cadrul Conferinţei am încercat să abordăm anumite dificultăţi/bariere care există. Nu pot afirma că am găsit contact în sensul de a ne auzi unii pe alţii, dar am înţeles că înainte ne aşteaptă discuţii sincere, fără de care nu ne vom putea mişca nicăieri înainte. Am înţeles şi responsabilitatea pe care o avem cu toţii pentru ca schimbările aşteptate să se producă cu adevărat.

 

Ceea ce încerc să conştientizez acum pentru mine şi pentru organizaţia pe care o reprezint este că trebuie să ne focusăm pe un singur scop – oprirea epidemiei. Dacă nu vom avea un singur scop major, putem aluneca uşor în procesele de dezvoltare a programelor, altor iniţiative, care ne vor lua mult timp şi ne vor abate de la scopul propus. Avem nevoie de o ţintă clară, spre care să mergem foarte siguri şi motivaţi. Aceasta ne va determina să monitorizăm şi să evaluăm tot ce am realizat, pentru a cunoaşte dacă ne apropiem de scopul propus sau nu. Dacă nu ne apropiem – va trebui să schimbăm direcţia, acţiunile, strategiile. Scopul final ne va fi unul foarte clar: stoparea epidemiei HIV în Republica Moldova.

 

În urma colectării propunerilor pentru această vizită, itinerarul a inclus următoarele puncte de destinaţie:

1. Centrul Comunitar pentru suportul tratamentului pacienţilor cu TB în condiţii de ambulator (incinta Spitalului raional Cahul), proiect susţinut şi implementat prin intermediul Centrului PAS;
2. Secţia ambulatorie de tratament ARV (incinta Spitalului raional Cahul), proiect susţinut şi implementat prin intermediul IP UCIMP RSS;
3. Centrul Obştesc pentru persoanele dependente de substanţe psihoactive ”Pas cu Pas” (or. Cahul), proiect susţinut şi implementat prin intermediul Centrului PAS.

O altă vizită de supervizare a fost efectuată pe data de 23 decembrie la secția de tratament și îngrijiri paliative din cadrul Spitalului de Dermatologie și Maladii Comunicabile (Chișinău), proiect susţinut şi implementat prin intermediul RP IP UCIMP RSS.

 

Vizitele au fost organizate de către Secretariatul CNC TB/SIDA conform planului de activităţi pentru cel de-al doilea semestru al anului 2013.