Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Institutului Mamei şi Copilului, Centrului Naţional de Managament în Sănătate, Campaniei Naţionale de Asigurări în Medicină, Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Neovita”, ai proiectului “Extinderea serviciilor de sănătate pritenoase tinerilor -  Generaţie Sănătoasă”, UNICEF şi ai Direcţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare, s-au întrunit într-o şedinţă delucru la finele lunii iulie curent.

 

În procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor, care are loc în prezent în Republica Moldova, sunt create Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) în toate raioanele şi municipiile ţării. Primele CSPT şi-au început activitatea în 2001-2003. În perioada 2005-2006 a fost creată o reţea ce a inclus 12 CSPT. Rezultatele pozitive ale activităţii centrelor au argumentat nesesitatea extinderii acestor servicii la nivel naţional. Aceste centre oferă adolescenţilor şi tinerilor servicii complexe de informare, consiliere, servicii medicale etc. În cadrul centrelor sunt efectuate o serie de activităţi de instruire şi educare, atât pentru tineri, cât şi pentru alţi membri ai comunităţii (profesori, părinţi, autorităţile publice locale etc.) referitor la problemele de sănătate şi dezvoltare ale acestora. Printre acestea: problemele de sănătate sexual-reproductivă, sănătate mentală şi bunăstarea socială. Fiind un serviciu relativ nou pentru sistemul de sănătate, există necesitatea argumentării bazate pe evidenţe a rolului şi activităţii CSPT, precum şi efectuarea analizei economice a SSPT pentru a utiliza mecanizme adecvate de finanţare, care să asigure calitatea şi eficienţa serviciilor prestate.

Tânăra s-a adresat reprezentanţilor Guvernului Republicii Moldova să preia liderismul în lupta împotriva epidemiei HIV/SIDA şi să contribuie prin mai multe acţiuni concrete la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor infectate cu HIV. Acţiunea a fost susţinută de reprezentanţii a 16 organizaţii, care apără interesele persoanelor care trăiesc cu HIV în Republica Moldova.

 

În dimineaţa aceleiaşi zile de 15 iulie, Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova a emis un ordin (01-6/647), potrivit căruia, directorii instituţiilor medico-sanitare publice Spitalele rationale / Centrele Medicilor de Familie / Centrele de Sănătate autonome; Directorii Direcţiei Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău; Şeful secţiei sănătate a Primăriei mun. Bălţi; Directorul Direcţiei Sănătăţii şi Protecţiei Sociale UTA Găgăuzia, Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă; Asociaţia Obştească “Iniţiativa Pozitivă” au fost informaţi despre faptul că “bolile prin virusul imunodeficienţei umane corespund gradului sever de dizabilitate, iar imunodeficienţa comună variabilă corespunde gradului accentuat de severitate”.

 

Astfel, “ţinând cont de faptul că chiar de la naştere, copiii HIV-pozitivi au nevoie de sprijin special şi de îngrijire, în scopul asigurării protecţiei sociale, toţi copiii până la 18 ani HIV-infectaţi şi bolnavi de SIDA, inclusiv cei care administrează tratament antiretroviral, necesită a fi îndreptaţi pentru expertizare, indiferent de prezenţa deficienţelor funcţionale, la Consiliile pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, care va stabili gradul de dizabilitate (accentuat sau sever) fără termen de expertizare până la vârsta de 18 ani”.

 

Ministerul Sănătăţii, dar şi societatea civilă, urmează să monitorizeze situaţia cu privire la implementarea practică a acestui Ordin, în vederea asigurării respectării drepturilor depline ale copiilor cu statutul HIV-pozitiv în Republica Moldova.

 

De menţionat că, în prezent, în Republica Moldova, sunt înregistraţi 120 copii infectaţi cu HIV. Aceştia sunt obligaţi să ia zilnic chimioterapie complexă; să facă teste/analize regulate pentru monitorizarea continuă a stării de sănătate; să petreacă mai mult timp în spitale decât alţi copii; să se confrunte cu discriminare severă. Toate aceste condiţii impun, chiar de la naştere, să necesite un sprijin social şi medical special de îngrijire.

