1. Prezentarea Instrucţiunii cu privire la prevenirea infecţiei cu HIV în populaţiile cheie.

Raportor: Silvia Stratulat, şef secţie Prevenire în HIV/SIDA, Centrul Național de Sănătate Publică (CNSP)

2. Prezentarea proiectelor pentru continuarea implementării Programelor de Reducere a Riscurilor în contextul aplicaţiei la Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei, Malariei.

Raportori: Svetlana Plămădeală (IP UCIMP RSS) și Vitalie Slobozian (Fundația Soros-Moldova)

4. Prezentarea iniţiativei regionale a Reţelei Euroasiatice de Reducere a Riscurilor (EHRN) în domeniul HIV și Reducerea Riscurilor în regiunea Europei de Est și Asiei Centrale".

Raportor: Ala Iațco, președintele Uniunii Organizațiilor pentru prevenirea HIV și reducerea riscurilor (UORN)

3. Diverse

 

La ședință sunt invitate să participe toate persoanele interesate de subiectele ce urmează a fi discutate. Sugestiile, completările la agenda propusă, precum și confirmarea prezenţei Vă rugăm să le expediaţi pe adresa email silviast@ya.ru  (tel. mob.079531806) către 28. 08.2013.

Scopul reuniunii UNAIDS este de a colecta modele de bune practici și exemple de inițiative și programe, care contribuie la prevenirea infecției cu HIV în rândul adolescenților și tinerilor; conduc la creșterea cererii și a accesului la tratamentul antiretroviral (ARV), îngrijire și suport pentru adolescenții și tinerii care trăiesc cu HIV; creează medii sociale și juridice favorabile pentru angajarea tinerilor în luarea deciziilor cu privire la programele și politicile care le afectează viața.

 

Pentru a afla mai multe detalii cu privire la această oportunitate de aplicare on-line, vă rugăm să accesați AICI

 

Formularul de aplicare poate fi accesat la linkul https://www.surveymonkey.com/s/GLQ3MFJ

Acest raport reprezintă datele studiului sociologic de evaluare prin metode de cercetare calitativă a serviciilor de reducere a riscurilor privind infectarea cu HIV în Republica Moldova.

 

Scopul principal al studiului: determinarea eficienţei programelor/proiectelor de prevenire HIV implementate pe parcursul anilor 2010-2012 în schimbarea comportamentului de risc a populaţiei țintă de pe ambele maluri ale Nistrului.

 

Studiul calitativ realizat a identificat principalele bariere în accesarea serviciilor de reducere a riscurilor şi constituie un material de suport pentru instituţiile statului, donatori, ONG-uri care activează în domeniu privind elaborarea de politici, programe, activităţi în vederea sporirii accesului categoriilor vulnerabile la serviciile de prevenire a răspândirii HIV.

 

 

 

Jarno Habicht: Consider că problema asupra căreia trebuie să muncim colectiv ca să avem rezultate durabile ţine de controlul tuberculozei. Moldova are medici buni în acest domeniu, medicamente disponibile, care trebuie să fie oferite gratuit. Dar trebuie să fie acceptat un nou mecanism de tratament, care ar conţine câteva prevederi. În primul rând, nu toate persoanele care fac tratament de tuberculoză trebuie spitalizate, în cazul în care continuă riguros schema de tratament. Pentru persoanele cu această maladie e important să menţină relaţia cu familia şi să poată reveni ulterior şi la locul de muncă.

 

O altă problemă este iresponsabilitatea unor pacienţi, care nu duc tratamentul la capăt. Marea problemă a celor care nu finalizează tratamentul e că maladia revine, dar sub o formă rezistentă la medicamente. Tuberculoza cu rezistenţă multiplă la medicamente este o mare îngrijorare pentru comunitatea internaţională, de aceea este nevoie ca fiecare pacient să urmeze strict prescripţiile medicale, pentru a nu se ajunge la aceste complicaţii.

