Fondul Global pentru Lupta Împotriva SIDA, TB și Malariei (FG) se află în plin proces de pregătire pentru următoarea rundă de finanțare (2020-2022).

În luna mai curent, Consiliul Administrativ al FG a adoptat Metodologia de finanțare a răspunsului la HIV, TB, Malarie, care include: 1) granturile de țară și 2) fondurile de susținere a inițiativelor catalitice. Mărimea granturilor pentru fiecare țară, în anii 2020-2022, va depinde de: a) formula de calcul al alocării – puternic influențată de un set de parametri tehnici specifici (indicatorii de povară a maladiilor, capacitatea economică a țării; pragul minim și maxim de alocare a fondurilor; ajustările financiare externe); și b) ajustările calitative, care vor fi operate pentru fiecare țară separat, de către Secretariatul FG, după ce formula de alocare va stabili volumul inițial al alocărilor.  

În conformitate cu responsabilitățile delegate Comitetului Strategic (CS) al Bordului FG, la finele lunii iulie curent, acesta a decis factorii pentru ajustările calitative. Pentru a se asigura că FG ia în considerație realitățile diferite ale țărilor și regiunilor, inclusiv cele care se pregătesc pentru tranziție, membrii CS (inclusiv reprezentantul EEAC, Violeta Teutu) au optat pentru realizarea ajustărilor în 2 etape:

1. Etapa ajustărilor legate de populațiile cheie HIV (pentru țările unde prevalența HIV în populația generală este <2%) – ia in calcul totalul PTH; proporția și mărimea a două cele mai mari populații țintă în rândul PTH; și estimările disponibile privind noile infecții cu HIV.
2. Etapa ajustărilor holistice, ținând cont de factorii de screening inițial (matricea decalajului de impact și % diferenței de finanțare-curentă vs precedentă), iar apoi de factori cheie de ordin epidemiologic (TB/HIV/Malaria), programatic și contextuali ai țărilor recipiente (ex. performanța programatică, absorbția fondurilor, deficitul acoperii cu tratament, costurile serviciilor cheie, sustenabilitatea /tranziția/cofinanțarea, sisteme reziliente de sănătate/RSSH, țări cu conflicte (militare) / medii de operare dificile). 

De menționat, că toate ajustările calitative vor fi operate în limita proporțiilor globale de repartizare a fondurilor, aprobate de FG pentru următorul ciclu de finanțare, i.e. 50% pentru combaterea HIV, 32% pentru controlul malariei, iar 18% pentru TB. Respectiv, fiecare ajustare realizată și importantă, pentru o țară sau alta, în ultimă instanță, nu va afecta % resurselor globale per componentă (50/32/18).   

Se anticipează că, până la finele anului curent, FG să informeze țările eligibile pentru finanțare în 2020-2022 despre volumul granturilor pentru care pot aplica!

Un alt mecanism important pus în practică de FG pentru distribuirea fondurilor sale este Comitetul pentru Revizuire Tehnică (TRP). Acesta asigură evaluarea comprehensivă a cererilor de finanțare depuse de aplicanți. Din componența sa face parte un grup impunător de experți (cca 150 persoane din TB/HIV/Malarie) din întreaga lume, recrutați de FG, pentru a evalua obiectiv, și în afara conflictelor de interese, aplicațiile remise de țările/organizațiile aplicante.  

Dată fiind expirarea mandatului unor membri activi TRP și pentru a asigura buna funcționalitate a Comitetului în următorii trei ani, recent, Secretariatul FG a anunțat public concursul de recrutare a unor noi membri TRP. Respectiv, pentru EEAC are o importanță majoră reprezentativitatea experților TB/HIV în Comitetul menționat, care să cunoască contextul regional (epidemiologic, politic, economic) și să contribuie la o evaluare obiectivă a cererilor de finanțare depuse de aplicații din EEAC. Experții din domeniu din Moldova au șanse egale de participare!

Termenul limită pentru depunerea dosarelor este 15 septembrie curent. Mai multe detalii găsiți pe linkul: https://bit.ly/31mb66v

Material realizat de Violeta Teutu

Coordonatorul Programului HIV, IP UCIMP DS – Recipientul Principal al granturilor FG

Membru al Comitetului Strategic din cadrul Bordului FG

Pe data de 13 iunie 2019, membrii Comisiei Naţionale de Experți (CNE) se întrunesc în cadrul ședinței semestriale pentru a pune în discuție realizarea obiectivelor de supervizare programatică. Ședința va avea loc în sala de ședințe a Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (fostul CNMS, str. Cosmescu 3, bloc A, et. 2), cu începere de la ora 14:00.

Pe agenda zilei sunt incluse următoarele subiecte:

1. Supervizarea programatică a granturilor Fondului Global în sem. II, 2018; 
2. Realizările Planurilor de tranziție pentru sustenabilitatea Programelor naționale de prevenire și control al tuberculozei, infecției HIV/SIDA și ITS;
3. Prezentarea Planului național de supervizare programatică a granturilor FG în susținerea Programelor Naționale TB și HIV/SIDA/ITS;
4. Diverse.