Potrivit noului mecanism de finanţare al Fondului Global, Republica Moldova va participa în calitate de aplicant-interim, accentul urmând să fie pus pe susţinerea intervenţiilor critice, care sunt în riscul de a fi întrerupte din cauza deficitului financiar.

 

În urma evaluării necesităţilor şi identificării prealabile a activităţilor cheie necesare a fi acoperite financiar de către Fondul Global,  noua solicitare de finanţare din partea ţării urmează să fie focusată pe intervenţiile de prevenire HIV în grupurile vulnerabile (utilizatorii de droguri injectabile/UDI, lucrătoarele sexului comercial/LSC, bărbaţii care practică sexul cu bărbaţii/BSB, deţinuţii, migranţii, tinerii); asigurarea tratamentului antiretroviral persoanelor care trăiesc cu HIV şi susţinerea intervenţiilor de îngrijire şi suport pentru persoanele infectate şi afectate de HIV/SIDA din Republica Moldova.

 

Proiectul aplicaţiei (solicitării de finanţare) urmează să fie elaborat în perioada iulie-septembrie curent printr-un proces consultativ cât mai larg (country dialog) cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental, neguvernamental, internaţional; a grupurilor tehnice de lucru ale CNC TB/SIDA şiimplicarea cât mai activă a societăţii civile.

 

Un prim exerciţiu în acest sens a avut loc la sfârşitul lunii iulie (29-31 iulie) în cadrul atelierului de lucru: “Planificarea strategică pentru prevenirea HIV în grupurile cheie - perioada 2014-2016”. La eveniment au participat în jur de 30 persoane, reprezentanţi ai sectorului guvernamental, asociativ şi parteneri internaţionali, care implementează/susţin activităţi de prevenire a infecţiei HIV în grupurile vulnerabile ale populaţiei. Scopul atelierului a fost de a elabora o Strategie pe termen mediu (2014-2016) privind reconceptualizarea serviciilor de prevenire în grupurile cu risc sporit de infectare, astfel încât să fie asigurată îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi extinderea ariei lor de acoperire pentru beneficiarii cheie. Strategia la care s-a lucrat oferă posibilitatea de a programa, de asemenea, intervenţiile şi resursele pentru accesarea granturilor Fondului Global şi pentru mobilizarea resurselor domestice.

 

Recomandările Fondului Global pentru noua solicitare de finanţare a Republicii Moldova ţin de asigurarea unei contribuţii minime de 20% din partea Guvernului în susţinerea activităţilor ce urmează a fi implementate în următorii trei ani pentru atingerea indicatorilor stabiliţi în cadrul programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA (60% acoperire a UDI, 60% a LSC şi 40% BSB); asigurarea durabilităţii intervenţiilor critice şi a serviciilor instituite de Fondul Global (preluarea finanţării acestora din bugetul naţional).

 

La moment, angajamentul de creștere a finanţării din sursele naţionale (planificat) şi de preluare graduală a serviciilor de prevenire şi control al tuberculozei şi HIV/SIDA (iniţial susţinute de organismele și fondurile internaţionale) este: pentru HIV/SIDA – 1,371 mln. MDL în 2013 şi 9,169 mln. MDLîn 2014; pentru tuberculoză – 7 mln. MDL în 2013 şi  32 mln. MDL în 2014.

 

De menţionat că, noul model de finanţare al Fondului Global oferă posibilitate Republicii Moldova de a înainta, în calitate de aplicant-interim pentru grantul HIV, o solicitare de finanţare în valoare de până la 8 mln dolari SUA pentru următorii trei ani (2014-2016). Suma suplimentară oferită pentru organizarea proceselor de consultare, implicare şi consolidare a capacităţilor societăţii civile în dialogul de ţară (country dialog) este de 26 mii dolari SUA.

Acest raport reprezintă datele studiului sociologic de evaluare prin metode de cercetare calitativă a serviciilor de reducere a riscurilor privind infectarea cu HIV în Republica Moldova.

 

Scopul principal al studiului: determinarea eficienţei programelor/proiectelor de prevenire HIV implementate pe parcursul anilor 2010-2012 în schimbarea comportamentului de risc a populaţiei țintă de pe ambele maluri ale Nistrului.

