Agenda de lucru a experţilor internaţionali a fost una foarte complexă şi a inclus vizite de studiu în teren la instituţii medico-sanitare publice (spitale raionale, centre ale medicilor de familie, centre de sănătate), instituţii din sectorul penitenciar, organizaţii neguvernamentale, care implementează activităţi sau prestează servicii pacienţilor bolnavi de TB. Pentru deplasările în teren, experţii s-au împărţit în trei echipe, câte una pentru fiecare regiune (nord, sud, centru, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană), în total fiind vizitate aproximativ 64 de instituţii/organizaţii din 23 de localităţi (municipii, centre raionale, orăşele, comune). Observaţiile înregistrate în timpul vizitelor în teren au fost discutate şi analizate în cadrul întâlnirilor cu  experţii naţionali şi locali, reprezentanţii parteneriatului public-privat, autorităţile publice locale etc.

Misiunea de evaluare a inclus experţi de la Biroul Regional al OMS pentru Europa (Copenhaga, Danemarca), USAID (SUA), Bucureşti (România), Kiev (Ucraina), Borstel (Germania), Beaumont (Franţa), Barcelona (Spania), Reykjavik (Islanda), precum şi reprezentanţi ai Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Geneva, Elveţia). La finele misiunii, experţii au venit cu propuneri şi recomandări, ce vor fi ulerior incluse într-un raport de evaluare.

Un asemenea exerciţiu de evaluare a fost dictat de faptul că, în pofida tuturor intervenţiilor menite să optimizeze depistarea tuberculozei, aderenţa la tratament, Republica Moldova rămâne a fi printre ţările cu cele mai ridicate valori ale indicatorilor epidemiologici ai TB în Europa şi printre cele 27 de ţări ale lumii cu o povară înaltă a tuberculozei rezistente. Potrivit OMS, incidenţa tuberculozei este de 161 la 100 mii populaţie, iar mortalitatea – 17 cazuri la 100 mii, ambele având tendinţe de creştere în ultimii ani. Proporţia cazurilor de tuberculoză rezistenţă (TB MDR) este de 26% printre cazurile noi înregistrate şi 64% în rândul pacienţilor trataţi anterior de tuberculoză (Sursa: Studiul privind rezistenţa la tratament, 2011).

 

Opiniile experţilor  OMS

 

Nigor Muzafarova, punct focal pentru TB şi M/XDR TB Program, Oficiul Regional European al OMS, Kopenhaga, Danemarca

În Moldova cunosc foarte multe persoane consacrate domeniului de activitate

Rolul meu în această misiune a fost să observ cum are loc achiziţia preparatelor antituberculoase în cadrul Programulul naţional de control al tuberculozei (PNCT), astfel ca pacienţii care necesită tratament să fie asiguraţi cu medicamente, iar perioada şi procesul de tratament să fie corect monitorizat. Întâlnirile pe care le-am avut în scopul supravegherii şi monitorizării situaţiei m-a determinat să conchid că în Republica Moldova există un sistem bine format şi funcţional, care necesită doar a fi susţinut şi îmbunătăţit. Astfel, unele dintre recomandările noastre pentru achiziţia de medicamente ar fi aplicarea metodologiei OMS. Am observant că pacienţii se tratează după diferite scheme de tratament. Unii  – folosesc medicamente combinate, alţii – un singur tip de medicamente. Din cauza duratei şi complexităţii tratamentului, adeseori se comit erori în ceea ce priveşte urmărirea tratamentului la pacienţi de către medici şi asistentele medicale.  Acesta este unul din aspectele ce necesită a fi îmbunătăţite. La fel, trebuie de menţionat că o parte considerabilă a medicilor sunt la o vârstă înaintată şi, având experienţa de a trata după schema cu un singur preparat antituberculos, insistă în continuare pe această schemă. Acest lucru este greşit, întrucât dovezile globale nu susţin ideea respectivă. În prezent sunt cunoscute alte metode mai eficiente şi pacienţii din Moldova merită să beneficieze de acestea. Referitor la modul în care se realizează PNCT, sunt optimistă. Cunosc foarte multe persoane consacrate, devotate domeniului de activitate şi cu o mică susţinere sper că se va realiza tot ce s-a planficat. 

