Ziua mondială de profilaxie a tuberculozei se desfășoară în acest an sub sloganul „Stopați tuberculoza pe durata vieții”.
Caracterizată printr-o rată de mortalitate înaltă şi prin costuri economico-sociale ridicate, tuberculoza, alături de malarie şi de infecţia HIV, constituie o problemă primordială de sănătate publică, continuând să rămână o boală cu o condiţionare socio-economică semnificativă. În acest sens, la nivel mondial a fost elaborată Strategia Mondială pentru stoparea tuberculozei, care îşi propune extinderea şi intensificarea DOTS (tratament sub strictă observaţie), abordarea TB/HIV şi a TB MDR (tuberculoza multidrog rezistentă).
Tuberculoza a reprezentat o problemă de sănătate publică încă din secolul 19, boala fiind responsabilă de 1/3 din decese în Europa. Odată cu descoperirea antibioticelor antituberculoase, în anii 1940, s-a crezut că tuberculoza va fi eradicată. După o scădere constantă a incidenţei, care a continuat până în anii ’80, ulterior s-a constatat o recrudescenţă a bolii, cauzată, se pare, de extinderea pandemiei SIDA, dar şi de pauperizarea unui segment tot mai mare al populaţiei.
În prezent, tuberculoza afectează aproximativ 10 milioane de persoane anual (trei sferturi dintre acestea trăind în ţările lumii a treia), din care mai mult de jumătate ar fi contagioase, iar aproximativ 3 milioane de oameni mor în fiecare an. Astfel, tuberculoza este a 2-a cauză infecţioasă de deces în lume, doar infecţia HIV făcând mai multe victime.
Astăzi, se estimează că aproximativ 1/3 din populaţia globului este infectată cu bacilul Koch, iar la cca 5-10% dintre aceştia infecţia latentă progresează într-o formă de boală activă. Creşterea numărului de cazuri de tuberculoză pe plan mondial se datorează unei serii de factori:
- sporirea numărului de imigranţi din ţările în care tuberculoza este endemică
- pandemia SIDA
- apariţia unor tulpini bacteriene rezistente la tuberculostatice, generând TB MDR.
Din perspectiva sănătăţii publice, tratamentul incomplet sau inadecvat este deosebit de periculos, bolnavii putând rămâne contagioşi prin întreruperea tratamentului înainte de termen, iar bacteriile putând dezvolta o rezistenţă la medicamente. Mai mult decât atât, persoanele pe care le pot infecta, vor dezvolta la rândul lor o formă de tuberculoză multi-drog-rezistentă (MDR). De aceea, este necesară informarea continuă a populaţiei cu privire la această problemă pentru stabilizarea situaţiei epidemice şi reducerea răspândirii.
În Republica Moldova morbiditatea prin tuberculoză în anul 2011 s-a menţinut la un nivel ridicat, remarcându-se devieri nesemnificative pentru unii indicatori, în comparaţie cu anul precedent. Astfel, incidenţa globală prin tuberculoză în anul 2011 a înregistrat o rată de 113,3 la 100.000 populaţie, practic la acelaşi nivel cu anul 2010 care este de 113,2 la 100 000 populaţie. Cazurile noi, notificate în anul 2011, au constituit 3802 cazuri sau 93,0 la 100.000 populaţie. Prin urmare, numărul de cazuri noi înregistrate în anul 2011 a determinat o creştere nesemnificativă cu 1,5% faţă de anul precedent.
Recidivele notificate în anul 2011 au constituit 829 cazuri sau 20,3 la 100.000 populaţie, cu 6,2% mai puţine decât în anul 2010. Prevalenţa prin tuberculoză se menţine, pe parcursul ultimilor cinci ani, la un nivel relativ constant, constituind 152,7 la 100.000 populaţie sau 6242 cazuri în anul 2011. În anul 2011 au fost înregistrate 226 cazuri noi de tuberculoză la copii sau 26,5 la 100.000 populaţie. Analiza datelor remarcă o creştere cu 11,5% faţă de anul 2010. Alarmant este faptul că în 2011 a crescut tuberculoza în rândurile celor infectaţi HIV (din 4631 pacienţi cu tuberculoză cazuri noi şi recidivă pe anul 2011), 254 sau 5,1%, au fost persoane infectate cu HIV.