 

Studiul calitativ realizat a identificat principalele bariere în accesarea serviciilor de reducere a riscurilor şi constituie un material de suport pentru instituţiile statului, donatori, ONG-uri care activează în domeniu privind elaborarea de politici, programe, activităţi în vederea sporirii accesului categoriilor vulnerabile la serviciile de prevenire a răspândirii HIV.

 

 

 

Jarno Habicht: Consider că problema asupra căreia trebuie să muncim colectiv ca să avem rezultate durabile ţine de controlul tuberculozei. Moldova are medici buni în acest domeniu, medicamente disponibile, care trebuie să fie oferite gratuit. Dar trebuie să fie acceptat un nou mecanism de tratament, care ar conţine câteva prevederi. În primul rând, nu toate persoanele care fac tratament de tuberculoză trebuie spitalizate, în cazul în care continuă riguros schema de tratament. Pentru persoanele cu această maladie e important să menţină relaţia cu familia şi să poată reveni ulterior şi la locul de muncă.

 

O altă problemă este iresponsabilitatea unor pacienţi, care nu duc tratamentul la capăt. Marea problemă a celor care nu finalizează tratamentul e că maladia revine, dar sub o formă rezistentă la medicamente. Tuberculoza cu rezistenţă multiplă la medicamente este o mare îngrijorare pentru comunitatea internaţională, de aceea este nevoie ca fiecare pacient să urmeze strict prescripţiile medicale, pentru a nu se ajunge la aceste complicaţii.

 

În Moldova fiecare al patrulea caz nou de tuberculoză este cu rezistenţă multiplă şi această rată este una dintre cele mai înalte în lume. Ceea ce înseamnă că aceste persoane nu au dus la bun sfârşit procedurile de tratament atunci când au făcut prima cură, iar acum au forme ale bolii care nu mai pot fi tratate aşa de uşor sau deloc. Este foarte important ca pacienţii cu tuberculoză să fie informaţi şi să fie învăţaţi să înţeleagă de ce este important să finalizeze tratamentul, să conştientizeze că, dacă întrerup schema de tratament, îşi cauzează sie, dar şi familiei şi societăţii daune enorme.

 

Îmbunătăţirea situaţiei cu aceste maladii nu survine automat atunci când ţara devine mai bogată. Nu trebuie să aşteptăm nimic special, trebuie să acţionăm imediat. Ţin minte că şi Estonia avea rate înalte de îmbolnăvire cu TBC în anii ’90, ca şi Moldova. Dar la începutul anilor 2000 aceste cifre au început să se diminueze, datorită unui program naţional foarte eficient de combatere a tuberculozei. Moldova trebuie să acţioneze prompt împotriva tuberculozei, dar cu actualul buget alocat sistemului de sănătate bănuiesc că va fi complicat.

 

În prezent, comunitatea internaţională acordă sprijin Moldovei pentru combaterea TBC şi HIV din fonduri globale. Dar aceste fonduri globale descresc treptat, deoarece ţara trebuie să crească economic şi să îşi rezolve singură şi problemele sănătăţii populaţiei. Din cifre, vedem că Moldova devine mai bogată, nu mă refer la cetăţeni în particular, ci la ţară, atunci când analizăm PIB-ul. Echitatea distribuirii limitate a bunurilor în Moldova - asta e o mare problemă. Sănătatea trebuie să fie o prioritate continuă şi considerată un factor important de dezvoltare şi obţinerea rezultatelor pe termen lung.

 

 

O sesiune de informare la tema tuberculozei au organizat la finele lunii iulie curent reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale “Pentru Prezent şi Viitor” la Centrul de Sănătate din orăşelul Vatra.

 

Iniţiativa tinerilor ONG-işti a fost susţinută de reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale (APL) - Daniela Laricov, secretarul Consiliului orășenesc Vatra; Nicolae Leahu, inspector la Comisariatul de Poliţie Buiucani, ofiţer de poliţie în or.Vatra; Svetlana Corîcmari, reprezentantul primăriei Vatra.