 

Jonathan Stillo, antropolog, SUA

Se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR

Sunt pentru a doua oară în Moldova şi opinia mea e că am reuşit multe în această misiune. Am cutreierat ţara în lung şi în lat şi ceea ce am descoperit este faptul că multe persoane cu TB MDR nu sunt încadrate în tratament. La fel, există mulţi pacienţi care refuză tratamentul. Cauzele ar fi câteva. Una se referă la Comisia de selectare a pacienţilor care să fie încadraţi în tratament (prin semnarea de către cei din urmă a unui Acord prin care se obligă să urmeze tratamentul TB MDR până la sfârşit). O altă cauză ţine de situaţia economică precară a majorităţii pacienţilor, ceea ce îi determină să refuze spitalizarea (şi implicit, tratamentul) pentru că nu pot părăsi familia o perioadă îndelungată (6 luni cel puţin), fiind singurii ce întreţin familia. Recomandările Misiunii ţin de reexaminarea procesului de selectare a pacienţilor (de către Comisia de selectare) în vederea excluderii prevederii despre semnarea acordului privind urmarea tratamentului până la vindecare. De asemenea, pentru a-i ajuta să finalizeze tratamentul, se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR. Este necesar să le fie cunoscute mai bine problemele cu care se confruntă. Trebuiesc îmbunătăţite aspectele economice şi aceasta doar printr-o colaborare mai bună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ONG-urile locale, voluntarii, care să acorde un suport financiar şi social acestor pacienţi. Condiţiile economice influenţează mult comportamentul persoanelor bolnave de TB MDR şi contribuie la mărirea sau reducerea cohortei de bolnavi diagnosticaţi cu tuberculoză cronică în ţară.

Ceea ce am mai propune este să se efectueze screeningul (fluorografia) populaţiei din grupurile cel mai mult expuse riscului de infecţie cu TB MDR. Aceştia ar fi: boschetarii, persoanele fără adăpost, persoanele infectate cu HIV, utilizatorii de droguri injectabile (UDI). Dintre momentele pozitive pe care le-am remarcat, aş menţiona campanile de informare a populaţiei privind TB, organizate de Centrul PAS, alte ONG-urile locale şi organizaţii ale pacienţilor. Am văzut multe bill bolduri prin republică, care sunt adresate populaţiei şi fac referinţă la faptul că tuberculoza poate şi trebuie să fie tratată.

 Informaţie de Victoria Tataru

Din câte cunoaştem, instituţia pe care o reprezentaţi are statutul de recipient principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) în Republica Moldova. Ce înseamnă acest nume pentru dumneavoastră?

V.V.: În primul rând, o mare responsabilitate. Dar şi bucurie pentru faptul că Republica Moldova se numără printre puţinele state din lume, care au obţinut o finanţare stabilă şi durabilă pentru controlul a două maladii social condiţionate (tuberculoza şi HIV/SIDA) pe parcursul ultimilor 10 ani. Fondul Global şi-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2003, un an mai târziu de la constiturea sa ca instituţie financiară internaţională, creată cu scopul de a acorda asistenţă ţărilor lumii în lupta contra HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. Trecând în revistă solicitările de finanţare adresate Fondului Global din partea ţării noastre pe parcursul acestor zece ani, este de menţionat că volumul granturilor oferite ajunge aproximativ la 80 milioane dolari pentru ambele infecţii. Este o sumă enormă, dacă ne gândim ce parte a bugetului de stat a fost direcţionată spre alte necesităţi ale populaţiei. Obţinerea finanţărilor din partea Fondului Global a fost posibilă graţie prestaţiei bune în implementarea proiectelor şi gestionării adecvate a resurselor financiare acordate.

Referindu-ne la prestaţia privind disbursarea şi implementarea granturilor Fondului Global îmi permit să afirm, totuşi, că situaţia din domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA rămâne în continuare a fi destul de alarmantă. De ce?