Rata mortalităţii a înregistrat cifre înalte şi în anul 2011, determinând 15,4 la 100.000 populaţie, fiind în scădere faţă de anul 2010 cu 13,4%. Îngrijorător este faptul că din numărul total de decese, 26,6% au fost înregistrate până la un an de tratament, cea ce ne denotă depistarea tardivă a cazurilor de tuberculoză. De asemenea, despre depistarea tardivă ne indică şi ponderea înaltă a formelor distructive localizare pulmonară din numărul cazurilor noi, care în anul 2011 a constituit 37,9%.
Tuberculoza este o boală infecţioasă provocată de bacteria Mycobacterium tuberculosis, numită și bacilul Koch. Forma cea mai frecventă de tuberculoză atacă plămânii (tuberculoza pulmonară), unde bacteriile distrug ţesuturile şi creează cavităţi. În tuberculoza extrapulmonară, bacteriile atacă alte regiuni ale corpului – oase, rinichi, ganglionii limfatici, meningele și sistemul nervos central. Există și tuberculoză diseminată, în care bacteriile se răspândesc prin sistemul sangvin și atacă întreg organismul.
Riscuri pentru infectare
Persoanele au un risc crescut de a se infecta cu tuberculoză atunci când:
- întra în contact cu cineva care are tuberculoză activă (în casă, la serviciu, la şcoală );
- îngrijesc persoane, care prezintă tuberculoza activă netratată (personalul medical);
- locuiesc în condiţii de aglomeraţie, unde pot veni în contact cu oameni, care au tuberculoză, cum ar fi cei care lucrează în penitenciare, în spitale, azile, cazarmele militare, adăposturile pentru oamenii fără locuinţă;
- au acces precar la ingrijirea medicală, cum ar fi oamenii străzii, persoane care consumă droguri sau alcool;
- călătoresc din/în regiuni, unde tuberculoza este des întâlnită.
Semnele şi simptomele principale ale tuberculozei
- tuse cu sau fără expectoraţie, care persistă mai mult de 3 săptămâni;
- subfebrilitate sau febră;
- dispnee (greutate în respiraţie);
- uneori dureri toracice;
- oboseală;
- lipsa poftei de mâncare şi scădere în greutate;
- transpiraţii nocturne;
- uneori expectoraţie cu sânge (hemoptizie).
Peste 50% din cazuri, nu prezintă nici un simptom, o lungă perioadă de timp. Tusea este cel mai frecvent simptom de tuberculoză. Deoarece, debutul este insidios, persoana infectată pune de multe ori tusea pe seama fumatului sau a unei viroze recente.
A devenit o realitate faptul, că oricine se poate îmbolnăvi de tuberculoză, sărac şi bogat deopotrivă. Deşi este o boală veche de mii de ani, omenirea nu a ajuns încă să înţeleagă fenomenul tuberculoză în toată complexitatea sa. De aceea OMS a declarat tuberculoza o “urgenţă mondială” întrucât, omul bolnav de tuberculoză activă pulmonară sau extrapulmonară este în acelaşi timp rezervorul şi agentul transmiterii bacilului Koch. O singură persoană bolnavă de tuberculoză poate infecta alte 10-15 persoane într-un an. La fiecare 10 secunde undeva în lume o persoane moare de tuberculoză şi la fiecare 4 secunde cineva se îmbolnăveşte de tuberculoză.
Măsurile de prevenire
Există două aspecte ale prevenirii tuberculozei: evitarea transmiterii infecţiei la alte persoane, tratarea precoce a infecţiei latente înainte de progresia către forma activă a boliişi vaccinarea nou-născuţilor la 4-5 zi după naştere.