 

În Moldova fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză este cu rezistenţă multiplă şi această rată este una dintre cele mai înalte în lume. Ceea ce înseamnă că aceste persoane nu au dus la bun sfârşit procedurile de tratament atunci când au făcut prima cură, iar acum au forme ale bolii care nu mai pot fi tratate aşa de uşor sau deloc. Este foarte important ca pacienţii cu tuberculoză să fie informaţi şi să fie învăţaţi să înţeleagă de ce este important să finalizeze tratamentul, să conştientizeze că, dacă întrerup schema de tratament, îşi cauzează sie, dar şi familiei şi societăţii daune enorme.

 

Îmbunătăţirea situaţiei cu aceste maladii nu survine automat atunci când ţara devine mai bogată. Nu trebuie să aşteptăm nimic special, trebuie să acţionăm imediat. Ţin minte că şi Estonia avea rate înalte de îmbolnăvire cu TBC în anii ’90, ca şi Moldova. Dar la începutul anilor 2000 aceste cifre au început să se diminueze, datorită unui program naţional foarte eficient de combatere a tuberculozei. Moldova trebuie să acţioneze prompt împotriva tuberculozei, dar cu actualul buget alocat sistemului de sănătate bănuiesc că va fi complicat.

 

În prezent, comunitatea internaţională acordă sprijin Moldovei pentru combaterea TBC şi HIV din fonduri globale. Dar aceste fonduri globale descresc treptat, deoarece ţara trebuie să crească economic şi să îşi rezolve singură şi problemele sănătăţii populaţiei. Din cifre, vedem că Moldova devine mai bogată, nu mă refer la cetăţeni în particular, ci la ţară, atunci când analizăm PIB-ul. Echitatea distribuirii limitate a bunurilor în Moldova - asta e o mare problemă. Sănătatea trebuie să fie o prioritate continuă şi considerată un factor important de dezvoltare şi obţinerea rezultatelor pe termen lung.

 

 

O sesiune de informare la tema tuberculozei au organizat la finele lunii iulie curent reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale “Pentru Prezent şi Viitor” la Centrul de Sănătate din orăşelul Vatra.

 

Iniţiativa tinerilor ONG-işti a fost susţinută de reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale (APL) - Daniela Laricov, secretarul Consiliului orășenesc Vatra; Nicolae Leahu, inspector la Comisariatul de Poliţie Buiucani, ofiţer de poliţie în or.Vatra; Svetlana Corîcmari, reprezentantul primăriei Vatra.

 

În mesajele lor, reprezentanţii APL şi-au manifestat disponibilitatea de a se implica şi de a contribui la controlul acestei boli, la reducerea incidenței tuberculozei în localitate, precum şi la responsabilizarea persoanelor infectate prin intermediul pârghiilor de care dispun pentru a-i motiva şi susţine pe pacienţi să urmeze tratamentul antituberculos.

 

Reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale în colaborare cu A.O “Pentru Prezent şi Viitor” au explicat participanţilor la sesiunea de informare cât de important este să avem o comunitate sănătoasă, să fim receptivi la indicaţiile medicilor, să avem cultura propriei sănătăţi, să luptăm împotriva tuberculozei prin abordarea unui stil de viaţă sănătos (respectarea unui regim alimentar adecvat şi renunţarea la obiceiurile nocive care distrug treptat imunitatea organizmului - fumatul, alcoolul, drogurile etc.).

 

Persoanele prezente la întâlnire au manifestat interes faţă de subiectul discutat. Au adresat întrebări legate de felul în care ne putem proteja de tuberculoză, despre eficienţa tratamentului aplicat şi despre cât de expus este fiecare dintre noi de a se îmbolnăvi de tuberculoză. Participanţii la sesiunea de informare au aflat, de asemenea, că nu există o anumită categorie de populaţie expusă riscului de se infecta cu tuberculoză. Orice persoană, indiferent de condiţia sa socială, este expusă acestui risc dacă inspiră aerul ce conţine picături de salivă cu microbi.