V.V.: Într-adevăr, situaţia nu este cea care am dori să fie. O viziune din exterior cu privire la controlul tuberculozei în Moldova a fost exprimată recent şi de experţii misiunii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care s-au aflat într-o vizită de evaluare a implementării, la mijloc de termen, a Programului naţional de control al tuberculozei. În pofida faptului că o mulţime de lucruri au fost soluţionate pozitiv pe parcursul acestor 10 ani de aflare a Fondului Global în Moldova, există totuşi o verigă slabă în acest sector, din care cauză situaţia în domeniul tuberculozei este în continuare nefavorabilă. Dar să le luăm pe rând. Pentru diagnosticul tuberculozei – au fost deschise Laboratoarele Regionale de Referinţă, care au fost dotate cu necesarul de echipamente. Au fost şi sunt procurate toate consumabilele şi reactivele necesare pentru efectuarea investigaţiilor. Au fost pregătite cadrele medicale. Capacităţile de diagnosticare a tuberculozei astăzi în Moldova sunt la nivelul ultimelor standarde europene în domeniu. Referitor la tratamentul tuberculozei – abia din anul trecut, din bugetul de stat, sunt procurate preparate antituberculoase de linia întâi, nu însă şi de linia a doua pentru tratamentul tuberculozei rezistente la preparate (TB MDR). În aceşti zece ani, toate medicamantele antituberculoase pentru tratamentul tuberculozei clasice şi TB MDR au fost procurate din granturile Fondului Global. Costul acestor tratamente se ridică la zeci de milioane de dolari. Pentru monitorizare şi evaluare, din sursele Fondului Global, au fost procurate automobile, au fost create echipe de specialişti, care se deplasează în teritoriu (în raioane) pentru a verifica situaţia privind tuberculoza. Informaţiile colectate sunt discutate la diferite nivele pentru a fi luate cele mai bune soluţii. În domeniul creşterii gradului de informare a populaţiei privind tuberculoza, anual se desfăşoară campanii naţionale de comunicare, cu distribuirea materialelor informative. Au fost organizate cursuri de instruire pentru toate categoriile de lucrători, care au tangenţă cu domeniul tuberculozei – laboranţi, medici de familie şi asistente medicale, ftiziopneumologi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi mass media. Pentru a creşte rolul comunităţii şi al pacienţilor în controlul tuberculozei, pe parcursul anului trecut au fost deschise zece centre comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză. S-a mărit şi numărul ONG-urilor implicate în domeniul tuberculozei (de la 1 la 9-10). Într-un cuvânt, s-a întreprins parcă totul ce se putea şi, totuşi, rata de succes în tratamentul tuberculozei este destul de joasă. Indicele mortalităţii este destul de înalt. Există multe abandonuri. Oricine cunoaşte această stare de lucruri, îşi pune întrebarea: De ce se întâmplă aşa? Unde să fie veriga slabă? 

Dumneavoastră aveţi un răspuns?

V.V.: La o analiză detaliată se înţelege că veriga slabă nu este alta decât resursele umane. Mă refer aici atât la cadrele medicale implicate direct în controlul tuberculozei, precum şi la reprezentanţii altor domenii, activitatea cărora are tangenţă cu domeniul tuberculozei (APL, asistenţa socială, şcoala, mass media, biserica, pacienţii însăşi). Chiar dacă în ultimul timp s-au întreprins eforturi de majorare a salariilor medicilor ftiziopneumologi (la nivel de raioane); au fost oferite bonusuri pentru lucrătorii din asistenţa medicală primară pentru depistarea tuberculozei – acestea nu au dat rezultatele scontate. În opinia noastră, cât şi a experţilor internaţionali, există o mulţime de lucruri, care trebuiesc îmbunătăţite. Printre acestea: lucrătorii medicali nu se implică peste tot activ şi cu responsabilitate pentru obligaţiunile care le au; monitorizările în teren se efectuează doar de dragul monitorizării, fără un impact eficient pentru îmbunătăţirea situaţiei; baza de date SIMETA, care este o comoară statistică, nu serveşte scopului pentru care a fost creată (datele se colectează şi rămân stocate fără a fi utilizate pentru generarea rapoartelor sau altor documente, în baza cărora să fie luate nişte decizii pentru îmbunătăţirea situaţiei la nivel local).

Strategiile de ultimă oră ale Fondului Global pun accentul pe implicarea statului în implementarea programelor naţionale. Ar fi aceasta o soluţie pentru responsabilizarea beneficiarilor, implicit a recipienţilor de granturi?

