2013

Request of Expressions of Interest

15 Mar
Trainer in management of HIV infected patients for medical and non-medical specialists


The Center for Health Policies and Studies (PAS Center) is currently implementing the “Reducing HIV-related burden in the Republic of Moldova” Program, financed by the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria (GFATM) and intends to apply part of the proceeds for training courses to medical and non-medical specialists responsible for service provision to PLHIV or any other group of specialists nominated by PAS Center aimed at transferring knowledge and building skills for qualitative services provision to PLHIV.

Trainings will be targeted at the groups focused on the topics and mentioned bellow:  
•    Medical assistance to people living with HIV for Infectious disease specialists;
•    Voluntary counseling and testing for counselors from VCT network;
•    HIV case management / Quality assurance of services for PLHIV /  Normative framework for multidisciplinary teams from Social Regional Centers for PLHIV;
•    HIV & HR, non-discrimination and mechanisms to act in cases of HR violations for representatives of NGOs and initiative groups responsible for service provision to PLHIV.

The PAS Center now invites eligible consultants to indicate their interest in providing specific training services based on the list above. Interested consultants must provide information indicating that they are qualified to perform the services (for individuals – CVs).

The strongest individuals will be selected to conduct specific training activities described in the Terms of Reference. PAS Center will negotiate the terms of consultancy agreements with individual consultants based on overall cost considerations for the full assignment.

The selection of consultants will be carried out in accordance with the procedures set out in the World Bank’s Guidelines: Selection and Employment of Consultants by World Bank Borrowers (current edition).

The Consultants are hereby invited to submit their updated CV specifying the type of trainings (topics and targeted group) for which they express the interest.

Please note that the PAS Center is not bound to accept any of the CVs.
Interested consultants may obtain Terms of Reference (ToR) at THIS LINK.  

First-hand information about the ToR can be obtained at the address below during office hours 09.00 to 18.00.

The deadline for submission of Consultant’s CV is March 22, 2013. CVs can be submitted by e-mail, fax or delivered to the address bellow:
    Mr. Cezar Captaciuc - Procurement Specialist.
    E-mail: cezar.captaciuc@pas.md
    The Center for Health Policies and Studies
    99/1, V. Alecsandri street, MD-2012, Chisinau, Moldova,
    phone: (+373 22) 22 63 43,  
    fax: (+373 22) 22 63 87

Şedinţă consultativă pe problemele HIV/SIDA

13 Mar
La 12 martie curent, în incinta Centrului Naţional de Management în Sănătate a avut loc o şedinţă consultativă pe problemele HIV/SIDA, organizată de către secretariatul Consiliului Naţional de Coordonare a programelor naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA/ITS şi de control al tuberculozei (CNC TB/SIDA). Agenda şedinţei a inclus următoarele subiecte:

  1. Noul model de finanţare lansat de către Fondul Global pentru combaterea SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) şi accesarea resurselor acestuia de către CNC TB/SIDA.
  2. Oportunităţi de îmbunătăţire a activităţii Secretariatului CNC TB/SIDA şi a CNC TB/SIDA, a comunicării eficiente între Secretariat şi Grupurile Tehnice de Lucru (GTL) ale Consiliului; oportunităţi de asistenţă tehnică pentru CNC TB/SIDA.
  3. Concurs de recrutare a coordonatorului Secretariatului CNC TB/SIDA.
  4. Îmbunătăţirea cadrului vizitelor de supervizare a granturilor Fondului Global.
  5. Actualizarea componenţei CNC TB/SIDA, a Comisiei Naţionale de Experţi (CNE) şi a GTL TB/SIDA.
  6. Diverse.

Violeta Teutu, consultant în coordonare/comunicare (secretariatul CNC TB/SIDA), a prezentat principiile noului model de finanţare al Fondului Global, care a fost anunţat public la sfârşitul lunii februarie curent. Acesta este adresat, în primul rând,  ţărilor cu povara cea mai mare a tuberculozei, HIV/SIDA, malariei şi cu posibilităţi financiare minime de acoperire a necesităţilor pentru controlul acestor maladii. La fel, noul model de finanţare oferă oportunitate de a aplica pentru surse de finanţare ţărilor cu potenţial de atingere a unui impact rapid în răspunsul naţional la HIV/SIDA şi tuberculoză; ţărilor care se confruntă cu întreruperi ale serviciilor de bază acordate şi ţărilor, care, la moment, beneficiază de fonduri mai mici decât au nevoie.

La şedinţă au participat 20 de constituenţi, parteneri din domeniul TB/SIDA, care au reprezentat  Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Recipienţii Principali şi subrecipienşii granturilor Fondului Global, agenţiile internaţionale şi ONG-urile din domeniu. Participanţii la şedinţă s-au pronunţat în unanimitate pentru extinderea granturilor existente (acoperirea activităţilor de prevenire în grupurile cu risc sporit de infectare la HIV şi a tratamentului antiretroviral pentru persoanele infectate cu HIV). Astfel, până la 15 martie curent, CNC TB/SIDA urmează să confirme decizia de a aplica în calitate de solicitant interim pentru accesarea unor surse suplimentare la Fondul Global.

Discuţiile care au avut loc asupra celorlalte subiecte incluse în agenda şedinţei au avut un caracter constructiv şi vor fi reflectate în procesul verbal, ce va fi disponibil în curând pe pagina web a CNC TB/SIDA.