 

Organizatorii evenimentului au fost surprinşi să afle că în pofida materialelor informative care sunt diseminate populaţiei pe tot parcursul anului (pliante, spoturi audio/video  despre TB), oamenii continuă să pună semn de egalitate între cancer şi tuberculoză, fiind de părerea că tuberculoza nu poate fi tratată, iar remediile populare sunt antidotul împotriva tuberculozei. Astfel, în pofida tuturor eforturilor care se întreprind zilnic, tuberculoza rămâne a fi o problemă majoră de sănătate publică, ce trebuie abordată cu seriozitate și responsabilitate, iar atunci când există posibilitatea de a informa, educa şi comunica o informaţie despre tuberculoză – să nu ezităm să o facem.

 

Scopul evenimentului a fost de a prezenta rezultatele evaluării recente a Programelor de Reducere a Riscurilor (de prevenire a transmiterii infecţiei HIV/SIDA printre grupurile cu risc sporit de infectare) şi de a iniţia dezvoltarea planului comun de reconceptualizare a programelor respective. Subiectele au fost discutate inclusiv din perspectiva elaborării noii solicitări de finanţare pentru extinderea finanţării PRR din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru anii 2014-2016.

 

În cadrul evenimentului a fost făcută o retrospectivă a implementării Programelor de Reducere a Riscurilor în Republica Moldova (Vitalie Slobozian, Fundaţia Soros-Moldova); au fost prezentate rezultatele preliminare ale Studiului bio-comportamental (IBSS 2012-2013) efectuat în rândul grupurilor vulnerabile - utilizatorii de droguri injectabile/UDI, persoanele care oferă servicii sexuale contra plată/LSC, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi/BSB (Lilia Todiraşcu, Centrul Naţional de Management în Sănătate), precum şi rezultatele evaluării din martie-iunie 2013 a Programelor de Reducere a Riscurilor (Ala Iaţco, Uniunea pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor/UORN).  

 

Rezultatele evaluării reprezintă sursa de evidenţă şi dovezi pentru programarea/planificarea ulterioară a activităţilor, stabilirea designului intervenţiilor în domeniu, mobilizarea resurselor atât din surse publice, cât şi ale FG. Oportunităţile de aplicare a RM pentru resursele FG în perioada de tranziţie spre noul model de finanţare (perspectivele finanţării Programelor de Reducere a Riscurilor) au fost prezentate de Svetlana Lisnic (secretariatul CNC TB/SIDA).

 

Participanţii la întrunire au venit cu propuneri şi sugestii pentru definitivarea planului de acţiuni privind reconceptualizarea programelor de reducere a riscurilor; realizarea recomandărilor de îmbunătăţire a acoperirii cu servicii şi sporirea calităţii programelor de reducere a riscurilor – lucru ce va fi continuat cu participarea membrilor GTL „Grupuri vulnerabile” al CNC TB/SIDA şi implicarea specialiştilor, experţilor naţionali şi locali.

 

Evenimentul a fost organizat cu suportul CNC TB/SIDA, Uniunii pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor, în parteneriat cu UNAIDS, IP UCIMP RSS, Fundaţiei Soros-Moldova, Centrului PAS şi Asociaţiei “Iniţiativa pozitivă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

The WHO Collaborating Centre for HIV Surveillance based at the School of Medicine in Zagreb, Croatia (www.whohub-zagreb.org ) has the pleasure of announcing a new training course in HIV Data Triangulation and Data Use, which will be held from 21-25 October 2013 in Zagreb.

 

The aim of the course is to introduce participants to the principles and methods of data synthesis and triangulation and to describe how they can be used as programme evaluation tools. One of the key purposes of HIV data triangulation is to enable more effective data use.