La ședință sunt invitați să participe membrii CNE, reprezentanții Recipienților Principali ai granturilor Fondului Global, dar și alte persoane interesate de subiectele discutate.

Minuta ședinței CNE, cu deciziile și recomandările membrilor, va fi plasată, ulterior, pe pagina web a CNC TB/SIDA.

În zilele de 15-16 mai a.c., Consiliul Administrativ al Fondului Global (FG) s-a întrunit pentru a dezbate și adopta un șir de decizii importante privind următoarea rundă de finanțare – 2020-2022.

Ca urmare a aprobării Planului de colectare și investire a fondurilor (Investment Case for the 6thReplenishment), de către Consiliul Administrativ al FG, în toamna anului 2018, FG s-a antrenat într-un proces amplu de promovare a acestuia la nivel mondial și, eventual, de angajare a fondurilor din partea țărilor și organizațiilor donatoare.

Conferința a VI-a de colectare a fondurilor, care urmează a fi găzduită în noiembrie 2019, de Franța, va fi un test și va avea un impact major asupra deciziilor asumate de Consiliul Administrativ al FG din luna mai curent.

Importanța ședinței 41 a Bordului și a deciziilor luate este cu atât mai mare cu cât acestea pregătesc strategic și procedural ciclul următorilor trei ani de finanțare a luptei împotriva TB, HIV și malariei (2020-2022). 

Astfel, în rezultatul ultimului an de lucru al Secretariatului FG, împreună cu cele trei comitete permanente, în special Comitetul Strategic, dar și implicarea activă a partenerilor tehnici ai FG, în cea de-a 41 ședință, Bordul a aprobat:

• Metodologia de alocare a fondurilor de țară, inclusiv parametrii tehnici care țin de povara maladiilor, capacitatea economică a țărilor și mediul fiscal, precum și volumul finanțărilor catalitice (catalytic investment) în inițiative strategice (care nu pot fi finanțate din fondurile preconizate pentru combaterea celor 3 maladii la nivel de țară (country allocations).

În dependență de reușita Conferinței de colectare a fondurilor din toamna 2019:

• resursele vor fi distribuite, la nivel global, după cum urmează – 50 % pentru combaterea HIV, 32 % pentru controlul malariei, iar 18 % pentru TB;
• 800 mln USD vor fi utilizate pentru așa numita procedură de «paced adjustments», menită să prevină decalajul mare de finanțare calculat pentru țări de formula alocării pentru ciclul 2020-22 versus 2017-19;
• iar între 200 și 900 mln USD vor fi alocați pentru investițiile catalitice, care vor putea fi accesate prin intermediul granturilor regionale (multi-country grants), inițiative strategice și/sau matching funds.

Metodologia, aprobată de donator, pune, în continuare, accent pe răspunsul la HIV, TB și Malarie în Africa, în special Africa sub-sahariana, defavorizând alte regiuni precum America Latină (AL) și Europa de Est și Asia Centrală (EEAC) (i.e. 6,3% din fondurile colectate global pentru 2011-2013 au fost alocate pentru EEAC, 3,9% în 2014-2016 și respectiv 2,9% în 2017-19). 

Constituanta EEAC a inițiat un șir de acțiuni de pledoarie în fața FG pentru a sensibiliza Bordul și Secretariatul acestuia cu referire la contextul regional, tendințele epidemice, bunele practici realizate în diferite țări, precum și provocările care stau actualmente în fața regiunii. În acest sens:

• În cadrul ședințelor Comitetului Strategic, unde EEAC este reprezentată de către membrul originar din Moldova (Violeta Teutu), s-a pledat pentru o abordare corespunzătoare de către FG a problemelor regionale curente și impactul deciziilor Consiliului Administrativ al FG din luna mai asupra eventualelor alocări pentru susținerea răspunsului național și regional la cele trei maladii.
• În cadrul ședinței constituantei EEAC de le Dushanbe (aprilie 2019) și a dialogului realizat cu Secretariatul FG și partenerii tehnici (UNAIDS și OMS), prioritare au fost subiectele și recomandările legate de susținerea și activizarea vocii țărilor din Asia Centrală, care, eventual, vor rămâne mai mult timp în vizorul FG, dar care, la moment, nu sunt suficient de active în a-și promova interesele și problemele.
• Grupul țărilor din EEAC a adoptat și publicat Poziția/Declarația cu privire la impactul deciziilor din mai curent asupra regiunii noastre, în care s-a pledat pentru oportunități egale, inclusiv pentru EEAC, de accesare a fondurilor din categoria Catalytic Investment.
• Aceleași clauze au fost vociferate de către V. Teutu nemijlocit în plenul ședinței Bordului FG din ziua de 15 mai curent.     

Deciziile adoptate în luna mai de către Bordul FG cu privire la alocările pe țară vor fi influențate și de un șir de factori adiționali pe care Secretariatul FG îi va utiliza la stabilirea cuantumului de fonduri pentru fiecare țară. Aceștia vor fi aplicați la etapa de ajustări calitative (qualitative adjustments). 