 

În mesajele lor, reprezentanţii APL şi-au manifestat disponibilitatea de a se implica şi de a contribui la controlul acestei boli, la reducerea incidenței tuberculozei în localitate, precum şi la responsabilizarea persoanelor infectate prin intermediul pârghiilor de care dispun pentru a-i motiva şi susţine pe pacienţi să urmeze tratamentul antituberculos.

 

Reprezentanţii Autorităţilor Publice Locale în colaborare cu A.O “Pentru Prezent şi Viitor” au explicat participanţilor la sesiunea de informare cât de important este să avem o comunitate sănătoasă, să fim receptivi la indicaţiile medicilor, să avem cultura propriei sănătăţi, să luptăm împotriva tuberculozei prin abordarea unui stil de viaţă sănătos (respectarea unui regim alimentar adecvat şi renunţarea la obiceiurile nocive care distrug treptat imunitatea organizmului - fumatul, alcoolul, drogurile etc.).

 

Persoanele prezente la întâlnire au manifestat interes faţă de subiectul discutat. Au adresat întrebări legate de felul în care ne putem proteja de tuberculoză, despre eficienţa tratamentului aplicat şi despre cât de expus este fiecare dintre noi de a se îmbolnăvi de tuberculoză. Participanţii la sesiunea de informare au aflat, de asemenea, că nu există o anumită categorie de populaţie expusă riscului de se infecta cu tuberculoză. Orice persoană, indiferent de condiţia sa socială, este expusă acestui risc dacă inspiră aerul ce conţine picături de salivă cu microbi.

 

Organizatorii evenimentului au fost surprinşi să afle că în pofida materialelor informative care sunt diseminate populaţiei pe tot parcursul anului (pliante, spoturi audio/video  despre TB), oamenii continuă să pună semn de egalitate între cancer şi tuberculoză, fiind de părerea că tuberculoza nu poate fi tratată, iar remediile populare sunt antidotul împotriva tuberculozei. Astfel, în pofida tuturor eforturilor care se întreprind zilnic, tuberculoza rămâne a fi o problemă majoră de sănătate publică, ce trebuie abordată cu seriozitate și responsabilitate, iar atunci când există posibilitatea de a informa, educa şi comunica o informaţie despre tuberculoză – să nu ezităm să o facem.

 

Scopul evenimentului a fost de a prezenta rezultatele evaluării recente a Programelor de Reducere a Riscurilor (de prevenire a transmiterii infecţiei HIV/SIDA printre grupurile cu risc sporit de infectare) şi de a iniţia dezvoltarea planului comun de reconceptualizare a programelor respective. Subiectele au fost discutate inclusiv din perspectiva elaborării noii solicitări de finanţare pentru extinderea finanţării PRR din partea Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru anii 2014-2016.

 

În cadrul evenimentului a fost făcută o retrospectivă a implementării Programelor de Reducere a Riscurilor în Republica Moldova (Vitalie Slobozian, Fundaţia Soros-Moldova); au fost prezentate rezultatele preliminare ale Studiului bio-comportamental (IBSS 2012-2013) efectuat în rândul grupurilor vulnerabile - utilizatorii de droguri injectabile/UDI, persoanele care oferă servicii sexuale contra plată/LSC, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi/BSB (Lilia Todiraşcu, Centrul Naţional de Management în Sănătate), precum şi rezultatele evaluării din martie-iunie 2013 a Programelor de Reducere a Riscurilor (Ala Iaţco, Uniunea pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor/UORN).  

 

Rezultatele evaluării reprezintă sursa de evidenţă şi dovezi pentru programarea/planificarea ulterioară a activităţilor, stabilirea designului intervenţiilor în domeniu, mobilizarea resurselor atât din surse publice, cât şi ale FG. Oportunităţile de aplicare a RM pentru resursele FG în perioada de tranziţie spre noul model de finanţare (perspectivele finanţării Programelor de Reducere a Riscurilor) au fost prezentate de Svetlana Lisnic (secretariatul CNC TB/SIDA).