 

Through exercises (practicums) participants will acquire skills in data interpretation and gain better understanding of the process of data triangulation. Practicums will also illustrate the most common challenges in data use, such as those arising from the errors in data collection methods, design of surveys and the ways data have been analysed and presented in the reports.

 

The course will be held at the WHO Collaborating Centre for HIV Surveillance, Rockefeller street  4, 10 000 Zagreb, Croatia. Please apply for the course online via: www.whohub-zagreb.org or directly at: http://www.whohub-zagreb.org/apply/registration

 

The message confirming you application will be sent to you by email.

 

CLOSING DATE FOR REGISTRATIONS – 20 SEPTEMBER 2013.

 

The course fee is 750 EUR and includes lunches and coffee breaks during five days of the course, and course materials. The fee should be paid by 27 September 2013.

 

We will be glad to answer any additional questions that you might have.

Assistance in getting a visa for Croatia will be provided to those who need it.

We look forward to seeing you in Zagreb.

 

La prima vedere este un tânăr obişnuit, cu aceleaşi griji şi probleme cotidiene, caracteristice fiecăruia. Şi totuşi, trăsăturile sale de caracter şi calităţile personale îl pun în evidenţă imediat ce ai ocazia să comunici cu el, să planifici ori să desfăşori anumite activităţi comune. Întrucât, de ceva timp, tărâmul nostru comun de activitate a devenit domeniul combaterii HIV/SIDA şi drogurilor în Republica Moldova, interviul pe care l-am realizat va reflecta activitatea sa în calitate de lider de organizaţie neguvernamentală în Republica Moldova (Asociaţia „Iniţiativa Pozitivă”), dar şi lider al unei structuri internaţionale (membru alternant) în Consiliul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Delegaţia Comunităţii infectate şi/sau afectate de cele trei maladii sociale).  

 

 

Alexandru Curaşov: Deşi sunt trei organizaţii diferite, pe care le-aţi menţionat, toate se regăsesc pe aceeaşi filieră – combaterea infecţiei HIV/SIDA şi a drogurilor în Republica Moldova. „Viaţa Nouă” este prima organizaţie de unde am pornit şi care mi-a dat un fel de „foaie de parcurs în viaţă” pentru ajutorarea persoanelor care se confruntă cu anumite dificultăţi (utilizarea drogurilor, consumul alcoolului, infecţia HIV). Programele de reabilitare care existau pe atunci la ONG „Viaţa Nouă” mi-au întărit convingerea că nimic nu este imposibil. Am văzut cu ochii mei tineri (şi nu numai), beneficiari ai programelor de reabilitare, care, ajutaţi de colaboratorii acestei organizaţii, în decurs de câteva luni deveneau de nerecunoscut. Am fost fascinat de faptul că acum, când cei mai mulţi din jurul nostru sunt preocupaţi doar de problemele personale, există cineva care îşi găseşte rostul şi fericirea prin ajutorarea altora ca să-şi recapete liniştea şi independenţa. Atmosfera de la „Viaţa Nouă” m-a marcat, probabil, pentru toată viaţa. Astfel, după ce am fost implicat personal în organizarea activităţilor / realizarea proiectelor în cadrul Asociaţiei „Viaţa Nouă” (2001 -2009), cariera profesională mi-am continuat-o şi dezvoltat-o în cadrul unei organizaţii noi create – Centrul Regional de Politici Comunitare (octombrie 2009), care a început să activeze în domeniul prevenirii HIV/SIDA şi tuberculozei prin colaborarea, înclusiv cu structurile religioase. De asemenea, acest Centru acordă suport psihosocial persoanelor care trăiesc cu HIV în 6 raioane din regiunea de centru a ţării – Nisporeni, Ungheni, Orhei, Străşeni, Hânceşti şi Teleneşti.