 Informaţie de Victoria Tataru

Competiţie deschisă

12 Mar
pentru finanţarea participării la evenimente internaţionale în domeniul HIV/SIDA

 

În cadrul Programului “Reducerea impactului infecţiei HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS) invită ONG-urile active în domeniul HIV/SIDA să depună cereri de solicitare a sprijinului financiar complet sau parţial pentru participarea membrilor săi la evenimente internaţionale în domeniul HIV/SIDA (conferinţe, ateliere de lucru, seminare, stagii) în vederea îmbunătăţirii activităţii şi ridicării calificării managerilor, angajaţilor, voluntarilor. 

Sunt eligibili pentru finanţare reprezentanții organizaţiilor neguvernamentale apolitice, non-profit, legal constituite în Republica Moldova, active în domeniul HIV/SIDA, care prestează servicii de suport persoanelor care trăiesc cu HIV şi populaţiilor cheie.

Nu sunt eligibile pentru participare organizaţiile patronale, sindicatele, organizaţiile academice, ştiinţifice, religioase, sportive şi asociaţiile profesionale.

Nu vor fi finanţate cererile de participare la seminare ştiinţifice, adunări ale asociaţiilor profesionale, festivaluri şi evenimente culturale, artistice şi religioase, competiţii şi activităţi sportive.

Cererile de participare vor fi recepționate pe toată perioada anului 2013, dar nu mai târziu de 30 noiembrie 2013. Cererile de participare necesită a fi prezentate cu minim 4 săptămâni înainte de derularea evenimentului.

Decizia privind asigurarea sprijinului financiar pentru participare la eveniment aparține Comisiei de Evaluare, fiind bazată pe următoarele criterii de selecție:

  • Impactul aşteptat asupra ONG-ului
  • Corelarea evenimentului cu activitatea ONG-ului
  • Experienţa de lucru a solicitantului în cadrul ONG-ului

Solicitanţii vor prezenta un dosar care va conţine:

  • Cerere de participare la evenimente/Formularul poate fi descărcat de pe pagina web a Centrului PAS (www.pas.md);
  • Invitaţia nominală (cu detalii financiare);
  • Descrierea evenimentului (informaţii despre conţinut, agendă etc.);
  • Curriculum Vitae al participantului;
  • O scrisoare de motivare în care participantul îşi va expune scopurile şi obiectivele vizitei, rezultatele aşteptate;
  • O scrisoare semnată de preşedintele organizaţiei/membrii Consiliului de administrare, prin care se va da o apreciere a activităţii solicitantului în cadrul organizaţiei şi va fi explicată importanţa participării la evenimentul internațional pentru ONG;
  • Informaţie despre organizaţia pe care o reprezentaţi (maximum 1 pagină);
  • Copia buletinului de identitate;
  • Alte materiale pe care le consideraţi necesare.

Dosarele incomplete nu vor fi examinate.

NOTĂ:

Persoanele pot beneficia de finanţare în cadrul acestui component o singură dată pe an.

Dosarul complet va fi expediat la adresa: Str. Vasile Alecsandri 99/1, Chişinău MD-2012, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).

Versiunea electronica a dosarului poate fi transmisa la adresele de email: liliana.caraulan@pas.mdcezar@captaciuc@pas.md cu specificarea: „Cerere de finanţare pentru participare la evenimente internaționale”.

 

 

Selecţie din Raportul privind Drepturile Omului în Regiunea Transnistreană a Republicii Moldova, elaborat de Thomas Hammarberg, expert superior

12 Mar
Acest raport se axează doar pe probleme ce ţin de drepturile omului. Terminologia şi limbajul acestuia nu implică nicio poziţie politică. Opiniile exprimate în acest raport aparţin exclusiv autorului şi nu reflectă neapărat poziţiile oficiale ale vreunei agenţii, organ sau departament al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Versiunea originală a acestui raport este în limba engleză.

În Raport se menţionează că provocările din domeniul sănătății sunt uriașe în Transnistria. Educația de bază în domeniul sănătății este un domeniu pentru care sunt necesare mai multe lucruri de realizat, atât în ceea ce îi privește direct pe pacienți, dar și în rândul publicului larg, pentru a promova mai multe stiluri de viață sănătoase (dieta, non-fumatul, consumul limitat de băuturi alcoolice etc). Prevenirii bolilor ar trebui să i se acorde mai mult prioritate, de asemenea, în cadrul sistemului însuși de îngrijire a sănătății. Educația personalului medical la toate nivelurile este esențială și ar necesita investiții considerabile, ca și modernizarea necesară a echipamentului și a tehnologiei informației utilizată în cadrul sistemului. Acest lucru va fi, de asemenea, valoros pentru dezvoltarea asamblării datelor relevante. Alte schimburi de experiență și sisteme din străinătate ar fi de ajutor la întreprinderea unor astfel de eforturi.

 

HIV/SIDA

Nivelul de infectare cu HIV este unul dintre cele mai ridicate din Europa. Prevalența în rândul populației cu vârsta de peste 15 ani a fost estimată la 1,07% în 2012, ceea ce este un semn că epidemia a devenit generalizată. Tiraspolul, Rîbnița și Slobozia sunt zonele cele mai afectate.

Nu există opțiunea testării anonime pentru HIV și adolescenții cu vârsta sub 18 ani pot fi testați doar cu acordul părinților. Sondajul general al populației a indicat faptul că doar doi din trei respondenți știau unde puteau fi testați pentru infecția cu HIV. Populația din zonele rurale nu are, practic, acces la testare în zonele respective. Din testele efectuate, o mare parte erau teste obligatorii.

Epidemia pare a fi concentrată în rândul utilizatorilor de droguri injectabile (CDI), a lucrătoarelor din industria sexului (CSW), a bărbaților care fac sex cu alți bărbați (MSM) și partenerii lor sexuali (jucând rolul de purtători ai infecției și contribuind la o generalizare a epidemiei). Estimările dimensiunilor grupurilor de populație cheie aflate în pericol au plasat populația UDI în jurul a zece mii, lucrătoarele din industria sexului - două mii cinci sute, la fel și MSM, în jur de două mii cinci sute de persoane.