V.V.: Într-adevăr. Cele patru acorduri de grant pentru Republica Moldova, semnate de Fondul Global  la sfârşitul anului 2012 şi începutul anului 2013, includ finanţarea per program naţional TB şi HIV. Ca şi în anii precedenţi, granturile vor fi gestionate de către Recipenții Principali (RP) – IP UCIMP RSS şi Centrul PAS (împreună cu subrecipienţii acestora). Granturile vor susţine activități de prevenire, tratament, îngrijire şi suport pentru persoanele afectate de TB şi HIV/SIDA pe ambele maluri ale Nistrului. Valoarea totală a granturilor este de 16.660.449 Euro. Finanţarea per program urmează să contribuie la consolidarea Programelor Naţionale pentru TB şi HIV/SIDA şi susţinerea Guvernului ţării ca treptat să preia finanţarea activităţilor acestor programe, aşa cum începând cu anul 2014 Guvernul Republicii Moldova trebuie să-şi onoreze obligaţiunea de a procura treptat medicamente antiretrovirale (ARV) pentru pacienţii infectaţi de HIV/SIDA, noi înrolaţi în tratament. Aceasta se întâmplă, pe de o parte, din cauza că Fondul Global acumulează tot mai puţine resurse de la organizaţiile donatoare. Pe de alta, şi Guvernele ţărilor trebuie să se implice mai mult în implementarea Programelor Naţionale, acesta fiind un motiv de a creşte responsabilitatea şi de a controla finanţele investite din sectotul public într-un domeniu sau altul. Or, adeseori, ceea ce vine uşor de la donator – uşor se cheltuie, chiar dacă FG are o evidenţă şi o monitorizare strict a resurselor acordate. Pentru conformitate, de la crearea sa în 2002, Fondul Global a aprobat finanţarea a 22.9 miliarde dolari SUA pentru mai mult de 1000 de programe din 151 de ţări.

Care ar fi pronosticul Dumneavoastră pentru următorii 5-10 ani în domeniul TB/SIDA în Moldova?

V.V.: Sincer să fiu, nu-mi prea place să fac pronosticuri. Mai mult prefer să vorbesc în baza cifrelor şi faptelor concrete. Din observaţiile personale, dar şi din opiniile experţilor internaţionali, este necesar să fie îmbunătăţite activităţile centrate pe pacienţi (îmbunătăţirea comleanţei la tratament, acordarea ajutoarelor sociale); dar şi cointeresarea medicilor de a oferi servicii medicale de calitate, trecerea treptată de la tratamentul de staţionar la tratamentul de ambulator etc. Este timpul ca fiecare actor să conştientizeze rolul său pe care îl are în controlul tuberculozei şi HIV/SIDA. La moment, se creează impresia că dacă  este asigurată componenta cu medicamente, totul e bine şi frumos. Dar există un pericol real, odată cu punerea pe seama statului a responsabilităţii de a procura necesarul de preparate medicamentoase pentru HIV/SIDA şi TB MDR, care sunt foarte scumpe. Este o povară prea mare pentru bugetul de stat şi ar putea exista posibilitatea unei prioritizări a tuturor intervenţiilor, ce urmează să fie acoperite din bugetul de stat. La modul ideal, mi-aş dori să fie acoperite toate.

Aşa ne-am dori cu toţii. Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!

Victoria Tataru

 

Este cel de-al patrulea centru social regional, deschis în Republica Moldova cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi aderenţa la tratamentul antiretroviral (ARV) al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, precum şi de a oferi oportunităţi mai bune pentru incluziunea socială a acestor persoane şi membrilor familiei lor. Primele trei centre de acest fel au fost deschise în anul 2012 la Bălţi (pentru regiunea de nord), Comrat (pentru regiunea de sud) şi Tiraspol (pentru regiunea transnistreană). 

Conform statutului de funcţionare, Centrul din Chişinău va presta o gamă largă de servicii sociale şi de suport, printre care: asistenţă psihosocială şi de aderare la tratamentul ARV, consiliere psihosocială şi medicală, referire pentru obţinerea unei profesii sau a unui loc de muncă, cursuri de instruire, activităţi inclusiv de la egal la egal.

Pentru realizarea activităţilor, edificiul Centrului Social Regional a fost reparat, mobilat şi dotat cu aparate electrocasnice, echipament logistic şi informaţional; a fost amenajată o sală de instruiri şi ședințe şi o cameră (ludotecă) pentru copii. În posesia Centrului există, de asemenea, o unitate de transport pentru organizarea mai eficientă a muncii.