 

Doi ani mai târziu, în octombrie 2011, am contribuit la crearea Asociaţiei "Iniţiativa Pozitivă", care reprezintă o reţea a organizaţiilor cu o experienţă bogată în domeniul HIV, care prestează servicii  populaţiilor cu risc sporit de infectare, persoanelor care trăiesc cu HIV, utilizatorilor de droguri injectabile (UDI), femeilor şi copiilor infectaţi şi/sau afectaţi de HIV. Activitatea Asociaţiei „Iniţiativa Pozitivă” se structurează pe două direcţii principale: Advocacy şi Consolidarea Liderismului.

 

Activităţile şi campaniile de advocacy au scopul să promoveze şi să protejeze interesele şi drepturile persoanelor care trăiesc cu HIV (PTHIV) şi ale comunităţii afectate pentru asigurarea angajamentului şi implicării politice a Guvernului RM în asigurarea accesului universal la prevenire, tratament, îngrijire şi suport pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii atât din perspectiva medicală, cât şi socială a acestor persoane.

 

Activităţile direcţiei “Consolidarea Liderismului” se concentrează efectiv pe procesul de consolidare a capacităţilor PTHIV şi a comunităţilor afectate pentru stimularea participării şi implicării acestora în luarea unor decizii mai eficiente şi transparente.  

 

Alexandru Curaşov: Faptul că asociaţia „Iniţiativa Pozitivă” reprezintă interesele persoanelor care trăiesc cu HIV și a grupurilor vulnerabile în cadrul CNC TB/SIDA este un avantaj prin faptul că suntem parte a tuturor proceselor care sunt iniţiate, elaborate, dezvoltate şi definitivate la nivel de ţară (Programe Naţionale, acte normative, aplicaţii de solicitare a finanţării).

 

Implicarea cât mai largă a persoanelor care trăiesc cu HIV în procesul de luare a deciziilor privind HIV/SIDA oferă o mai mare transparenţă decizională acţiunilor întreprinse, imprimă o nuanţă unificată problemelor existente şi consolidează eforturile tuturor părţilor implicate în soluţionarea  problemelor legate de HIV/SIDA în Republica Moldova. Orice tentativă de elaborare a politicilor (documentelor strategice pentru ţară) fără consultarea şi implicarea societăţii civile va fi blamată de noi. Astfel, pentru implicarea cât mai activă a societăţii civile din Republica Moldova în procesul de elaborare a noii solicitări de finanţare din noiembrie curent,  Fondul Global oferă 26 mii dolari SUA.

 

Alexandru Curaşov: Într-adevăr, sunt membru al Delegaţiei Comunităţilor globale a persoanelor infectate/afectate de cele trei maladii (tuberculoză, HIV/SIDA, malarie) deja de 3 ani. La cea din urmă şedinţă la care am participat (a 29-a întrunire a Consiliului, 18-19 iunie curent, Colombo/Șri Lanka), pentru prima dată am fost inclus în calitate de membru alternant în Conducerea Delegaţiei (preşedintele delegaţiei, membrul alternant şi punctul focal pe comunicare).

 

Este de menţionat că Consiliul de administraţie al Fondului Global este compus din 20 delegaţii (20 persoane cu drept de vot). Din acestea, 10 voturi aparţin ţărilor donatoare de granturi şi altele 10 – ţărilor care implementează granturi (7 voturi – ţărilor implementatoare din cele 6 regiuni ale lumii /Africa deţinând 2 voturi), 1 vot aparţine  societăţii civile  din ţările dezvoltate; 1  –  ONG-urilor din ţările în curs de dezvoltare şi 1 vot aparţine Delegaţiei Comunităţilor globale care sunt infectate şi/sau afectate de cele 3 maladii).