Există un program de tratament pentru persoanelor infectate. Terapia antiretrovirală a fost inițiată în 2007 și este aplicată de Centrul SIDA din Tiraspol (Instituția de Stat "Centrul pentru Prevenirea și Controlul SIDA și a altor Boli Infecțioase"). Tratamentul este ambulatoriu și, în unele cazuri, pacienții sunt internați la Spitalul Central din Raionul Slobozia acolo unde există locuri destinate pacienților diagnosticați cu SIDA.

În prezent, exista centre de tratament în Tiraspol, Râbnița și Bender (care oferă servicii pentru pacienții cu coinfecția TBC /HIV), precum și în cadrul Departamentului pentru Instituții Penitenciare. Un total de 573 de pacienți au fost vizați de programul ART în luna iulie 2012. Toate medicamentele ARV au fost procurate din sursele Fondului Global. Tratamentul trebuie să fie unul durabil pentru a fi eficient și există o tendință nefericită ca aderarea la tratament să fie una redusă - există abandonuri și o rată ridicată a cazurilor letale ca urmare a identificării cu întârziere a HIV și înscrierea târzie în tratament. Ratele ridicate de migrație, lipsa de consiliere adecvată, caracterul represiv al supravegherii medicale și epidemiologice, precum și sprijinul psihosocial limitat, toate aceste elemente pot constitui obstacole în calea continuării tratamentului. În programele de prevenire, o problemă majoră este faptul că folosirea prezervativului este limitată. Ponderea respondenților la întrebările sondajului privind grupurile de populație menționate mai sus care au spus că folosesc prezervativul a fost foarte mică, indiferent de tipul de partener sexual. Principalele motive menționate de către femei erau că partenerul a refuzat să folosească prezervativul și că era jenant să cumpere prezervative. Bărbații au indicat pierderea senzației de plăcere ca motivcheie pentru neutilizarea unui prezervativ.

Peste 50% din cazurile noi HIV sunt acum raportate în rândul femeilor (în timpul sarcinii, testarea HIV este parte a îngrijire prenatală și este gratuită).

 

Tuberculoza

Răspândirea infecției TBC este o problemă gravă în Transnistria. Expertul a fost informat de către Ministrul transnistrean al Sănătății că la acel moment erau 462 de cazuri de TBC, o cifră care ar putea subestima cu mult anvergura problemei. Aproximativ o treime din aceste cazuri au fost considerate ca fiind cazuri de TBC extensiv rezistentă la medicamente (XDR-TB).

Aproape jumătate din cazuri au fost detectate în instituțiile penitenciare și 20-25 la sută au venit cu emigranții întorși acasă, de multe ori într-un stadiu avansat.

A fost dezvoltată cooperarea cu OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru a stopa răspândirea TBC - atât prin măsuri preventive cât și prin vindecarea cazurilor existente. Ministerul transnistrean a declarat că urmează să fie deschisă o secțiune specială la un spital din Bender pentru cazurile de TBC pentru care este necesar un tratament avansat.

Lupta împotriva TBC este o chestiune ce ține de voința politică și de resurse. Este important să se dezvolte capacitatea de diagnosticare precisă și rapidă pentru a asigura furnizarea de medicamente de înaltă calitate, pentru a oferi un tratament supravegheat și standardizat și pentru a înregistra rezultatul fiecărui pacient la sfârșitul tratamentului.

În 2012, a fost adoptat un regulament privind tratamentul coercitiv pentru TBC. Ministerul transnistrean a declarat că până în prezent nu a fost necesară reținerea cuiva împotriva voinței lui/ei sau constrângerea cuiva să ingereze medicamente, dar astfel de măsuri s-ar putea să fie necesar a fi luate în viitor.

 

 Despre activitatea expertului

Expertul Thomas Hammarberg a condus trei misiuni în Transnistria împreună cu Consilierul ONU pentru drepturile omului Claude Cahn: în luna mai, în septembrie și în noiembrie 2012. În timpul acestor misiuni, el a vizitat raionul Camenca (inclusiv satele Rașcov și Alexandrovca), raionul Râbnița (inclusiv satul Vhvatintsi), raionul Grigoriopol (inclusiv satele Glinnoe și Teia) și Slobozia, precum și municipiul Tiraspol (inclusiv satul Parcani) și Bender / Tighina, situat pe malul de vest al Nistrului, dar administrate de către autoritățile transnistrene.

Expertul a vizitat, de asemenea, satul Varnița din zona de securitate (adică administrat de autoritățile moldovenești). Au fost efectuate un număr de vizite la fața locului, inclusiv în următoarele instituții: închisoarea nr. 1 (Glinnoe), Centrul de corecție nr. 2 (Tiraspol), Colonia penitenciară pentru femei nr. 3 (Tiraspol), izolatorul închisorii nr. 3 (Tiraspol); Colonia penitenciară pentru minori (Camenca); celula de detenție din secția de poliție (Bender/Tighina); internatul (Parcani); Orfelinatul republican specializat “Casa copilului” (Tiraspol); Spitalul

republican de psihiatrie (Vhvatintsi); Instituția neuropsihologică pentru băieți și femei (Bender/Tighina); Instituția neuropsihologică pentru bărbați (Tiraspol); școala ucraineană (Bender/Tighina); școala moldovenească cu predare în grafia latină (Tiraspol); și școala moldovenească cu predare în grafia chirilică (Grigoriopol).