La festivitatea de inaugurare a Centrului Social Regional din municipiul Chişinău au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerului Sănătăţii; Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău; Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate; Fundaţiei Soros-Moldova; Ligii Persoanelor care trăiesc cu HIV; AO „Credinţa”; AO „Viaţa nouă”; ONG „Iniţiativa Pozitivă”, alţi parteneri de nivel naţional şi local.

Instituţia Publică Centrul Social Regional Chişinău (str. Melestiu 20/M) a fost deschis printr-un parteneriat dintre Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale (Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău) şi Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), în cadrul programului „Reducerea impactului infecţiei cu HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Malariei şi Tuberculozei.

 

 

Din câte cunoaştem, instituţia pe care o reprezentaţi are statutul de recipient principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) în Republica Moldova. Ce înseamnă acest nume pentru dumneavoastră?

V.V.: În primul rând, o mare responsabilitate. Dar şi bucurie pentru faptul că Republica Moldova se numără printre puţinele state din lume, care au obţinut o finanţare stabilă şi durabilă pentru controlul a două maladii social condiţionate (tuberculoza şi HIV/SIDA) pe parcursul ultimilor 10 ani. Fondul Global şi-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2003, un an mai târziu de la constiturea sa ca instituţie financiară internaţională, creată cu scopul de a acorda asistenţă ţărilor lumii în lupta contra HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. Trecând în revistă solicitările de finanţare adresate Fondului Global din partea ţării noastre pe parcursul acestor zece ani, este de menţionat că volumul granturilor oferite ajunge aproximativ la 80 milioane dolari, pentru ambele infecţii. Este o sumă enormă, dacă ne gândim ce parte a bugetului de stat a fost direcţionată spre alte necesităţi ale populaţiei. Obţinerea finanţărilor din partea Fondului Global a fost posibilă graţie prestaţiei bune în implementarea proiectelor şi gestionării adecvate a resurselor financiare acordate.

Referindu-ne la prestaţia privind disbursarea şi implementarea granturilor Fondului Global îmi permit să afirm, totuşi, că situaţia din domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA rămâne în continuare a fi destul de alarmantă. De ce?

V.V.: Într-adevăr, situaţia nu este cea care am dori să fie. O viziune din exterior cu privire la controlul tuberculozei în Moldova a fost exprimată recent şi de experţii misiunii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care s-au aflat într-o vizită de evaluare a implementării Programului naţional de control al tuberculozei, la mijloc de termen. În pofida faptului că o mulţime de lucruri au fost soluţionate pozitiv pe parcursul acestor 10 ani de aflare a Fondului Global în Moldova, există o verigă slabă în acest sector. Dar să le luăm pe rând.

Găsiţi initerviul publicat la linkul

http://www.ccm.md/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=463&cntnt01category_id=70&cntnt01returnid=101

Un remediu este considerat funcţional atunci când prezenţa virusului este redusă, prin urmare tratamentul nu mai este necesar, iar virusul nu poate fi depistat în cadrul unor analize de rutină. Fata a fost depistată HIV pozitiv la naştere, iar mama sa, de asemenea infectată cu HIV, a aflat de boală în momentul în care a născut. „Nu am putut să o tratăm pe mamă în timpul sarcinii cum am fi putut preveni transmiterea către făt“, a declarat medicul Hannah Gay. Gay a declarat pentru CNN că intervenţia rapidă a fost decisivă.

Dr. Katherine Luzuriaga, care a lucrat alături de Gay, susţine că descoperirea este fascinantă, inclusiv faptul că fetiţei nu i s-au mai depistat urme de virus în sânge nici la 10 luni după ce mama sa încetase administrarea tratamentului.

„Este primul caz în care am putut arăta că bebeluşul fusese infectat şi apoi, după o perioadă de timp, nu a mai fost nevoie de tratament“, a declarat ea pentru CNN. „Am început tratamentul cât mai devreme posibil în acest caz, în primele 30 de ore de viaţă“, a adăugat aceasta. Gay susţine, la rândul ei, că fătul a fost infectat încă din pântec.