 

Ca să înţelegeţi cât de important este acest un singur (1) vot al Delegaţiei pe care o reprezint, trebuie să Vă spun că aceasta este compusă din 30 de reprezentanţi din diferite regiuni ale globului pământesc, care apără interesele persoanelor infectate/afectate de TB, HIV/SIDA, malarie. Timpul de aflare în Delegaţie pentru un membru este de 3 ani. Progresul pe care l-am făcut pe parcursul acestui mandat este că dintr-un membru obişnuit am ajuns să ocup o poziţie de lider (în preşedenţia/conducerea Delegaţiei respective). Astfel, la şedinţa din luna iunie curent am exprimat nu doar interesele comunităţii din Republica Moldova, dar a comunităţilor globale a persoanelor /grupurilor vulnerabile, care se confruntă cu provocările celor trei maladii sociale (tuberculoza, HIV/SIDA, malaria) din lumea întreagă.

 

 

Alexandru Curaşov: La cea de-a 29-a reuniune din iunie curent au fost luate decizii şi aprobate recomandări generale privind dezvoltarea şi aprobarea elementelor Noului Model de Finanţare. Noutatea cea bună pentru Republica Moldova este că, de rând cu alte 40 de ţări,  a fost selectată ca fiind eligibilă pentru a înainta o solicitare de finanţare pentru programul HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare în calitate de aplicant-interim. Ţările din această categorie (aplicant-interim) se confruntă cu întreruperea finanţării activităţilor pe parcursul anilori 2013 – 2014 şi li se oferă oportunitatea de a înainta o solicitare de finanţare chiar în acest an, până la aprobarea granturilor potrivit noului model de finanţare al Fondului Global).  

 

Faza de tranziţie spre noul model de finanţare a fost lansată în luna februarie curent cu scopul de a testa elementele NMF unui prim grup de ţări în procesul de depunere a solicitării de grant. În corespundere cu cerinţele Fondului Global, aceste ţări vor trebui să prezinte solicitarea de finanţare în baza Programelor Naţionale îmbunătăţite, precum şi a unui proces consultativ foarte larg cu societatea civilă (country dialog). Pentru ţările care vor aplica în baza noului model de finanţare (NMF), cerinţele sunt altele (pregătirea notei de argumentare pentru propunerea de grant, interacțiunea cu partenerii etc.). NMF reprezintă o nouă abordare în finanțare, cu o mai mare predictibilitate şi interacțiune între parteneri, punerea mai rapidă în aplicare a investiţiilor, astfel ca mai multe persoane să poată beneficia de prevenire, îngrijire și tratament împotriva HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei.

 

 

Alexandru Curaşov: Mesajul donatorilor către ţările implementatoare de granturi este ca resursele Fondului Global să fie utilizate doar ca şi suplimentare la bugetele locale. Grantul Fondului Global nu este în niciun caz substituirea rolului statului în combaterea acestor maladii. Pe parcursul perioadei de referinţă, Fondul Global a ajutat la crearea bazei/platformei pentru prestarea anumitor servicii în toate ţările recipiente de granturi. Se cere o nouă abordare pentru considerarea resurselor naţionale ca principala sursă de finanţare în combaterea acestor maladii, iar celelalte surse – să fie percepute ca adiţionale.

 

La moment, există ţări (chiar şi cu venituri mici din Africa) implementatoare de proiecte cu suportul Fondului Global, care încep să investească nu doar în programele locale ale ţării, dar şi în Fondul Global. Această practică Fondul Global intenţionează să o dezvolte în continuare ca o strategie de viitor. Prin aceasta, în opinia mea, Fondul Global doreşte ca Guvernele ţărilor să acopere necesităţile vitale ale cetăţenilor săi din buget propriu (tratamentul, profilaxia, diagnosticul). Suportul Fondului Global trebuie să fie doar pentru fortificarea capacităţilor anumitor sisteme şi mecanisme (a sistemului de sănătate, a comunităţii afectate/infectate); dezvoltarea unor tehnici inovative (baze de date electronice), care să permită îmbunătăţirea managementului, a sistemului de monitorizare şi evaluare etc. Donatorii estimează  eficienţa şi durabilitatea fiecărui dolar investit.