Întrevederile cu autoritățile de facto i-a inclus pe președinte, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiției; Comitetul de stat de securitate (Serviciul de Informații), Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului în Transnistria (Ombudsman), Procurorul General, Curtea Supremă, Ministerul de Sănătății și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Sovietul Suprem. Au avut loc multiple întâlniri cu reprezentanții unora dintre aceste birouri. Pe malul drept, au avut loc întâlniri cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene; Biroul de Reintegrare, Procurorul General, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Ministerul Sănătății și Biroul Național de Statistică.

În timpul misiunilor, a avut întâlniri cu reprezentanţii organizațiilor din societatea civilă, precum și comunitățile religioase și etnice, inclusiv cu : ONG "Mamele pentru Drepturile Omului"; ONG "Casa comună"; ONG "Centrul pentru Protecția Drepturilor Omului în Transnistria"; ONG "Promovarea justiției eficiente pentru un proces echitabil"; ONG "Institutul Independent pentru drepturile societății civile"; ONG "Jurnaliști și drepturile acestora"; ONG "Interacțiune", ONG "Perspectiva", ONG "Resonanse", ONG "Societatea pentru cultură bulgară Rodoliubeț"; ONG "Alianța romani"; ONG pentru Drepturile romilor; Asociația familiilor copiilor cu dizabilitati TASDI; ONG "Alye Parusa"; ONG "PromoLex" (drepturile Omului); ONG "CReDO" (drepturile omului); ONG "Speranța pentru copii", ONG "Chiutkosti", ONG "Asociația persoanelor cu nevoi speciale"; ONG "Femeile cu dizabilități", ONG "Centrul pentru un viitor sănătos"; ONG "Apriori", ONG "Trandafirul alb" - Sprijin pentru persoanele HIV pozitive", ONG "Centrul de Sănătate a Reproducerii", Asociația Avocaților din Transnistria; ONG "Centrul de Reabilitare și consultare" OSORTS""; și ONG "Centrul pentru Inițiative juridice".

Expertul a beneficiat de asistență din partea Consilierului ONU pentru Drepturile Omului, a Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (OHCHR) și a Coordonatorului Rezident al ONU în Republica Moldova. În timpul misiunii sale, s-a ghidat de standardele internaționale convenite în domeniul drepturilor omului și de principiul că fiecare ființă umană trebuie să fie în măsură să se bucure de aceste drepturi, indiferent de locul în care trăiește.

 14 februarie 2013

 

Misiune a OMS pentru evaluarea Programului naţional de control al tuberculozei

12 Mar
În perioada 4-15 februarie curent, în Republica Moldova, s-a aflat o misiune a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Obiectivele misiunii au ţinut de evaluarea situaţiei epidemiologice din domeniul tuberculozei; realizarea Programului naţional de control al tuberculozei pentru anii 2011-2015; implementarea Strategiei Stop TB şi a activităţilor din cadrul granturilor Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (componenta tuberculozei).

Agenda de lucru a experţilor internaţionali a fost una foarte complexă şi a inclus vizite de studiu în teren la instituţii medico-sanitare publice (spitale raionale, centre ale medicilor de familie, centre de sănătate), instituţii din sectorul penitenciar, organizaţii neguvernamentale, care implementează activităţi sau prestează servicii pacienţilor bolnavi de TB. Pentru deplasările în teren, experţii s-au împărţit în trei echipe, câte una pentru fiecare regiune (nord, sud, centru, UTA Găgăuzia şi regiunea transnistreană), în total fiind vizitate aproximativ 64 de instituţii/organizaţii din 23 de localităţi (municipii, centre raionale, orăşele, comune). Observaţiile înregistrate în timpul vizitelor în teren au fost discutate şi analizate în cadrul întâlnirilor cu  experţii naţionali şi locali, reprezentanţii parteneriatului public-privat, autorităţile publice locale etc.

Misiunea de evaluare a inclus experţi de la Biroul Regional al OMS pentru Europa (Copenhaga, Danemarca), USAID (SUA), Bucureşti (România), Kiev (Ucraina), Borstel (Germania), Beaumont (Franţa), Barcelona (Spania), Reykjavik (Islanda), precum şi reprezentanţi ai Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Geneva, Elveţia). La finele misiunii, experţii au venit cu propuneri şi recomandări, ce vor fi ulerior incluse într-un raport de evaluare.

Un asemenea exerciţiu de evaluare a fost dictat de faptul că, în pofida tuturor intervenţiilor menite să optimizeze depistarea tuberculozei, aderenţa la tratament, Republica Moldova rămâne a fi printre ţările cu cele mai ridicate valori ale indicatorilor epidemiologici ai TB în Europa şi printre cele 27 de ţări ale lumii cu o povară înaltă a tuberculozei rezistente. Potrivit OMS, incidenţa tuberculozei este de 161 la 100 mii populaţie, iar mortalitatea – 17 cazuri la 100 mii, ambele având tendinţe de creştere în ultimii ani. Proporţia cazurilor de tuberculoză rezistenţă (TB MDR) este de 26% printre cazurile noi înregistrate şi 64% în rândul pacienţilor trataţi anterior de tuberculoză (Sursa: Studiul privind rezistenţa la tratament, 2011).