Cercetătorii ştiau demult faptul că tratarea mamelor depistate HIV pozitiv este importantă, deoarece anticorpii lor sunt transmişi fătului. De regulă, acestor copii li se administrează medicamente antivirale în doze menite să prevină infecţia timp de şase săptămâni, apoi se începe tratamentul propriu-zis, dacă sunt diagnosticaţi cu HIV.

Medicamentele administrate fetiţei din Mississippi nu au ucis însă virusul. Analizele efectuate au arătat că, în cele din urmă, acesta a ajuns la un nivel la care nu mai putea fi detectat, în primele 29 de zile de tratament.

„Pacientul din Berlin“

Cercetătorii spun că singurul caz în care cineva s-a vindecat a fost cel al lui Timothy Brown, „pacientul din Berlin“. În 2007, Brown se lupta cu leucemia şi cu virusul HIV, când a primit un transplant de măduvă care l-a scăpat de cancer, el devenind totodată primul om din lume vindecat de HIV.

Într-un interviu acordat anul trecut postului CNN, el declara: „Am fost testat pretutindeni. Sângele meu a fost analizat de multe, multe agenţii şi mi s-au făcut inclusiv colonoscopii pentru a se vedea dacă sunt urme de HIV în colonul meu, dar medicii nu au găsit nimic“.
Cazul lui Brown este însă unul rar.

În iunie anul trecut, la cinci ani după a fost anunţată vestea vindecării sale, medicii au relatat că urme ale virusului fuseseră descoperite în sângele bărbatului. Chiar şi în acest caz, unii experţi susţin că nu contează şi că este vindecat. De fapt, mulţi cred că virusul a fost complet eliminat din corpul său.

În cazul fetiţei din Mississippi, analizele continuă, arată Gay, dar tot ea precizează că până acum nu s-au găsit dovezi ale prezenţei virusului.

http://adevarul.ro/sanatate/

Este cel de-al patrulea centru social regional, deschis în Republica Moldova cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi aderenţa la tratamentul antiretroviral (ARV) al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, precum şi de a oferi oportunităţi mai bune pentru incluziunea socială a acestor persoane şi membrilor familiei lor. Primele trei centre de acest fel au fost deschise în anul 2012 la Bălţi (pentru regiunea de nord), Comrat (pentru regiunea de sud) şi Tiraspol (pentru regiunea transnistreană). 

Conform statutului de funcţionare, Centrul din Chişinău va presta o gamă largă de servicii sociale şi de suport, printre care: asistenţă psihosocială şi de aderare la tratamentul ARV, consiliere psihosocială şi medicală, referire pentru obţinerea unei profesii sau a unui loc de muncă, cursuri de instruire, activităţi inclusiv de la egal la egal.

Pentru realizarea activităţilor, edificiul Centrului Social Regional a fost reparat, mobilat şi dotat cu aparate electrocasnice, echipament logistic şi informaţional; a fost amenajată o sală de instruiri şi ședințe şi o cameră (ludotecă) pentru copii. În posesia Centrului există, de asemenea, o unitate de transport pentru organizarea mai eficientă a muncii.

La festivitatea de inaugurare a Centrului Social Regional din municipiul Chişinău au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerului Sănătăţii; Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău; Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate; Fundaţiei Soros-Moldova; Ligii Persoanelor care trăiesc cu HIV; AO „Credinţa”; AO „Viaţa nouă”; ONG „Iniţiativa Pozitivă”, alţi parteneri de nivel naţional şi local.

Instituţia Publică Centrul Social Regional Chişinău (str. Melestiu 20/M) a fost deschis printr-un parteneriat dintre Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale (Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău) şi Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), în cadrul programului „Reducerea impactului infecţiei cu HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Malariei şi Tuberculozei.

Pentru mai multe informaţii, contactaţi: 022 22 63 43, oficiul Centrului PAS.

Full-time position

Public Institution “Coordination Implementation and Monitoring Unit of the Health System Restructuring Project”
Sector: Health sector
GFATM Grant: MOL-H-PCIMU

The Republic of Moldova has received financing from the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria toward the cost of implementation of the HIV/AIDS/STI Project, and intends to apply part of the proceeds for consultant services for IT specialist for HIV/AIDS/STI Project.

The main objective of the individual consultant to be contracted is to provide consulting services in IT soft and hard issues to ensure timely implementation of the HIV/AIDS/STI Project and compliance with the Project documents and the Moldovan legislation.