 

Participanţii la întrunire au venit cu propuneri şi sugestii pentru definitivarea planului de acţiuni privind reconceptualizarea programelor de reducere a riscurilor; realizarea recomandărilor de îmbunătăţire a acoperirii cu servicii şi sporirea calităţii programelor de reducere a riscurilor – lucru ce va fi continuat cu participarea membrilor GTL „Grupuri vulnerabile” al CNC TB/SIDA şi implicarea specialiştilor, experţilor naţionali şi locali.

 

Evenimentul a fost organizat cu suportul CNC TB/SIDA, Uniunii pentru prevenirea HIV şi reducerea riscurilor, în parteneriat cu UNAIDS, IP UCIMP RSS, Fundaţiei Soros-Moldova, Centrului PAS şi Asociaţiei “Iniţiativa pozitivă”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ajuns la cea de-a 9-a ediţie, concursul îşi propune drept scop evidenţierea şi premierea celor mai valoroase, creative, inovative, eficiente şi participative iniţiative şi acţiuni de apărare şi promovare a drepturilor omului.

 

„Ediţiile precedente au remarcat un şir de persoane şi organizaţii, ale căror acţiuni au avut un impact pozitiv asupra drepturilor oamenilor din Moldova”, a spus Nicola Harrington-Buhay, Coordonator Rezident ONU în Moldova. „Organizaţia Naţiunilor Unite va continua acţiunile sale în domeniul drepturilor omului pentru a asigura respectarea drepturilor civile, culturale, economice, politice şi sociale ale tuturor oamenilor.  Aceste drepturi sunt universale – ele aparţin tuturor oamenilor, oriunde şi în orice circumstanţe – şi indivizibile – acestea fiind strîns interconectate".

 

Concursul se va desfăşura în bază de nominalizări, publicul fiind încurajat să nominalizeze organizaţii ale societăţii civile, jurnalişti, instituţii media, autorităţi publice etc., care au realizat contribuţii autentice de promovare a drepturilor omului în Republica Moldova în perioada septembrie 2012 – august 2013.

 

Ca şi în anii precedenţi, nominalizările pot fi făcute în română, engleză, rusă sau altă limbă minoritară în Republica Moldova online precum şi pot fi depuse la Casa ONU. Regulamentul concursului este disponibil aici.

 

Dosarele nominalizate, obţinute în urma procesului de consultări publice, precum şi în urma analizei altor materiale disponibile, bazate şi pe cercetări independente, vor fi jurizate de o echipă de experţi şi de un Consiliu independent, format din reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi experţi independenţi.

 

Câştigătorii vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul Galei de premiere în domeniul drepturilor omului, organizată anual la 10 decembrie, de Ziua Drepturilor Omului.

 

Drepturile omului sunt una dintre priorităţile majore ale ONU în Moldova, constituind  o parte integră a programelor sale de dezvoltare şi elaborare a politicilor. Proiecte recente importante în domeniul drepturilor omului includ combaterea torturii și a relelor tratamente, eliminarea violenţei împotriva femeilor, copiilor şi persoanelor în etate, promovarea drepturilor migranţilor, refugiaţilor şi apatrizilor, combaterea discriminării şi incluziunea grupurilor vulnerabile, inclusiv a persoanelor cu dizabilităţi, a celor care trăiesc cu HIV/SIDA, a grupurilor minoritare excluse precum rromii  şi  a altor persoane sau comunităţi marginalizate.

 

Regulamentul de participare (limba rusă)

 

Mai multe despre activitatea ONU în Republica Moldova: www.un.md

 

 

 

 

Proiectul este elaborat în corespundere cu prevederile actelor normative în vigoare, cu participarea reprezentanţilor sectorului guvernamental (Ministerul Sănătăţii; Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei; Ministerul Tineretului şi Sportului), organizaţiilor non-guvernamentale, inclusiv a persoanelor care trăiesc cu HIV, cu susţinerea tehnică a donatorilor bilaterali şi organizaţiilor internaţionale (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA (UNAIDS), Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)).

 

Modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.1143 din 16 decembrie 2011 sunt efectuate conform deciziilor Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (Deciziile CNC din 08.07.2011 şi din 22.09.2011), Raportului de Evaluare Comună a Programului respectiv de către experţii naţionali şi internaţionali (27 iunie - 8 iulie 2011).