 

Opiniile experţilor  OMS

 

Nigor Muzafarova, punct focal pentru TB şi M/XDR TB Program, Oficiul Regional European al OMS, Kopenhaga, Danemarca

În Moldova cunosc foarte multe persoane consacrate domeniului de activitate

Rolul meu în această misiune a fost să observ cum are loc achiziţia preparatelor antituberculoase în cadrul Programulul naţional de control al tuberculozei (PNCT), astfel ca pacienţii care necesită tratament să fie asiguraţi cu medicamente, iar perioada şi procesul de tratament să fie corect monitorizat. Întâlnirile pe care le-am avut în scopul supravegherii şi monitorizării situaţiei m-a determinat să conchid că în Republica Moldova există un sistem bine format şi funcţional, care necesită doar a fi susţinut şi îmbunătăţit. Astfel, unele dintre recomandările noastre pentru achiziţia de medicamente ar fi aplicarea metodologiei OMS. Am observant că pacienţii se tratează după diferite scheme de tratament. Unii  – folosesc medicamente combinate, alţii – un singur tip de medicamente. Din cauza duratei şi complexităţii tratamentului, adeseori se comit erori în ceea ce priveşte urmărirea tratamentului la pacienţi de către medici şi asistentele medicale.  Acesta este unul din aspectele ce necesită a fi îmbunătăţite. La fel, trebuie de menţionat că o parte considerabilă a medicilor sunt la o vârstă înaintată şi, având experienţa de a trata după schema cu un singur preparat antituberculos, insistă în continuare pe această schemă. Acest lucru este greşit, întrucât dovezile globale nu susţin ideea respectivă. În prezent sunt cunoscute alte metode mai eficiente şi pacienţii din Moldova merită să beneficieze de acestea. Referitor la modul în care se realizează PNCT, sunt optimistă. Cunosc foarte multe persoane consacrate, devotate domeniului de activitate şi cu o mică susţinere sper că se va realiza tot ce s-a planficat. 

 

Jonathan Stillo, antropolog, SUA

Se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR

Sunt pentru a doua oară în Moldova şi opinia mea e că am reuşit multe în această misiune. Am cutreierat ţara în lung şi în lat şi ceea ce am descoperit este faptul că multe persoane cu TB MDR nu sunt încadrate în tratament. La fel, există mulţi pacienţi care refuză tratamentul. Cauzele ar fi câteva. Una se referă la Comisia de selectare a pacienţilor care să fie încadraţi în tratament (prin semnarea de către cei din urmă a unui Acord prin care se obligă să urmeze tratamentul TB MDR până la sfârşit). O altă cauză ţine de situaţia economică precară a majorităţii pacienţilor, ceea ce îi determină să refuze spitalizarea (şi implicit, tratamentul) pentru că nu pot părăsi familia o perioadă îndelungată (6 luni cel puţin), fiind singurii ce întreţin familia. Recomandările Misiunii ţin de reexaminarea procesului de selectare a pacienţilor (de către Comisia de selectare) în vederea excluderii prevederii despre semnarea acordului privind urmarea tratamentului până la vindecare. De asemenea, pentru a-i ajuta să finalizeze tratamentul, se impune monitorizarea şi evaluarea necesităţilor pacienţilor cu TB MDR. Este necesar să le fie cunoscute mai bine problemele cu care se confruntă. Trebuiesc îmbunătăţite aspectele economice şi aceasta doar printr-o colaborare mai bună cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ONG-urile locale, voluntarii, care să acorde un suport financiar şi social acestor pacienţi. Condiţiile economice influenţează mult comportamentul persoanelor bolnave de TB MDR şi contribuie la mărirea sau reducerea cohortei de bolnavi diagnosticaţi cu tuberculoză cronică în ţară.

Ceea ce am mai propune este să se efectueze screeningul (fluorografia) populaţiei din grupurile cel mai mult expuse riscului de infecţie cu TB MDR. Aceştia ar fi: boschetarii, persoanele fără adăpost, persoanele infectate cu HIV, utilizatorii de droguri injectabile (UDI). Dintre momentele pozitive pe care le-am remarcat, aş menţiona campanile de informare a populaţiei privind TB, organizate de Centrul PAS, alte ONG-urile locale şi organizaţii ale pacienţilor. Am văzut multe bill bolduri prin republică, care sunt adresate populaţiei şi fac referinţă la faptul că tuberculoza poate şi trebuie să fie tratată.

 Informaţie de Victoria Tataru

Fondul Global a anunţat despre un nou mecanism de finanţare

12 Mar
La 28 februarie curent, Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) a anunţat despre lansarea unui nou mecanism de finanţare pentru programul de granturi.
 
 
Noul mecanism promovează investițiile strategice pentru a avea un impact mai mare asupra persoanelor afectate de HIV/SIDA, tuberculoză și malarie. Acesta oferă ţărilor implementatoare o mai mare flexibilitate vizavi de termenii de aplicare pentru fonduri. În acelaşi timp, ajută Fondului Global să se alinieze la planificarea strategică națională, pentru ca țările solicitante de granturi să treacă mai operativ de la finanţarea proiectelor la susţinerea programelor naţionale.
 
Mai multe informaţii despre noul mecanism de finanţare găsiţi la linkul Global Fund New Funding Model website.

Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei - 10 ani de activitate în Republica Moldova

11 Mar

Interviu cu dl Victor Volovei, directorul executiv al ”IP  UCIMP RSS”, Recipient Principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei

Din câte cunoaştem, instituţia pe care o reprezentaţi are statutul de recipient principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) în Republica Moldova. Ce înseamnă acest nume pentru dumneavoastră?

V.V.: În primul rând, o mare responsabilitate. Dar şi bucurie pentru faptul că Republica Moldova se numără printre puţinele state din lume, care au obţinut o finanţare stabilă şi durabilă pentru controlul a două maladii social condiţionate (tuberculoza şi HIV/SIDA) pe parcursul ultimilor 10 ani. Fondul Global şi-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2003, un an mai târziu de la constiturea sa ca instituţie financiară internaţională, creată cu scopul de a acorda asistenţă ţărilor lumii în lupta contra HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. Trecând în revistă solicitările de finanţare adresate Fondului Global din partea ţării noastre pe parcursul acestor zece ani, este de menţionat că volumul granturilor oferite ajunge aproximativ la 80 milioane dolari pentru ambele infecţii. Este o sumă enormă, dacă ne gândim ce parte a bugetului de stat a fost direcţionată spre alte necesităţi ale populaţiei. Obţinerea finanţărilor din partea Fondului Global a fost posibilă graţie prestaţiei bune în implementarea proiectelor şi gestionării adecvate a resurselor financiare acordate.