The Public Institution “Coordination Implementation and Monitoring Unit of the Health System Restructuring Project” now invites eligible individual consultants to indicate their interest in providing the services (submit CVs). Interested Consultants must provide information indicating that they are qualified to perform the services (diploma(s), description of similar assignments, experience in similar conditions, CV, etc.). This Call for Expression of Interest will lead to the preparation of a Short List of consultants for this position. For evaluation of the candidates for the mentioned assignments the following criteria will be applied:
· Demonstrated knowledge and academic credentials in the field of IT especially in data base management SCBD “Microsoft SQL server” (25 points);
· Experience in Web programming (access to databases through WEB interfaces) (25 points);
· Demonstrated knowledge of Microsoft Windows, including Windows Server operating systems(15 points);
· Demonstrated knowledge of Microsoft Office Applications, especially Microsoft Excel(15
points);
· Experience in creating and implementing health informational systems and elaboration of the
documentation for the system would be an asset (10 points);
· Proficiency in Romanian, Russian and technical level of English (10 points).

The estimated period for the implementation of the assignment is from March 05, 2013 to December 31, 2013. Interested consultants may obtain further information at the following link Terms of Reference and at the address below during office hours from 09:00 to17:00 hours (Chisinau time). Expressions of interest must be delivered to the address below not later than 12:00 local time, February 28, 2013.

Public Institution “Coordination Implementation and Monitoring Unit of the Health System
Restructuring Project”
Attn. Mrs. Angela Carp, Procurement Specialist,
18-A T. Ciorba str., MD-2004, Chisinau, Republic of Moldova
Tel: + 373 22 233-568;
Fax: + 373 22 233-887
E-mail: acarp@ucimp.md

TERMENI DE REFERINŢĂ
 
Informaţie generală
 
Misiunea Asociaţiei Obşteşti „AFI” este de a reduce morbiditatea şi mortalitatea TB/SIDA. Acest scop este realizat prin activităţi de suport şi consolidare a capacităţilor instituţiilor din sectorul penitenciar şi civil, precum şi prin îmbunătăţirea condiţiilor de tratament în aceste instituţii. Activităţile se desfăşoară în conformitate cu strategiile internaţionale de control ale TB/HIV.
 
Responsabilităţi specifice:
                        
·         Petrecereaşedinţei deconsiliere pre- şi post-testare la HIV şi Hepatitele virale B şi C;
·         Efectuarea testului rapid la HIV;
·         Conlucrarea cu serviciul medical şi psihologic penitenciar
·         Va întocmi rapoarte de activitate a cabinetului de consiliere;
·         Raportare către coordonator.
 
Persoanele angajate vor fi instruite în domeniul Consilierii şi Testării Voluntare la HIV şi Hepatitele virale B şi C.
 
Cerinţe faţă de persoanele care doresc să participe la concurs
I.     Calificări academice:
·       Studii superioare  sau medii relevante în domeniu (medicale sau psihologie şi asistenţă socială)
·       Experienţa de lucru în domeniul TB/HIV/SIDA va fi un avantaj
·       Spirit de lucru în echipă
II. Competențe:
Este important ca consilierul să fie o persoană organizată, capabilă să centralizeze şi să prelucreze datele şi informaţiile primite, consemnate în fişele de consiliere, asigurîndu-le concomitent protecţia şi confidenţialitatea. Deasemeni trebuie să aibă bune abilităţi de comunicare şi să dea dovadă de empatie, înţelegere, toleranţă, persuasiune, credibilitate, răbdare şi mult tact, mai ales în lucrul cu persoanele dificile şi cu cele aparţinînd grupurilor cu risc crescut.;
• Cunostinte de limba română şi rusă;
• Deprinderi de lucru cu pachetul de soft Microsoft (Word, Excel, PowerPoint, etc)
 
Pentru a aplica:
 
Trimiteţi prin email o scrisoare de intenţie, explicând interesul manifestat faţă de poziţia dată, o copie a CV-lui, numele şi informaţia de contact a 2 persoane de referinţă, inclusiv a angajatorilor precedenţi pe următoarea adresă:  afi@afi.md
 
Data limită: 1 martie 2013, 17.00.
 
Doar candidaţii preselectaţi vor fi invitaţi la interviu începând cu 4 martie 2013.

http://www.afi.md