În acest sens, până la viitoarea ședință a Comitetului Strategic (iulie curent) constituantele Bordului FG, inclusiv țările din EEAC, au timp pentru a conceptualiza și propune factori relevanți la nivel de regiune – ex. incidența HIV în populațiile țintă, capacitatea de absorbție a fondurilor, contextul fiscal etc.). În dependență de ponderea variabilelor propuse, Comitetul Strategic va decide și recomanda Secretariatului FG aplicarea acestora în cadrul fazei de ajustări calitative.  

Poziția EEAC privind metodologia de alocare a fondurilor în 2020-2022 și investițiile catalitice

În preajma ședinței 41 a Bordului FG, la inițiativa și cu nemijlocita implicare a membrului Comitetului Strategic, Violeta Teutu, Constituanta EEAC a publicat Poziția regiunii EEAC privind realitățile regionale, provocările curente și iminente în contextul viitoarei metodologii de alocare a fondurilor FG. Declarația în cauză a chemat Consiliul Administrativ al FG să asigure oportunități egale pentru toate țările și regiunile de a accesa resursele rezervate pentru investiții catalitice.

Alte decizii și evenimente din cadrul ședinței 41

Alegerea noului președinte și vicepreședinte al Bordului FG

În ajunul ședinței Bordului, membrii acestuia au ales noul președinte și vicepreședinte al Consiliului Administrativ al FG, care vor deține acest mandat pe o perioadă de doi ani. Istoric, președintele și vicepreședintele sunt nominalizați de cele două mari blocuri din cadrul Bordului – Blocul donatorilor și Blocul implementatorilor. Respectând principiul rotației bianuale, constituantele care reprezintă donatorii și, în paralel, cele care reprezintă implementatorii granturilor FG, își desemnează candidații pentru cele două funcții în cadrul unui proces complex de selectare. Finaliștii sunt votați de către toți membrii Bordului. 

În conformitate cu regulile actualizate de selectare a administrației Bordului, Blocul Donatorilor desemnează candidatul său la una din cele două funcții, în dependență de agrementul intern, în timp ce implementatorii nominalizează candidații, din care Bordul alege finalistul pentru respectiva funcție (ce revine blocului în cauză) pentru mandatul de 2 ani.  Astfel, noul președinte al CA al FG, desemnat de către Donatori, este dl Donald Kaberuka – fost președinte al Băncii Africane pentru Dezvoltare, iar funcția de vicepreședinte va fi deținută de către Dna Roslyn Morauta – Prima-doamnă a Papua Noua Guinee. Pentru mai multe detalii privind experiența celor doi accesați AICI.

Acordul privind Imunități și Privilegii

În cadrul ședinței curente, Secretariatul FG a anunțat membrii Bordului despre intrarea în vigoare a Acordului privind Imunitățile și Privilegiile FG. Intrarea în vigoare a fost posibilă după ratificarea acestuia de cel puțin 10 țări, Senegal fiind cea dea 10 țară, iar R. Moldova numărându-se printre primele țări ale lume și EEAC. Acest act reprezintă o reușită instituțională foarte importantă, deoarece, acest mecanism permite o mai bună protecție a personalului și bunurilor procurate din resursele FG. Comunicatul de presă din 17/05/19 aduce mai multe detalii.

De menționat că, R. Moldova a oferit aceste privilegii FG încă în anul 2011, când, grație eforturilor CNC și a echipei Ministerului Sănătății – a ministrului Andrei Usatîi și vice ministrului Viorel Soltan, Acordul a fost ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova.

Mobilizarea resurselor domestice pentru controlul TB, HIV și Malariei

În contextul pregătirii următorului ciclu de finanțare (2020-2022) și organizării Conferinței VI de colectare a fondurilor, subiectul mobilizării resurselor locale a fost cap de afiș pe agenda acestei ședințe. În pofida obiectivelor ambițioase stabilite de Fond pentru Conferința VI de la Lyon (noiembrie 2019) de a colecta, cel puțin 14 mlrd dolari SUA, aceste resurse nu vor fi suficiente pentru a atinge obiectivele Strategiei cincinale a FG și a lua sub control cele trei maladii. Pentru aceasta sunt necesare cca 101 mlrd USD. Respectiv, FG și partenerii consideră posibil și oportun mobilizarea în acest scop comun a altor cca 46 mlrd USD din resurse domestice. Aceasta ar reprezenta o creștere cu 48 la sută, comparativ cu runda curentă de finanțare, când resursele locale mobilizate au reprezentat o creștere cu 41 % versus anii 2015-2017. 

Cele 14 mlrd urmează a fi colectate de FG și 46 mlrd mobilizate la nivel local, plus alte 23 mlrd venite din alte/diverse finanțări externe, totuși, lasă loc pentru un deficit de cca 18 mlrd USD. Respectiv, succesul și miza Conferinței de la Lyon, precum și mobilizarea țărilor în finanțarea programelor naționale, este una foarte mare și importantă pentru toate țările și, implicit, populațiile afectate. 