 

Alexandru Curaşov: Prima şi cea mai esenţială condiţie pentru obţinerea noii finanţării este ca Guvernul Republicii Moldova să îşi onoreze promisiunile făcute şi să preia parţial finanţarea Programelor Naţionale HIV şi TB din bugetul de stat. Au fost promise 48 milioane lei pentru anii 2014-2016 pentru Programul HIV. Plus, au fost făcute promisiuni ce ţin de procurarea preparatelor antiretrovirale pentru persoanele infectate cu HIV, crearea serviciilor de îngrijiri paliative, fortificarea managementului Programului Naţional HIV, menţinerea bazelor de date SIME HIV şi SIME TB funcţionale, elaborarea bazei normative pentru contractarea ONG-urilor care să presteze servicii de prevenire HIV în rândul grupurilor vulnerabile etc.

 

Personal, aştept ca persoanele cu funcţii de decizie (în persoana ministrului Sănătăţii, a coordonatorului Programului Naţional HIV etc.) să ia iniţiativa şi să rezolve problemele existente. Sunt convins că în ţară sunt toate condiţiile şi resursele necesare pentru ca epidemia HIV să fie oprită în cel mai apropiat timp. Şi dacă acest lucru nu se întâmplă până acum (epidemia HIV nu este stopată şi oamenii continuă să decedeze, în pofida faptului că în ţară există tratament eficient gratuit), înseamnă că ceva nu merge bine şi trebuie de găsit care e cauza. O întrebare principială ar fi pe cât de motivaţi şi implicaţi în controlul HIV/SIDA sunt persoanele cu funcţii de decizie în Republica Moldova?

 

O societate e ca şi o familie, în care părinţii (Guvernul) ar trebui să se îngrijească de copiii săi. Aş vrea să mă conving că statul cu adevărat are grijă de cetăţenii săi, ca şi de propriii copii,  nu prin vorbe, ci prin fapte. Prin intervenţii bine planificate. Prin acţiuni urgente, care nu vor lăsa pe nimeni să moară.  

 

 

 

 

 

 

 

Aceasta este una dintre primele măsuri luate de ministrul Georgiadis pentru a reintroduce Decretul privind Sănătatea Publică 39A, care impune măsuri cum este testarea obligatorie pentru HIV, hepatită, boli infecţioase molipsitoare sau cu transmitere sexuală.

 

Măsura a fost implementată iniţial de ministrul socialist grec Andreas Loverdos, în aprilie 2012, la scurt timp după alegeri, şi a dus la testarea forţată a sute de femei. Cele 17 femei care au fost depistate pozitiv cu virusul HIV au avut numele, datele personale şi fotografiile publicate în presă, pe motiv că reprezintă o măsură de protecţie a sănătăţii publice. Femeile au fost acuzate că ar fi “adevărate bombe la adresa sănătăţii publice”, fiind reţinute luni întregi, până când au fost achitate. Ultimele cinci dintre acestea au fost eliberate în martie 2013, la scurt timp după aceea legea fiind abrogată.

 

În Grecia, sistemul public de sănătate se află sub presiunea măsurilor de austeritate. În Spania, guvernul a restricţionat legal accesul la sistemul de sănătate gratuit pentru imigranţii ilegali. Şi alte grupuri vulnerabile, precum imigranţi ilegali, solicitanţii de azil, utilizatorii de droguri, lucrătoarele sexului comercial şi persoanele fără adăpost au fost vizaţi de reducerea beneficiilor de sănătate.

 

Rata îmbolnăvirilor cu virusul HIV a crescut cu peste 200% din 2011 în Grecia, din cauza abuzului de droguri, şomajului în rândul tinerilor şi reducerea bugetului pentru prevenirea îmbolnăvirii.

 

Bugetul centrelor de tratament pentru abuz de droguri Okana a scăzut de la 35 de milioane de euro în 2010 la 20 de milioane în 2012.

 

În prezent, şomajul în Grecia este peste 20% şi foarte mulţi greci sunt ameninţaţi de sărăcie extremă, pentru prima oară în viaţă.