Referindu-ne la prestaţia privind disbursarea şi implementarea granturilor Fondului Global îmi permit să afirm, totuşi, că situaţia din domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA rămâne în continuare a fi destul de alarmantă. De ce?

V.V.: Într-adevăr, situaţia nu este cea care am dori să fie. O viziune din exterior cu privire la controlul tuberculozei în Moldova a fost exprimată recent şi de experţii misiunii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care s-au aflat într-o vizită de evaluare a implementării, la mijloc de termen, a Programului naţional de control al tuberculozei. În pofida faptului că o mulţime de lucruri au fost soluţionate pozitiv pe parcursul acestor 10 ani de aflare a Fondului Global în Moldova, există totuşi o verigă slabă în acest sector, din care cauză situaţia în domeniul tuberculozei este în continuare nefavorabilă. Dar să le luăm pe rând. Pentru diagnosticul tuberculozei – au fost deschise Laboratoarele Regionale de Referinţă, care au fost dotate cu necesarul de echipamente. Au fost şi sunt procurate toate consumabilele şi reactivele necesare pentru efectuarea investigaţiilor. Au fost pregătite cadrele medicale. Capacităţile de diagnosticare a tuberculozei astăzi în Moldova sunt la nivelul ultimelor standarde europene în domeniu. Referitor la tratamentul tuberculozei – abia din anul trecut, din bugetul de stat, sunt procurate preparate antituberculoase de linia întâi, nu însă şi de linia a doua pentru tratamentul tuberculozei rezistente la preparate (TB MDR). În aceşti zece ani, toate medicamantele antituberculoase pentru tratamentul tuberculozei clasice şi TB MDR au fost procurate din granturile Fondului Global. Costul acestor tratamente se ridică la zeci de milioane de dolari. Pentru monitorizare şi evaluare, din sursele Fondului Global, au fost procurate automobile, au fost create echipe de specialişti, care se deplasează în teritoriu (în raioane) pentru a verifica situaţia privind tuberculoza. Informaţiile colectate sunt discutate la diferite nivele pentru a fi luate cele mai bune soluţii. În domeniul creşterii gradului de informare a populaţiei privind tuberculoza, anual se desfăşoară campanii naţionale de comunicare, cu distribuirea materialelor informative. Au fost organizate cursuri de instruire pentru toate categoriile de lucrători, care au tangenţă cu domeniul tuberculozei – laboranţi, medici de familie şi asistente medicale, ftiziopneumologi, reprezentanţi ai ONG-urilor şi mass media. Pentru a creşte rolul comunităţii şi al pacienţilor în controlul tuberculozei, pe parcursul anului trecut au fost deschise zece centre comunitare de suport al pacienţilor cu tuberculoză. S-a mărit şi numărul ONG-urilor implicate în domeniul tuberculozei (de la 1 la 9-10). Într-un cuvânt, s-a întreprins parcă totul ce se putea şi, totuşi, rata de succes în tratamentul tuberculozei este destul de joasă. Indicele mortalităţii este destul de înalt. Există multe abandonuri. Oricine cunoaşte această stare de lucruri, îşi pune întrebarea: De ce se întâmplă aşa? Unde să fie veriga slabă? 

Dumneavoastră aveţi un răspuns?

V.V.: La o analiză detaliată se înţelege că veriga slabă nu este alta decât resursele umane. Mă refer aici atât la cadrele medicale implicate direct în controlul tuberculozei, precum şi la reprezentanţii altor domenii, activitatea cărora are tangenţă cu domeniul tuberculozei (APL, asistenţa socială, şcoala, mass media, biserica, pacienţii însăşi). Chiar dacă în ultimul timp s-au întreprins eforturi de majorare a salariilor medicilor ftiziopneumologi (la nivel de raioane); au fost oferite bonusuri pentru lucrătorii din asistenţa medicală primară pentru depistarea tuberculozei – acestea nu au dat rezultatele scontate. În opinia noastră, cât şi a experţilor internaţionali, există o mulţime de lucruri, care trebuiesc îmbunătăţite. Printre acestea: lucrătorii medicali nu se implică peste tot activ şi cu responsabilitate pentru obligaţiunile care le au; monitorizările în teren se efectuează doar de dragul monitorizării, fără un impact eficient pentru îmbunătăţirea situaţiei; baza de date SIMETA, care este o comoară statistică, nu serveşte scopului pentru care a fost creată (datele se colectează şi rămân stocate fără a fi utilizate pentru generarea rapoartelor sau altor documente, în baza cărora să fie luate nişte decizii pentru îmbunătăţirea situaţiei la nivel local).

Strategiile de ultimă oră ale Fondului Global pun accentul pe implicarea statului în implementarea programelor naţionale. Ar fi aceasta o soluţie pentru responsabilizarea beneficiarilor, implicit a recipienţilor de granturi?