În ziua de 14 mai, FG a organizat o Sesiune specială dedicată bunelor practici regionale de mobilizare a resurselor domestice. Sesiunea în cauză a dovedit că țările care beneficiază de granturi ale FG sunt capabile să identifice și să pună în practică inițiative reușite de colectare a fondurilor din resurse locale pentru a susține răspunsul național TB, HIV sau malarie. Regiunea EEAC a împărtășit, cu participanții la cea de-a 41 ședință a Bordului FG, exemplul reușit al Muntenegrului în preluarea cheltuielilor de contractare socială și finanțare a serviciilor de prevenire din resurse locale, precum și experiența R. Moldova, a Bulgariei, Georgiei, Azerbaidjanului și Ucrainei de a acoperi parțial sau integral costuri legate de tratamentul HIV, TB sau programe de prevenire. Materialul privind bunele practici din Moldova la subiectul dat a fost realizat în parteneriat – RP UCIMP și unitățile de coordonare ale Programelor naționale de control HIV și TB. 

Totodată, membrul Bordului FG din partea EEAC (N. Nizova) a vorbit și despre problemele locale, precum și riscurile care stau în fața țărilor din regiune, inclusiv Moldova, în cazul în care controlul TB/HIV nu va fi suficient finanțat în următorii trei ani.    

O altă Sesiune specială, parte a agendei ședinței curente a Bordului, a fost dedicată lansării Declarației privind drepturile persoanelor cu TB. Grație inițiativei StopTB Partnership, a partenerilor săi, dar și implicarea activă a persoanelor cu TB, declarația a fost elaborată și lansată pentru a sensibiliza și mai mult comunitatea internațională privind necesitatea de a asigura respectarea drepturilor la tratament, suport și o viață decentă, în afara discriminării, a persoanelor afectate de tuberculoză. 

O încărcătură cu adevărat emotivă au dat sesiunii victimele și pacienții care au suferit de TB. Declarația este dedicată lui Dean Lewis, activist civic și victimă a acestei maladii.

La eveniment a participat activ și Oxana Rucsineanu, președinta ONG-ului SMIT din Moldova și membru CNC TB/SIDA.

Către finele ședinței 41 a CA al FG, cele trei comitete permanente ale Bordului și-au anunțat prioritățile până la următoarea ședință a CA. Printre acestea se numără:

• Recomandările Comitetului pentru Audit și Finanțe privind (distribuirea) resursele pentru alocările 2020-2022 (Comitetului pentru Audit și Finanțe/AFC);
• Realizarea campaniei pentru Conferința VI de colectare a fondurilor (AFC); 
• Reconcilierea fondurilor colectate în cadrul Conferințelor 4 și 5 (AFC);
• Supervizarea implementării Planului operațional și financiar al FG (AFC);
• Agrearea factorilor generale pentru realizarea ajustărilor calitative a alocărilor per țară (Comitetul Strategic/SC); 
• Operaționalizarea investițiilor catalitice (SC);
• Rezultatele evaluării privind implementarea Politicii FG cu referire la Sustenabilitate, Tranziție și Cofinanțare (SC);
• Raportul TRP – lecții învățate în rezultatul ciclului curent de implementare a granturilor 2017-2019 (SC);
• Revizuirea Politicilor de Etică ale FG (Comitetul pentru Etică și Guvernare/EGC);
• Implementarea Acordului privind Imunitățile și Privilegiile FG (EGC);
• Implementarea inițiativelor de consolidare a procesului de guvernare în cadrul FG (EGC).

La finele ședinței, membrii Bordului au adus mulțumiri președintelui – Aida Kurtovic, și vicepreședintelui – John Simon, pentru doi ani de activitate prodigioasă dedicată CA al FG, precum și altor membri ai Consiliului care și-au încheiat mandatul. 

Material realizat de Violeta Teutu

Coordonatorul Programului HIV, IP UCIMP DS – Recipientul Principal al granturilor FG

Membru al Comitetului Strategic din cadrul Bordului FG

Poze sunt preluate de pe site-ul Fondului Global

Astăzi, la Geneva, a început cea de-a 72-a Adunare Mondială a Sănătății, care se desfășoară în perioada 20-28 mai 2019. Republica Moldova este reprezentată de Silvia Radu, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

La eveniment participă delegați din toate statele membre ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), iar agenda de lucru se axează pe subiectele pregătite de Comitetul Executiv, subiectul principal în 2019 fiind acoperirea universală cu servicii medicale.

Alte subiecte care vor fi discutate sunt: aprobarea bugetului pentru Programul general de lucru 2020-2021,  implementarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, promovarea sănătății, acoperirea universală cu servicii medicale, răspunsul la urgențe de sănătate publică, dezvoltarea asistenței medicale primare, prevenirea și controlul bolilor comunicabile și non-comunicabile,  accesul la medicamente și vaccinuri, schimbările climatice etc.