 

Concluziile evaluării menţionate relevă faptul că Programul Naţional nu este suficient de strategic în ceea ce priveşte identificarea priorităţilor şi alocarea resurselor. Având în vedere faptul că în Republica Moldova epidemia infecţiei cu HIV este concentrată în rândul populaţiilor cu risc sporit de infectare, aici trebuie să fie concentrat şi răspunsul naţional la această infecţie. Astfel, se impune modificarea scopului şi obiectivelor Programului Naţional pentru a fi axate pe transmiterea infecţiei cu HIV şi ITS, în special în populaţiile cheie, precum şi de a reduce impactul negativ al epidemiei HIV. De asemenea, este menţionat faptul că Programul Naţional nu are un cadru fundamental de rezultate, dar un simplu set de obiective specifice. În acest context, experţii care au realizat evaluarea Programului Naţional au recomandat reformularea structurii şi conţinutului capitolului III „Scopul şi obiectivele programului” în conformitate cu recomandările UNAIDS şi OMS.

 

Modificările efectuate, sunt absolut necesare şi importante în vederea aplicării Republicii Moldova la grantul interim al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (FG) pentru susţinerea răspunsului naţional HIV în perioada de tranziţie către noul model de finanţare. Republica Moldova a acceptat invitaţia FG de a aplica la acest grant în valoare de 8 mln dolari SUA în luna martie curent.

 

Documentul integral poate fi accesat pe site-ul www.particip.gov.md la linkul

 

Data limită de expediere a comentariilor şi propunerilor la acest document este 26 august 2013.

în cadrul recentei reuniuni a Societăţii internaţionale pentru combaterea SIDA de la Kuala Lumpur, în Malaezia. OMS insistă ca tratamentul să înceapă imediat după ce este diagnosticată infecţia cu HIV nu doar în cazul copiilor mai mici de cinci ani, dar şi în cel al femeilor însărcinate, bolnave de tuberculoză sau hepatita B, precum şi al persoanelor a căror parteneri sunt contaminaţi.

 

Potrivit reprezentanţilor OMS, cel mai vizibil impact o asemenea abordare îl va avea în Africa, unde locuiesc 70 la sută din persoanele infectate cu HIV. În acelaşi timp, mai multe ţări dezvoltate au pus deja în aplicare programe de tratament timpuriu, scrie Fox News.

 

Experții organizației estimează că ar putea salva de la moarte peste trei milioane de oameni, în următorii 10 ani, dacă această strategie de tratament va fi acceptată de toate țările lumii. De asemenea, potrivit OMS, alte 3,5 milioane de infecții ar putea fi prevenite.

La fel, OMS anticipează o majorare cu 10 la sută a cheltuielilor alocate pentru lupta cu infecția HIV, care în prezent se ridică la 23 de miliarde de dolari anual, astfel încât încă 9 milioane de persoane din țările în curs de dezvoltare să obțină acces la tratament.

Aceste date argumentează un set de recomandări care sugerează că persoanele infectate cu HIV au mai multe șanse dacă încep tratamentul înainte ca sistemul imunitar să cedeze. Drept exemplu, a fost invocat cazul unei fetițe din SUA născută cu HIV și care, pentru că a beneficiat de un tratament adecvat la doar 30 de ore după naștere, pare să se fi însănătoșit.  La începutul acestui an, medicii care au îngrijit-o au anunțat că în sângele ei nu mai e nici urmă de virus, chiar dacă fetița a încetat tratamentul de mai bine de un an.

HIV atacă sistemul imunitar prin distrugerea limfocitelor T, vitale în lupta contra infecțiilor. O persoană infectată cu HIV este diagnosticată cu SIDA atunci când numărul limfocitelor T coboară sub 200 dintr-o limită de 500-1.600, considerată normală. Recomandările OMS cer ca tratamentul să înceapă când numărul celulelor T a ajuns la 500.

 

Statisticile OMS arată că, la nivel mondial, peste 34 de milioane de persoane sunt infectate cu HIV.