V.V.: Într-adevăr. Cele patru acorduri de grant pentru Republica Moldova, semnate de Fondul Global  la sfârşitul anului 2012 şi începutul anului 2013, includ finanţarea per program naţional TB şi HIV. Ca şi în anii precedenţi, granturile vor fi gestionate de către Recipenții Principali (RP) – IP UCIMP RSS şi Centrul PAS (împreună cu subrecipienţii acestora). Granturile vor susţine activități de prevenire, tratament, îngrijire şi suport pentru persoanele afectate de TB şi HIV/SIDA pe ambele maluri ale Nistrului. Valoarea totală a granturilor este de 16.660.449 Euro. Finanţarea per program urmează să contribuie la consolidarea Programelor Naţionale pentru TB şi HIV/SIDA şi susţinerea Guvernului ţării ca treptat să preia finanţarea activităţilor acestor programe, aşa cum începând cu anul 2014 Guvernul Republicii Moldova trebuie să-şi onoreze obligaţiunea de a procura treptat medicamente antiretrovirale (ARV) pentru pacienţii infectaţi de HIV/SIDA, noi înrolaţi în tratament. Aceasta se întâmplă, pe de o parte, din cauza că Fondul Global acumulează tot mai puţine resurse de la organizaţiile donatoare. Pe de alta, şi Guvernele ţărilor trebuie să se implice mai mult în implementarea Programelor Naţionale, acesta fiind un motiv de a creşte responsabilitatea şi de a controla finanţele investite din sectotul public într-un domeniu sau altul. Or, adeseori, ceea ce vine uşor de la donator – uşor se cheltuie, chiar dacă FG are o evidenţă şi o monitorizare strict a resurselor acordate. Pentru conformitate, de la crearea sa în 2002, Fondul Global a aprobat finanţarea a 22.9 miliarde dolari SUA pentru mai mult de 1000 de programe din 151 de ţări.

Care ar fi pronosticul Dumneavoastră pentru următorii 5-10 ani în domeniul TB/SIDA în Moldova?

V.V.: Sincer să fiu, nu-mi prea place să fac pronosticuri. Mai mult prefer să vorbesc în baza cifrelor şi faptelor concrete. Din observaţiile personale, dar şi din opiniile experţilor internaţionali, este necesar să fie îmbunătăţite activităţile centrate pe pacienţi (îmbunătăţirea comleanţei la tratament, acordarea ajutoarelor sociale); dar şi cointeresarea medicilor de a oferi servicii medicale de calitate, trecerea treptată de la tratamentul de staţionar la tratamentul de ambulator etc. Este timpul ca fiecare actor să conştientizeze rolul său pe care îl are în controlul tuberculozei şi HIV/SIDA. La moment, se creează impresia că dacă  este asigurată componenta cu medicamente, totul e bine şi frumos. Dar există un pericol real, odată cu punerea pe seama statului a responsabilităţii de a procura necesarul de preparate medicamentoase pentru HIV/SIDA şi TB MDR, care sunt foarte scumpe. Este o povară prea mare pentru bugetul de stat şi ar putea exista posibilitatea unei prioritizări a tuturor intervenţiilor, ce urmează să fie acoperite din bugetul de stat. La modul ideal, mi-aş dori să fie acoperite toate.

Aşa ne-am dori cu toţii. Vă mulţumesc pentru interviu şi Vă urez mult succes!

Victoria Tataru

 

La Chişinău a fost inaugurat un Centru Social Regional

11 Mar
La 27 februarie, la Chişinău, a avut loc inaugurarea Centrului Social Regional pentru persoanele care trăiesc cu HIV. Centrul va deservi populaţia din municipiu şi regiunea centru a ţării (14 raioane).

Este cel de-al patrulea centru social regional, deschis în Republica Moldova cu scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii şi aderenţa la tratamentul antiretroviral (ARV) al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, precum şi de a oferi oportunităţi mai bune pentru incluziunea socială a acestor persoane şi membrilor familiei lor. Primele trei centre de acest fel au fost deschise în anul 2012 la Bălţi (pentru regiunea de nord), Comrat (pentru regiunea de sud) şi Tiraspol (pentru regiunea transnistreană). 

Conform statutului de funcţionare, Centrul din Chişinău va presta o gamă largă de servicii sociale şi de suport, printre care: asistenţă psihosocială şi de aderare la tratamentul ARV, consiliere psihosocială şi medicală, referire pentru obţinerea unei profesii sau a unui loc de muncă, cursuri de instruire, activităţi inclusiv de la egal la egal.

Pentru realizarea activităţilor, edificiul Centrului Social Regional a fost reparat, mobilat şi dotat cu aparate electrocasnice, echipament logistic şi informaţional; a fost amenajată o sală de instruiri şi ședințe şi o cameră (ludotecă) pentru copii. În posesia Centrului există, de asemenea, o unitate de transport pentru organizarea mai eficientă a muncii.

La festivitatea de inaugurare a Centrului Social Regional din municipiul Chişinău au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerului Sănătăţii; Direcţiei Municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău; Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate; Fundaţiei Soros-Moldova; Ligii Persoanelor care trăiesc cu HIV; AO „Credinţa”; AO „Viaţa nouă”; ONG „Iniţiativa Pozitivă”, alţi parteneri de nivel naţional şi local.

Instituţia Publică Centrul Social Regional Chişinău (str. Melestiu 20/M) a fost deschis printr-un parteneriat dintre Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei, autorităţile publice locale (Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Chişinău) şi Centrul pentru Politici şi Analize în Sănătate (Centrul PAS), în cadrul programului „Reducerea impactului infecţiei cu HIV în Republica Moldova”, finanţat de Fondul Global de combatere a SIDA, Malariei şi Tuberculozei.

 

Fondul Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei - 10 ani de activitate în Republica Moldova

11 Mar
Interviu cu dl Victor Volovei, directorul executiv al ”IP  UCIMP RSS”, Recipient Principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei

 

Din câte cunoaştem, instituţia pe care o reprezentaţi are statutul de recipient principal al Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global) în Republica Moldova. Ce înseamnă acest nume pentru dumneavoastră?