În cadrul Adunării Mondiale a Sănătății, ministrul va ține un discurs privind acoperirea universală cu servicii medicale - pentru fiecare și oriunde. Aceasta se va referi la acțiunile Guvernului Republicii Moldova privind asigurarea cu servicii medicale calitative populației, reformele din domeniul asistenței medicale primare și a sănătății publice, inclusiv dreptul la sănătatea sexuală și reproductivă și îmbunătățirea accesului la medicamente esențiale. 

Silvia Radu a avut o  întrevedere oficială cu  directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus și cu Zsuzsanna Jakab, director general adjunct al OMS și director regional al OMS pentru Europa, în cadrul căreia au discutat despre politicile și reformele din sistemul de sănătate din țara noastră și asistența din partea OMS în realizarea acestora. Oficialii OMS și-au exprimat angajamentul de a susține în continuare Republica Moldova în realizarea reformelor în sănătate. Ea a mai purtat discuții cu ministrul sănătății din Cehia, Adam Vojtěch și cu profesorul Michel Kazatchkine, reprezentantul Secretariatului General ONU pentru HIV/SIDA. 

Adunarea Mondială a Sănătății este structura decidentă supremă pentru Organizația Mondială a Sănătății şi reunește anual, reprezentanți de nivel înalt din cele 194 de state membre ale organizației.

Menționăm că, parteneriatul dintre Organizația Mondială a Sănătății şi Republica Moldova este reglementat prin Acordul Bienal de Colaborare, OMS fiind unul dintre principalii partenerii internaționali strategici ce acordă suport sistemului național de sănătate.

Sursa: MSMPS

Pe data de 19 mai 2019, comunitățile și populațiile cheie afectate din întreaga lume se reunesc pentru a comemora persoanele care au murit din cauza SIDA.

Cu suportul financiar al Fondului Global de Combatere SIDA, TB și Malariei și UNAIDS Moldova în țară se desfășoară, în perioada 15-31 mai, campania socială „Sfidează virusul, nu oamenii!”, care promovează sloganul: „Te privește! Privește pe fiecare! Testează-te la HIV”. În perioada respectivă sunt planificate mai multe activități de informare a populației despre infecția HIV/SIDA, creșterea gradului de toleranță față de persoanele care trăiesc cu HIV și populațiile-cheie și reducerea nivelului de discriminare, extinderea accesului la servicii de prevenire și testare HIV pentru populație, inclusiv grupurilor cu risc sporit de infectare, tratament, îngrijiri și suport pentru persoanele care trăiesc cu HIV.

Conform datelor UNAIDS, de la începutul epidemiei, 77,3 de milioane persoane au fost infectate cu HIV și 35,4 milioane au decedat de boli asociate SIDA. La nivel mondial, în 2017, trei din patru persoane (75%) își cunoșteau statutul HIV, patru din cinci persoane (79%) din care își cunoșteau statutul HIV au accesat tratamentul antiretroviral, supresiva virală fiind constata la patru din cinci persoane care au accesat tratamentul antiretroviral.

În Republica Moldova infecţia cu HIV este sub supraveghere şi monitorizare permanentă și se menține la nivelul epidemiei concentrate în rândul populației cheie – persoane utilizatoare de droguri  injectabile, lucrătoare a sexului comercial şi bărbați care fac sex cu bărbați. Conform datelor statistice la 01.01.2019 au fost înregistrate 12784  cazuri de infecție cu HIV, din 15835 estimate. În 2018 au fost înregistrate 905 cazuri noi de infecţie cu HIV, inclusiv 225 în teritoriile de Est (a. 2017 – 832 şi 217, respectiv). Majoritatea persoanelor cu infecţia HIV sunt tinere, de vârstă reproductivă, sexual active. Predomină calea de transmitere heterosexuală.

Sursa: http://ansp.md/

E timpul să acționăm! (IT'S TIME for action!) - cu acest mesaj, liderii mondiali, autoritățile din domeniul sănătății, populațiile afectate și societatea civilă își propun să mobilizeze populația la acțiune în vederea atingerii obiectivului global de a pune capăt tuberculozei.

La nivel mondial, tuberculoza reprezintă una din primele 10 cauze ale deceselor și o cauză majoră a deceselor legate de rezistența antimicrobiană. În anul 2017, 1,6 milioane de persoane au decedat din cauza tuberculozei, inclusiv 0,3 milioane dintre persoanele care trăiesc cu HIV.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în anul 2017, s-au estimat aproximativ 10,0 milioane cazuri noi de TB, dintre care 90% la adulți (cu vârste ≥15 ani). În ultimul deceniu, numărul cazurilor noi de tuberculoză în regiunea europeană a OMS a scăzut cu o medie de 4,3% pe an, însă această tendință pozitivă nu este încă suficientă pentru a îndeplini strategia „END TB”.

La nivel național, instituțiile din domeniul sănătății și societatea civilă organizează, în această perioadă, diverse activități de informare și educare a populației cu privire la fenomenul TB, inclusiv modul de răspândire, metodele de diagnostic şi tratament.