Pentru a preveni infecţia cu TBC se recomandă:
- evitarea aglomeraţiei;
- evitarea transformării tuberculozei latente în tuberculoză activă;
- evitarea contactului strâns cu cineva care are TBC activ;
- o alimentaţie bogată în vitamine;
- evitarea consumului de alcool şi a fumatului;
- adoptarea unui stil de viaţă sănătos.
Măsurile principale recomandate de OMS pentru prevenirea și combaterea tuberculozei:
Măsuri mai eficiente de combatere a TBC la copii
Cel puţin un milion de copii pot fi afectaţi de TBC în următorii cinci ani, iar această cifră ar putea fi mai mare. Studii recente au arătat, că mulţi copii cu TBC nu au fost diagnosticaţi din cauză, că nu există teste precise de diagnosticare pentru TBC la copii. În 2009, aproape 10 milioane de copii au rămas orfani ca urmare a TB, şi boala poate avea pe termen lung efecte devastatoare asupra copiilor, care pot deveni surzi, orbi sau paralizaţi ca urmare a meningitei tuberculoase. Din aceste considerente ar trebui să se acorde mai multă atenţie aceastei probleme şi să ia măsuri decisive pentru a pune capăt suferinţei copiilor.
Combinarea tratamentului de TBC şi HIV într-un proces unic şi continuu
Este esenţial, ca toate persoanele cu HIV să fie testate la TB şi dacă este necesar, imediat tratate. Dacă aceştea nu sunt bolnavi de TB, dar trăiesc într-un mediu în care se pot infecta, ar trebui să primească tratament de prevenţie. Aplicarea acestor strategii în practică, împreună cu tratamentul adecvat a HIV, pot salva până în 2015 milioane de vieţi.
Este necesar de a raţionaliza investiţiile uriaşe făcute în lume pentru a îmbunatăţi viaţa persoanelor cu HIV şi să nu să pierdă acele vieţi, ca urmare a TB, care este o boală vindecabilă.
Oprirea răspândirii rezistenţei la medicamente
Ştim că este necesar să se intensifice tratamentul MDR-TB, ca urmare a unui angajament puternic a guvernului, acces la diagnostic, aprovizionare sigură cu medicamente de înaltă calitate, interesarea lucrătorilor din domeniul sănătăţii, cât şi a populaţiei generale.
Planul Global "Stop TB", pentru perioada 2011-2015 conţine obiective ambiţioase pentru medicamente TB rezistente, dar suntem încă departe de realizarea acestora. Acum trebuie să se extindă domeniul de aplicare a MDR-TB şi a stopa răspândirea rezistenţei la medicamente de la bun început, a asigura persoanele cu tratament de înaltă calitate la TB.
Investirea masivă în cercetare în domeniul TB
Studii recente, au asigurat noi instrumente de diagnosticare rapidă, care sunt acum folosite în toate ţările. Creşterea investiţiilor ne va permite să se facă următoarele etape importante: utilizarea unui test simplu în orice unitate sanitară, tratament mult mai rapid a tuberculozei, dezvoltarea de vaccin, care este sigur şi eficient pentru prevenirea acestei boli la persoanele de toate vârstele. Cu toate acestea, în pofida acestor nevoi presante, finanţarea pentru cercetare TBC este în scădere.
Promovarea parteneriatelor inovatoare
Pentru a învinge TB, avem nevoie de a consolida parteneriatul cu societăţile civile, care se implică la luarea deciziilor. Avem nevoie de oameni de la toate nivelurile şi organizaţiile pentru a asigura asistenţă şi angajament.
În ciuda progreselor înregistrate în domeniul diagnosticării şi al tratamentului, lupta împotriva TBC-ului continuă. Pentru a face faţă noilor provocări este necesară o acţiune coordonată în care să fie implicaţi toţi partenerii posibili, nu doar sistemele sanitare şi personalul medical.
Principalii parteneri pot fi organizaţii de la nivelul comunităţilor, care au şansa unică de a informa şi educa grupurile cu risc, de a identifica bolnavi, de a iniţia contactul cu pacienţii şi de a-i ajuta pe aceştia să continue tratamentul.
Sursa: Institutul de Ftiziopneumologie "Chiril Draganiuc"