V.V.: În primul rând, o mare responsabilitate. Dar şi bucurie pentru faptul că Republica Moldova se numără printre puţinele state din lume, care au obţinut o finanţare stabilă şi durabilă pentru controlul a două maladii social condiţionate (tuberculoza şi HIV/SIDA) pe parcursul ultimilor 10 ani. Fondul Global şi-a început activitatea în Republica Moldova în anul 2003, un an mai târziu de la constiturea sa ca instituţie financiară internaţională, creată cu scopul de a acorda asistenţă ţărilor lumii în lupta contra HIV/SIDA, tuberculozei şi malariei. Trecând în revistă solicitările de finanţare adresate Fondului Global din partea ţării noastre pe parcursul acestor zece ani, este de menţionat că volumul granturilor oferite ajunge aproximativ la 80 milioane dolari, pentru ambele infecţii. Este o sumă enormă, dacă ne gândim ce parte a bugetului de stat a fost direcţionată spre alte necesităţi ale populaţiei. Obţinerea finanţărilor din partea Fondului Global a fost posibilă graţie prestaţiei bune în implementarea proiectelor şi gestionării adecvate a resurselor financiare acordate.

Referindu-ne la prestaţia privind disbursarea şi implementarea granturilor Fondului Global îmi permit să afirm, totuşi, că situaţia din domeniul tuberculozei şi HIV/SIDA rămâne în continuare a fi destul de alarmantă. De ce?

V.V.: Într-adevăr, situaţia nu este cea care am dori să fie. O viziune din exterior cu privire la controlul tuberculozei în Moldova a fost exprimată recent şi de experţii misiunii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care s-au aflat într-o vizită de evaluare a implementării Programului naţional de control al tuberculozei, la mijloc de termen. În pofida faptului că o mulţime de lucruri au fost soluţionate pozitiv pe parcursul acestor 10 ani de aflare a Fondului Global în Moldova, există o verigă slabă în acest sector. Dar să le luăm pe rând.

Găsiţi initerviul publicat la linkul

http://www.ccm.md/index.php?mact=News,cntnt01,detail,0&cntnt01articleid=463&cntnt01category_id=70&cntnt01returnid=101

O fetiţă de doi ani din Mississippi, primul copil vindecat de HIV

04 Mar
Potrivit CNN, cercetătorii pun vindecarea sa pe seama faptului că au intervenit din timp – în acest caz, în primele 30 de ore de la naştere – şi i –au administrat trei tipuri de medicamente antivirale.


Un remediu este considerat funcţional atunci când prezenţa virusului este redusă, prin urmare tratamentul nu mai este necesar, iar virusul nu poate fi depistat în cadrul unor analize de rutină. Fata a fost depistată HIV pozitiv la naştere, iar mama sa, de asemenea infectată cu HIV, a aflat de boală în momentul în care a născut. „Nu am putut să o tratăm pe mamă în timpul sarcinii cum am fi putut preveni transmiterea către făt“, a declarat medicul Hannah Gay. Gay a declarat pentru CNN că intervenţia rapidă a fost decisivă.

Dr. Katherine Luzuriaga, care a lucrat alături de Gay, susţine că descoperirea este fascinantă, inclusiv faptul că fetiţei nu i s-au mai depistat urme de virus în sânge nici la 10 luni după ce mama sa încetase administrarea tratamentului.

„Este primul caz în care am putut arăta că bebeluşul fusese infectat şi apoi, după o perioadă de timp, nu a mai fost nevoie de tratament“, a declarat ea pentru CNN. „Am început tratamentul cât mai devreme posibil în acest caz, în primele 30 de ore de viaţă“, a adăugat aceasta. Gay susţine, la rândul ei, că fătul a fost infectat încă din pântec.

Cercetătorii ştiau demult faptul că tratarea mamelor depistate HIV pozitiv este importantă, deoarece anticorpii lor sunt transmişi fătului. De regulă, acestor copii li se administrează medicamente antivirale în doze menite să prevină infecţia timp de şase săptămâni, apoi se începe tratamentul propriu-zis, dacă sunt diagnosticaţi cu HIV.

Medicamentele administrate fetiţei din Mississippi nu au ucis însă virusul. Analizele efectuate au arătat că, în cele din urmă, acesta a ajuns la un nivel la care nu mai putea fi detectat, în primele 29 de zile de tratament.

„Pacientul din Berlin“

Cercetătorii spun că singurul caz în care cineva s-a vindecat a fost cel al lui Timothy Brown, „pacientul din Berlin“. În 2007, Brown se lupta cu leucemia şi cu virusul HIV, când a primit un transplant de măduvă care l-a scăpat de cancer, el devenind totodată primul om din lume vindecat de HIV.

Într-un interviu acordat anul trecut postului CNN, el declara: „Am fost testat pretutindeni. Sângele meu a fost analizat de multe, multe agenţii şi mi s-au făcut inclusiv colonoscopii pentru a se vedea dacă sunt urme de HIV în colonul meu, dar medicii nu au găsit nimic“.
Cazul lui Brown este însă unul rar.

În iunie anul trecut, la cinci ani după a fost anunţată vestea vindecării sale, medicii au relatat că urme ale virusului fuseseră descoperite în sângele bărbatului. Chiar şi în acest caz, unii experţi susţin că nu contează şi că este vindecat. De fapt, mulţi cred că virusul a fost complet eliminat din corpul său.

În cazul fetiţei din Mississippi, analizele continuă, arată Gay, dar tot ea precizează că până acum nu s-au găsit dovezi ale prezenţei virusului.

http://adevarul.ro/sanatate/