Potrivit datelor oficiale, și în Republica Moldova se atestă, pe parcursul ultimilor ani, o tendință de stabilizare a situației epidemiologice prin tuberculoză. Datele statistice demonstrează o ameliorare a indicatorilor epidemiologici, ca rezultat al asigurării serviciilor de îngrijiri în TB (prevenire, depistare, tratament) centrate pe necesitățile persoanelor. 

Incidența globală (cazuri noi și recidive) prin tuberculoză, în anul 2018, a constituit 3014 cazuri la 100 000 populație, cu o reducere de 10.1% față de anul 2017 - 3352 cazuri la 100 000 populație. Incidența globală TB la copii în anul 2018 s-a micșorat cu 25.5% comparativ cu anul 2017 și a constituit 122 cazuri la 100 mii populație. O provocare pentru un control eficient al tuberculozei este asocierea tuberculozei cu infecția HIV. Ponderea co-infecţiei TB/HIV printre cazurile noi și recidive în anul 2018 a constituit 8.4%, în comparație cu 2017 – 8.2% (247 cazuri). Mortalitatea prin TB pentru anul 2018 a constituit 295 cazuri la 100 mii populație, comparativ cu 2017 – 320 cazuri.

În scopul reducerii poverii tuberculozei, inclusiv a tuberculozei rezistente la medicamente, în Republica Moldova, se implementează Programul național de control al tuberculozei pentru anii 2016 – 2020 (aprobat prin HG. Nr.1160 din 20.10.2016), care are la bază direcțiile şi coordonatele stabilite de către Planul Global OMS de stopare a Tuberculozei.

În susținerea acestuia, donatorii internaționali precum Fondul Global de Combatere SIDA, Tuberculozei și Malariei și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au acordat în ultimii ani, în mod constant, atât asistență tehnică, cât și resurse financiare considerabile. Toate serviciile medicale, inclusiv tratamentul, sunt oferite gratuit.

Menționăm că, granturile acordate de FG constituie un suport major în creșterea capacitații naționale de răspuns împotriva epidemiilor cu HIV/SIDA și TB. Aceste fonduri sunt utilizate pentru asigurarea accesului la serviciile de tratament, îngrijire și suport a persoanelor infectate și afectate de TB și HIV/SIDA, dar și pentru consolidarea capacităților instituțiilor prestatoare de aceste servicii.

Amintim că, la 24 martie 1882 bacteriologul german Robert Koch a informat oficial comunitatea științifică internațională despre descoperirea bacilului tuberculozei. De atunci, anual pe 24 martie este marcată Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei.

Mai multe informații despre Ziua mondială de combatere a tuberculozei și eforturile realizate în acest sens pot fi găsite pe link-urile de mai jos:

https://www.who.int/campaigns/world-tb-day/world-tb-day-2019

https://www.theglobalfund.org/en/blog/2019-03-21-qa-the-hunt-for-tb-missing-millions/

http://www.stoptb.org/events/world_tb_day/2019/

http://ifp.md/node/590

Comisia specializată de selectare şi evaluare a proiectelor finanţate din fondul măsurilor de profilaxie, instituită prin Ordinul nr. 53-A din 07.03.2019 al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM), anunţă lansarea concursului de selectare a proiectelor de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire finanţate din fondul măsurilor de profilaxie al CNAM.

Selectarea proiectelor este realizată în conformitate cu priorităţile şi obiectivele de finanţare, aprobate de Consiliul coordonator pentru stabilirea priorităţilor de utilizare a mijloacelor financiare din fondul măsurilor de profilaxie al CNAM pentru activităţi de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire finanţate în bază de proiecte şi cu criteriile de eligibilitate, stipulate în Regulamentul privind modalitatea de finanţare din fondul măsurilor de profilaxie în bază de proiecte a activităţilor de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire, aprobat prin Ordinul comun nr. 286/154-A din 11.04.2017 al Ministerului Sănătăţii şi CNAM.

Priorităţile şi obiectivele de finanţare aprobate în anul 2019 de către Consiliul coordonator pentru stabilirea priorităţilor de utilizare a mijloacelor financiare din fondul măsurilor de profilaxie al CNAM pentru activităţi de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire finanţate în bază de proiecte sunt:

• Reducerea riscurilor de infectare cu HIV în rândul populaţiilor-cheie (CDI, LSC şi MSM) cu acoperirea unui număr de beneficiari cu pachet de servicii de prevenire (conform Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA şi ITS) neacoperit de Fondul Global şi FAOAM.

Cuantumul total al alocaţiilor financiare nerambursabile pentru proiectele de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire constituie 1 500 000 (un milion cinci sute mii) lei.

• 2 proiecte cu acoperirea a cel puţin 1500 de beneficiari, şi anume:

- 1 proiect în valoare de 1 000 000 lei pentru regiunea de nord a ţării;
- 1 proiect în valoare de 500 000 lei pentru regiunea de sud a ţării.

Perioada desfăşurării concursului (depunerea dosarelor): 15 martie 2019 (ora 8:00) - 2 aprilie 2019 (ora 16:00). Propunerile de proiect şi documentele aferente vor fi prezentate în plic sigilat la Serviciul secretariat al CNAM (mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 46).

Data, ora şi locul deschiderii plicurilor: 3 aprilie 2019, ora 10:00, CNAM: mun. Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 46.

Condiţiile de participare la concurs:
a) solicitant al finanţării poate fi: instituţie/ asociaţie/ fundaţie non-profit înregistrată în RM;
b) experienţa în implementarea proiectelor similare va constitui un avantaj.

Conţinutul dosarului pentru solicitare de finanţare:
a) formularul (solicitarea) de participare la concurs conform modelului aprobat de CNAM;
b) proiectul;
c) bugetul de venituri şi cheltuieli al proiectului;
d) datele privind solicitantul;
e) copia actului de constituire a solicitantului;
f) copia certificatului de înregistrare a solicitantului;
g) Curriculum Vitae al directorului de proiect;
h) copiile ultimelor rapoarte financiare anuale, depuse la organele competente;
i) certificatul privind lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional, emis de Inspectoratul fiscal teritorial (cu termen valabil, în original);
j) certificat privind starea contului bancar (conturile bancare să nu fie blocate);
k) declaraţia pe propria răspundere privind lipsa obligaţiilor restante faţă de alte persoane fizice sau juridice ori bunuri urmărite în vederea executării silite;
l) succintă descriere a proiectelor implementate în ultimele 12 luni şi în special cele în domeniul sănătăţii.

Toate documentele depuse trebuie numerotate şi legate într-un singur dosar de plastic A4 cu şină, astfel încât să nu permită detaşarea şi/sau înlocuirea acestora, specificând numărul total de pagini în solicitarea participării la concurs. Documentele din dosar vor fi prezentate în limba română. Pe documentele prezentate în copii va fi aplicată menţiunea „conform cu originalul”, vor fi semnate şi ştampilate de solicitant.

Criteriile de acordare a finanţării:

• Corespunderea proiectului cu priorităţile de finanţare din fondul măsurilor de profilaxie stabilite de către Consiliul coordonator pentru stabilirea priorităţilor de utilizare a mijloacelor financiare din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru activităţi de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire finanţate în bază de proiecte.
• Actualitatea şi importanţa proiectului, fundamentarea obiectivelor şi încadrarea în acţiunile strategiei naţionale de sănătate în acest domeniu.
• Acţiunile propuse pentru implementarea proiectului corespund integral sau parţial listei serviciilor din Standardul de calitate a serviciilor de prevenire HIV în mediul populaţiilor-cheie, aprobat de Ministerul Sănătății (Ordinul nr. 996 din 23.12.2015).
• Capacitatea solicitantului de a realiza proiectul (Master plan).
• Buget argumentat.
• Calitatea mecanismului de evidenţă, monitorizare a activităţilor şi evaluare a rezultatelor.
• Impactul proiectului.

Pentru informaţii suplimentare, persoana de contact este Iacob Cecîrlan, tel.: 022 780 232, e-mail: iacob.cecirlan@cnam.gov.md.

Accesaţi mai jos:

Grila de evaluare
Formularul de înaintare a propunerii de proiect
 

TB-REP was a multipartner project that covered 11 countries in eastern Europe and central Asia including Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, the Republic of Moldova, Tajikistan, Turkmenistan, Ukraine and Uzbekistan. The project aimed to prevent TB and drug-resistant TB, and to improve TB treatment outcomes through a health systems strengthening approach, by increasing political commitment and implementing people-centred models of care. TB-REP also sought to foster the fundamental transformation of health service delivery and financing mechanisms through alignment with financial reforms.

Through their participation in TB-REP, several countries made their TB service delivery more people-centred by adopting improved health financing mechanisms as well as new approaches to planning human resources.

TB-REP achievements

• TB-REP developed a blueprint of policy options that presented a design for a people-centred model of TB prevention and care. This model focuses on meeting the health needs and expectations of people throughout their life-course through a strong primary health care system and community.
• Using the blueprint, countries participating in the project took different approaches depending on the status of their overall health systems and transformation agenda. At the beginning of the project in 2016, less than half (45%) of the participating countries had adopted key policies on health system strengthening and TB; for people-centred TB prevention and care, this percentage had grown to more than 73% in 2017 – an increase of nearly 50%.
• Armenia, Kazakhstan, Kyrgyzstan, the Republic of Moldova and Uzbekistan introduced people-centred national TB policies and will enhance their health systems through strengthening three functions. A few participating countries did not introduce formal policies for a people-centred model of TB care in 2017, but are strengthening TB services and taking steps to improve their model of TB care to make them more ambulatory-based.
• The average duration of hospital stay and hospitalization rates, which are indirect measures of the people-centredness of care, decreased overall. To this end, some countries developed and implemented roadmaps, several of which were endorsed by their governments.

Key challenges ahead

The achievements made through TB-REP are threatened by the decline of external donor support faced by most participating countries. This comes at a time when their health systems and services are not fully prepared for such a transition. Reduced support can affect health system sustainability and the expansion of people-centred TB services, which require resources beyond those needed to address technical issues, such as the implementation of the recently updated WHO treatment policy for multidrug-resistant TB and national health system reform.

TB-REP 2.0 will help countries to better understand and address the challenges and opportunities they may encounter during the transition process. This includes an understanding of how health system strengthening can help them in transitioning from support from the Global Fund to Fight AIDS, Tuberculosis and Malaria to sustainable and efficient TB services, as well as in securing access to medicines and medical products.

As with the TB-REP, TB-REP 2.0 partners will provide quality technical assistance and high-level advocacy to participating countries. They will also address intersectoral and governance aspects of TB and work to strengthen linkages between them. The Global Fund will provide financial support and the project principal recipient will continue to be the Centre for Health Policies and Studies in the Republic of Moldova.

http://www.euro.who.int

Reprezentanții UNAIDS Moldova, Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și conducerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au avut o ședință, pe 23 ianuarie curent, în cadrul căreia au discutat despre rezultate, provocări actuale și priorități comune pentru anul 2019 în domeniul HIV/SIDA. 

În cadrul ședinței, au fost menționate rezultatele pozitive în domeniul controlului HIV/SIDA și tuberculoză, printre care: alinierea ghidului național și protocoalelor naționale de tratament la standardele internaționale, astfel, oferind posibilitatea diagnosticării HIV într-o singură zi și înrolarea imediată a pacienților în tratament și asigurarea tratamentului pentru 30% (linia I) din pacienții cu HIV din regiunea transnistreană.

De asemenea, au fost analizate și unele provocări ce țin de sustenabilitatea finanțării serviciilor de prevenire HIV, extinderea tratamentului dependenței de droguri, dar și asigurării cu tratament tuberculozei pacienților din penitenciare.

La finalul întrevederii, au fost stabilite prioritățile comune pentru anul 2019, printre care: validarea eliminării transmiterii materno-fetale a HIV, pregătirea noului Program național de control și profilaxie HIV, a noii strategii antidrog.

Menționăm că, UNAIDS participă activ în controlul infecției HIV în Republica Moldova, prin oferirea suportului tehnic și metodologic la elaborarea unui șir de documente de politici în domeniul combaterii epidemiei HIV.

Sursa: www.msmps.md

Fondul Global de Combatere a SIDA, Tuberculozei și Malariei a anunțat recent suma investițiilor necesare pentru intensificarea eforturilor de luptă împotriva celor trei maladii. Astfel, donatorul își propune să colecteze circa 14 miliarde de dolari SUA în cadrul următoarei runde de suplinire a fondurilor (2020-2023).

Potrivit FG, această sumă va contribui la salvarea a 16 milioane de vieți, reducerea cu 50 la sută a ratei mortalității cu HIV, TB și malarie, și construirea unor sisteme de sănătate mai puternice până în 2023. 

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și-a exprimat susținerea totală pentru obiectivul de suplinire al Fondului Global. Franța este membru-fondator al Fondului Global și va găzdui cea de-a șasea reuniune de suplinire a fondurilor pentru combaterea SIDA, Tuberculozei și Malariei, care va avea loc pe 10 octombrie 2019, la Lyon.

Comunitatea internațională s-a angajat, prin asumarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, să pună capăt epidemiilor cu HIV, tuberculoză și malarie până în 2030. Cu toate acestea, după ani de progrese remarcabile în lupta contra epidemiilor, noile amenințări, cum ar fi deficitul de finanțare și rezistența la medicamente au încetinit progresul.

Pentru a salva 16 milioane de vieți și realizarea celui de-al treilea obiectiv de dezvoltare durabilă: asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării pentru toți, comunitatea globală trebuie să inoveze mai mult, să colaboreze mai mult și să execute mai eficient. Suplinirea cu succes a celor 14 miliarde de dolari va permite Fondului Global să-și continue rolul vital de catalizator și lider în lupta contra HIV, tuberculoză și malarie.

De la crearea sa, din 2002, parteneriatul Fondului Global a avut un impact extraordinar. În țările în care FG face investiții au fost salvate mai mult de 27 de milioane de vieți. Numărul de persoane care au murit de SIDA, tuberculoză și malarie a fost redus cu o treime. Numai în 2017, rezultatele țărilor în care donatorul investește resurse anunță: 17,5 milioane de persoane HIV pozitive încadrate în terapia antiretrovirală și 5 milioane de persoane cu TB tratate. 

Proiectul de investiții va fi discutat de liderii în sănătate la nivel mondial în cadrul următoarei ședințe de pregătire a celei de-a VI-a Conferință a donatorilor FG, care va fi găzduită de guvernul Indiei la New Delhi, la 8 februarie 2019.

Periodic, o dată la trei ani, Fondul Global organizează o conferință a donatorilor pentru a obține susținere financiară necesară în îndeplinirea misiunii sale.